ROMANIA VA DEVENI GROAPA DE GUNOI ETNIC A EUROPEI! (2)

Autor: Colonel (r.) Vasile I. Zărnescu

            Episodul 1

Extinderea campaniei antiromâneşti în Occident

După scandalul ţiganului Mailat, campania externă antiromânească s-a înteţit. Autorităţile italiene au trecut la elaborarea decretului de expulzare. Aşa cum prevenise, la începutul lunii noiembrie 2008, Valentin Stan, într-o emisiune „Sinteza zilei“, de la Antena 3, această măsură, sub diverse forme, avea să fie preluată şi de alte state. E-adevărat că unele publicaţii, precum ziarele România liberă şi Ziua, au relevat că tot scandalul Mailat a fost o înscenare, spre a permite Italiei să treacă la măsurile cunoscute. Dar pentru statele occidentale nu va fi o dificultate tehnică sau un impediment moral să găsească pretexte pentru a-i trimite în România nu numai pe ţiganii plecaţi de aici, ci şi pe ţiganii emigraţi din alte ţări – cum, de altfel, s-a mai încercat de către Germania şi Franţa! Culmea este că, în toiul campaniei generate de scandalul Mailat, unii analişti – ca Valentin Stan, la Antena 3 – au adus un nou deşeu lexical în discursul mass media: au început să vorbească, cu preţiozitate, despre ţigani numindu-i „comunitatea roma“ (sic). Ce o mai fi şi asta, „comunitatea roma“ [18]?!

Oricum, scandalul Mailat, regizat destul de bine, trebuie corelat cu cazul infractorului Costel Argint, care, deşi era urmărit prin Interpol, a primit azil politic în Italia şi i-a fost adus, ca „preşedinte al Asociaţiei Refugiaţilor Politici Rromi şi Români în Italia“ [19], la conferinţa premierului Tăriceanu, ţinută la Accademia di Romania! Fără îndoială, şi aici fusese ceva putred: aşa ne sprijinea Interpolul să-l găsim pe interlopul Costel Argint?! Atât de superficial face Guvernul Italiei anchete pentru a acorda azil politic unor infractori căutaţi de Interpol?! Nu mai vorbesc de incapacitatea diplomaţilor români şi a Serviciilor Secrete româneşti de a fi gestionat, şi de această dată, vizita oficialilor noştri în Italia, deoarece în presă s-a comentat îndeajuns, iar unii de la Adevărul s-au întrebat, chiar dacă fără eficienţă: „Apariţia lui Argint – spectacol premeditat?“ [20]. 

Dezinformarea este comisă, fireşte, inclusiv de mass media străine, prin campanii de presă bine regizate, cu concursul unor membri ai unor instituţii româneşti. Un astfel de exemplu este materialul „Romii: cea mai discriminată minoritate în UE şi în România“, difuzat de B.B.C. Aici, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, Attila Gasparic, referindu-se la modul cum sunt priviţi ţiganii – pe care, evident, îi numeşte „romi“, ca, de altfel, toată presa din Ungaria, deşi acolo există cuvîntul cigan/cingaro! –, „crede că de vină pentru prejudecăţile oamenilor sunt mentalităţile învechite, (…) cauzate de stereotipuri moştenite de dinainte de ’89, când nu existau minorităţi în această ţară. Nu se vorbea despre ele şi foarte mulţi nu-şi dau seama că există“ (sic) [21]. Adică, spune, „în două vorbe, trei prostii“: ori „nu existau minorităţi“, ori „nu se vorbea despre ele“ (deşi existau, cum se subînţelege) – sunt două lucruri diferite. Individul se face că nu distinge între „minorităţi“ ca specie conceptuală şi juridică, recunoscută de stat, şi „minorităţi“ ca specie demografică şi sociologică, existentă faptic şi, eventual, nerecunoscută juridic – aşa cum este situaţia acum în Franţa, Grecia, Germania etc.

