Iubesc un mort

Iubesc un mort

Autor: Cornel COTUȚIU

În zilele acestea au avut loc niște masturbații politice la București, cu alegeri, schimbări (de pe o creangă pe alta) în sânul blond al unei șatre penibile, cu participarea bulibașei de țară, care, din nou, a folosit Constituția drept hârtie igienică. Mai e cazul să numesc așa-zisul partid și numele bulibașei? Cred că nu.

Mi-am zis că, totuși, am percepția realității anului 2o11 și am luat liftul (de la un parter național mizerabil) și am urcat până la un palier respirabil, cel al spiritualității și culturii, unde l-am întâlnit pe Ioan Lăpușneanu , oferindu-mi cartea sa formidabilă „Emil Rebreanu – eroul de la Ghimeș Făget”.

De ce acest titlu al textului meu? Pentru că așa s-a așezat gândul meu pe parcursul lecturii cărții.

Finalmente, mi-am zis așa: S-ar putea ca această carte să depășească, în vreme, prin calitățile ei documentare, valoarea ficțională a romanului „Pădurea spânzuraților”.

În romanul lui Liviu Rebreanu Apostol  Bologa nu e un erou, dar, din cartea lui Ioan Lăpușneanu începi să accepți un adevăr:   Emil Rebreanu da, a fost un om cu un cumplit de zbuciumat destin existențial.

Cartea aceasta a profesorului Ioan Lăpușneanu e dificil de încadrat într-o specie literară omologată de estetica la modă, întrucât foarte rar se întâmplă un demers în care alternează documentul cu mărturisiri despre  traseul investigației.

O introduci la istorie literară? Eu zic că nu. Ține de un studiu psihanalitic? Nu. Această reconstituire a unui adevăr și întregul efort de cercetare are tenta unui fel de jurnal al cercetătorului? Nu. E rezultatul unei paralele între un om și un personaj? Nu. (În privința aceasta Liviu Rebreanu însuși, exasperat de astfel de analogii, după 10 ani de la apariția romanului „Pădurea spânzuraților”, avea să declare:„ Apostol Bologa n-are nimic din fratele meu, cel mult câteva trăsături exterioare și poate unele momente de exaltare. Tragedia lui mi-a prilejuit doar cadrul în care se petrece romanul și puține personagii localnice: preotul, groparul, Ilona etc).

Atunci unde încadrez această carte? Eu zic: după lectură, o așezi pe o poliță cu volume de excepție. Este o carte care relevă, pe de o parte, traseul tragic al unui tânăr ardelean situat într-un anume context național-politic și, pe de altă parte, o carte care luminează devoțiunea de cercetător contemporan al unui năsăudean dornic să contureze, prin documente, drumul unei vieți dramatice.

De-a lungul anilor, s-a tot plusat pe ideea că personajul Apostol Bologa este un erou. Lucian Raicu are o opinie imbatabilă: „Rebreanu nu a conceput în Apostol Bologa un erou (…) Tot ce face în finalul vieții sale (personajul – n.n.) se datorează unui impuls, mai tare chiar decât sentimentul datoriei.”

Or, Emil Rebreanu – din cartea lui Ioan Lăpușneanu – este, într-adevăr, un erou. Cine are îndoieli în privința aceasta să pună mâna pe dicționar.