De aceea, trebuie să subliniez că Gasparic minte cu neruşinare: deşi este un oficial al statului român, denigrează România în mod calificat. Într-adevăr, ca „maghiar pur“, el ştie că, în documentele de partid şi de stat „de dinainte de ’89“ se folosea expresia standard „maghiari, germani şi alte minorităţi naţionale“ – iar toată lumea ştia că expresia „şi alte minorităţi naţionale“ îi desemna pe evrei, ţigani, ruşi, ucraineni şi alte minorităţi. Mai mult, „ca expresie a democraţiei socialiste“, se formaseră Consiliul Oamenilor Muncii de Naţionalitate Maghiară – care fusese moştenitorul MADOSZ-ului, umbrela sub care se reuniseră toate organizaţiile fascisto-horthyste maghiare şi care, după decembrie ’89, a năpîrlit în U.D.M.R. –, Consiliul Oamenilor Muncii de Naţionalitate Germană – care, după ‘89, a devenit F.D.G.R. şi care s-a declarat, juridic, moştenitorul Grupului Etnic German, care fusese filiala locală a partidului nazist german –, şi altele; Comunitatea evreiască nu resimţise nevoia să înfiinţeze „Consiliul Oamenilor Muncii de Naţionalitate Evreiască“, deoarece evreii erau, deja, încuibaţi în conducerea P.C.R., precum şi în toate ministerele. Şi materialul anonim difuzat de B.B.C. se încheie astfel: „Până în momentul de faţă, cele mai multe amenzi aplicate de C.N.A. posturilor de radio şi televiziune au fost pentru cazuri de discriminare etnică“. Dar pe acest mincinos Attila Gasparic cine îl amendează pentru că denigrează România pe banii noştri?! Pentru că alterează imaginea României pe plan extern, acest Attila Gasparic intră sub incidenţa Legii pentru apărarea siguranţei naţionale şi trebuie condamnat ca atare, căci acest tip de campanie de presă constituie un exemplu de vulnerabilitate devenită atac la securitatea naţională!

În mod categoric, unul dintre cele mai importante şi mai puternice mijloace de influenţare în masă este Internet-ul. Ca să vă daţi seama cât de mare este penetrarea, pe plan internaţional, a scamatoriei grafice că „rom“ nu este ţigan, ci este sau ar putea fi român este faptul că în enciclopedia electronică Encarta apare cuvântul „rom“, ca membru al „poporului Roma“, Romany/Romani fiind limba „poporului Roma“ [22]; iar, în lista de cuvinte a dicţionarului, după Romani urmează… Romania, ca „ţară în sud-estul Europei etc…“; şi la cuvântul tzigane, pronunţat cigan, apare ca denumire a poporului Roma, dată în… Ungaria! Or, Encarta are o mare răspândire, aspectul cu ţiganii nefiind singura denigrare la adresa României conţinută în ea. Dar nu aţi întâlnit, pe nicăieri, un protest oficial al autorităţilor române trimis editorilor Enciclopediei Encarta contra denigrării României, deşi există motive temeinice şi norme juridice internaţionale şi deşi, în anii anteriori, le-am atras atenţia oficialilor despre denigrarea României comisă de Encarta.

În contrast cu situaţia asta şi cu agresiunea organizaţiilor interne ale ţiganilor şi internaţionale contra României pe tema „discriminării“, trebuie să amintesc un fapt care vine în sprijinul contraofensivei pe care trebuie să o întreprindem: deşi, în Franţa, termenul prin care erau desemnaţi era cel de gitane, în ultimele decenii se foloseşte tot mai frecvent cel de tzigane! Ca, de altfel, şi la Sir Angus Fraser, în toată cartea sa, ŢIGANII, precum şi în vasta sa bibliografie, se întâlnesc numai termenii gypsy, zigeuner, Tsiganologie, cigano, cyganie, tzigan etc. La fel procedează, de exemplu, şi Yul Brynner, celebrul actor din filmul Cei şapte magnifici, care cântă Le Tzigane et moi – titlu pus pe coperta CD-ului său [23] şi nu l-a condamnat nimeni pentru discriminarea şi „jignirea“ ţiganilor, cum face C.N.C.D. în România!

Ţinând cont de slugărnicia cu care au reacţionat în ultimii 20 ani, mass media interne au devenit, în mod evident şi în cea mai mare parte a lor, un pericol major pentru România, deoarece dezinformează opinia publică şi induc o stare halucinogenă de defetism, de lehamite, care să provoace slăbirea rezistenţei la agresiune şi, implicit, să determine inacţiunea populară: defetism propice pentru organizaţiile oculte, care caută şi reuşesc să „ocupe“ România sub aspect financiar-bancar, economic, cultural, informaţional etc., fără a mai trage un foc de armă, ca în vremurile recent apuse. În aceasta constă, în esenţă, specificul războiului axiologic, atipic, din vremea noastră, căruia i-a căzut victimă România! De aceea, este întemeiată alerta făcută în Strategia naţională de apărare elaborată de C.S.A.T., cum că unele campanii de presă se constituie în „vulnerabilităţi“ la adresa securităţii naţionale – iar inflamarea unei părţi a presei, compusă din „guguştiuci“ şi, mai periculos, din mercenari de presă, este absolut pernicioasă [24]. Astfel de exemple de campanie de presă periculoasă pentru naţiune sunt campania „Iohannis prim-ministru“ – declanşată de Crin Antonescu, campania Gold Corporation Roşia Montană şi chiar campania contra preşedintelui Traian Băsescu desfăşurată de Antena 3 – îndeosebi de la emisiunea „Sinteza zilei“ – pe tema expresiei „ţigancă împuţită“, adresată – întemeiat, cum am mai relevat [25] – unei „ziariste“ absolut anonime de la Antena 3, care nu avea nici un articol publicat şi care, sub acoperirea de ziaristă, avea alte atribuţii. E greu de spus dacă respectivii „analişti“ au intenţionat să-l determine pe Traian Băsescu să îi protejeze şi mai mult pe ţigani, dar, aparent paradoxal, exact acest efect l-a avut: ca să-i împace pe ţigani şi C.N.C.D.-ul – care l-a chemat în judecată! –, preşedintele ţării a început să înveţe să pronunţe, la televizor, cîteva cuvinte ţigăneşti, a „dansat ţigăneşte la festivalul“ de la Costeşti, al „regelui“ Florin Cioabă, iar fratele său, Mircea Băsescu, a botezat o nepoată a lui Bercea Mondialu’ etc. După ce l-au determinat pe preşedintele Traian Băsescu – prin iterarea incontinentă a acuzei folosirii expresiei „ţigancă împuţită“ – să manifeste o apropiere de ţigani, tot Antena 3 l-a acuzat că întreţine relaţii prea apropiate cu  Bercea Mondialu’ şi clanurile lui! Adică „nici cu piatra de cap, nici cu capul de piatră“! Şi „analiştii“ respectivi se vor formatori de opinie! Sunt, dar sunt de-formatori şi, deci, dezinformatori, fiindcă o fac în mod deliberat!

Ţiganii – o iminentă bombă politică a Uniunii Europene

Pe lângă faptul că ţiganii au devenit o bombă interetnică şi socio-demografică, între timp situaţia s-a complicat şi mai mult, căci aceştia au devenit atât o bombă politică internă, cît şi una externă.

Anterior presei obediente şi mercenare, vina pentru convergenţa acestor pericole o poartă, în principal, autorităţile române, instituţiile româneşti, „sistemul ticăloşit“ – cum a fost calificat de însuşi preşedintele Traian Băsescu, care a creat acest concept cu care va intra în istoria politologiei. Astfel, trebuie să repet – şi apelez la toţi ziariştii patrioţi să repete şi ei, continuu, şi să disemineze aceste informaţii – că Petre Roman, urmînd politica lui Andrei Pleşu, a „emanat“ Memorandumul nr. D2/1094 din 29 februarie 2000, prin care a anulat expres Memorandumul ministrului Teodor Meleşcanu şi a impus utilizarea vocabulei „rom“. Unele dintre gravele consecinţe ale introducerii vocabulei „rom/rrom“ deveniseră evidente încă din timpul mandatului său. Aşadar, unul dintre principalii vectori ai războiului axiologic contra României este sinistrul ex-premier Petre Roman. Evident, nu doar pentru că el a facilitat consolidarea, în conştiinţa opiniei publice internaţionale, a echivalării românilor cu ţiganii şi a devalorizat, astfel, conceptele de „român“ şi „românitate“ – care fac parte din Patrimoniul Naţional –, ci, în plus, şi pentru că este promotorul altor forme esenţiale de devalorizare şi de distrugere efectivă a Patrimoniului Naţional: prin introducerea expresiei „mormane de fiare vechi“ a devalorizat moral marile complexe industriale – care au fost vândute, apoi, pe nimic, unor investitori „strategici“ (citeşte: escroci) –, iar prin liberalizarea cursului leu-dolar a devalorizat moneda naţională şi, astfel, a provocat principala modalitate prin care România este ruinată, continuu, de două decenii: ruinată pentru români, în scopul îmbogăţirii, preponderent, a alogenilor şi a băncilor străine! (Unul dintre puţinele merite incontestabile ale preşedintelui Traian Băsescu este că l-a scos pe Petre Roman din prim-planul eşichierului politicii româneşti. E-adevărat, încă nu a fost scos definitiv, fiindcă, între timp, îl reactivase premierul Călin Popescu-Tăriceanu.)

Alte consecinţe pernicioase ale introducerii deliberate a vocabulei „rom/rrom“, pentru a-i confunda pe români cu ţiganii, le vedem şi azi, iar pe altele încă nici nu ni le imaginăm. Astfel, după ce, în 2 noiembrie 2007, mi s-a publicat, pe AlterMedia, studiul „Înnegresc ţiganii imaginea României?!“, în 11 noiembrie 2007, d-l prof. Ion Coja şi-a postat articolul cu titlul „Cea mai mare problemă a României este că românii sunt confundaţi cu romii” [26] – titlu care reproduce constatarea lui Graham Watson. Laconic zis, articolul său este remarcabil, dar se încheie lamentabil. La sfârşit, a dovedit o inexplicabilă cecitate politică şi – crezând că rezolvă încurcătura în care ne-au băgat autorităţile! – enunţă această afirmaţie: „…Este cazul să ne punem totuşi, cu toată seriozitatea, întrebarea dacă nu cumva soluţia finală a problemei ţiganilor, de interes de-acuma european, poate chiar planetar, va trebui să includă şi constituirea unui stat naţional al ţiganilor“ (sic). Cu alte cuvinte, propune „să li se dea ţiganilor un stat“. Dar nu spune unde, ci doar sugerează, în finalul materialului: „Aşa cum constituirea Israelului a pus capăt unui statut milenar incert şi nedemn al evreilor, nemeritat, constituirea unui stat al ţiganilor ar putea rezolva cea mai mare parte din ceea ce acum înseamnă problema ţiganilor din Europa. Evident, ca şi în cazul evreilor, soluţia va trebui să învedereze un teritoriu cât mai apropiat de cel care va fi fost obârşia din care ţiganii au fost dislocaţi în urmă cu aproape o mie de ani şi pe care ei ar redobândi-o astfel“ (!).

Riscant, în această problemă, este, după mine, să faci o asociere şi o paralelă între evrei şi ţigani: cum să-i alături, fie şi în scris, pe evrei cu ţiganii?! Ce zice „Organizaţia supravieţuitorilor holocaustului“, din Tel Aviv, care l-a avertizat – manifestând, deci, bunăvoinţă! – pe prof. Coja că o să-l ucidă [27]?! E-adevărat că Shimon Samuels, directorul pentru relaţii internaţionale al Centrului Wiesenthal, le-a luat apărarea ţiganilor, pe motiv că Adrian Cioroianu ar fi cerut „deportarea ţiganilor“, dar asta nu se ia în consideraţie: Cioroianu se referise, „corect politic“, la „infractori“, nu la „ţigani“. Totuşi, au mai forţat şi alţii similitudinea între evrei şi ţigani – curios, chiar şi răposatul Simon Wiesenthal, dar, fireşte, ţiganii în primul rînd, ca să se împăuneze prin alăturarea lor de „poporul ales“: «Romii acuză un „nou Holocaust“» –, desigur, mergînd pe urmele altora, care au încercat să scrie cărţi despre pretinsul holocaust al ţiganilor din Transnistria [28].

Misterul înfiinţării şi localizării statului Ţiganistan

Chiar dacă, referitor la evrei, prof. Ion Coja face câteva consideraţii aparent corecte, pentru că, în fond, se situează pe poziţii sioniste – condamnate vehement de către evreii fundamentalişti din S.U.A., organizaţi în Neturei Karta, care, cu perseverenţă, afişează lozinci ca „Statul Israel nu trebuie să existe“, „Iudaism nu înseamnă sionism“, „NU atrocităţilor Israelului din Gaza şi Liban!“ etc. [29] –, nu ne putem reprima întrebarea fatidică: unde să li se dea un stat?! În India, de unde au venit, cum sugerează autorul?! E-adevărat că ideea „trimiterii ţiganilor în India“ se formulase, prin 1966, şi în Cehoslovacia, după cum relevă Angus Fraser [30]. Dar, India are o populaţie cu mult peste un miliard de indivizi, majoritatea fiind muritori de foame! Sigur, în comparaţie cu această imensitate demografică, în continuă creştere, cele circa două milioane de ţigani din România ar trece neobservate, dacă ar fi duse acolo. India are destui săraci ai ei, în comparaţie cu care ţiganii din România par chiar pricopsiţi – ca să nu mai vorbim de „barosani“ ca Nicolae Păun – care, obraznic, mai vrea şi să ne schimbe dicţionarele [31]! –, Adrian-minune – care, inclusiv el, împuţeşte atmosfera cu manelele sale! –, „împăratul“ Iulian, „regele“ Cioabă, interlopul Bercea Mondialu’ (finul lui Theodor Stolojan şi al ex-judecătoarei Maria Huza), ţiganul-sociologist Nicolae Gheorghe ş.a. –, aşa că, totuşi, nu-şi va primi înapoi „ramurile indiene rupte şi rătăcite“.

            De aceea, evident, în Europa li s-ar putea da un stat acolo unde sunt cei mai mulţi pe km/pătrat. Şi unde se întâmplă asta?! Iarăşi evident, în România. Şi chiar dacă, proporţional vorbind, nu România are cei mai mulţi ţigani (ci, raportaţi la numărul total al populaţiei, Ungaria şi Bulgaria), acei membri ai „sistemului ticăloşit“ care ne conduc vor recunoaşte, la presiunea U.E., că da!, are! Astfel că, întrucât am fost singurii care i-am tolerat cinci secole, pentru că i-am acceptat şi nu i-am exterminat, cum făcuseră, multă vreme, toate statele europene – precum relevă Sir Angus Fraser şi cum precizează chiar prof. Ion Coja în articolul sus-menţionat [32] –, va trebui să le oferim, tot noi, românii, şi un stat, de vreme ce le-am permis să ni se substituie ca denumire naţională, căci, „străinii îi confundă pe români cu romii“, cum zicea şi Graham Watson [33], adică cu ţiganii – cum ar fi trebuit să zică şi Graham Watson! Deoarece India, care este putere nucleară, nu va accepta să-i primească pe ţiganii din România – cu atât mai puţin pe cei din Europa – doar pentru că aşa ar vrea Uniunea Europeană! Zeci de milioane de indieni (însumând de mai multe ori populaţia României!) emigrează în Arabia, în continentele Americii (de Nord, îndeosebi), chiar în Africa, iar prof. Ion Coja propune să li se dea „stat“ în India: să se înfiinţeze statul Ţiganistan!

Dar de ce să nu le dăm, tot noi, şi „un stat naţional“?! Pentru că organizare politică au destulă, chiar mai multă decât noi: ei au „împărat“, „rege“, bulibaşă, stabor şi „palate“ cu multe turnuleţe. „Naţiune“ nu au, încă, dar au, deja, un factor premergător constituent, „cultură“, pentru că au mai multe „culte“. Au „cultul“ şuţului (adică al hoţului): în interiorul etniei ţigăneşti, printre cei mai respectaţi membri sunt consideraţi şuţii – cei care fură mai mult şi nu sunt prinşi. Iar, dacă sunt prinşi pentru comiterea diverselor infracţiuni – înşirate pe toată gama criminalităţii, de la furturi la omucideri, cum avea să constate, tardiv şi ofuscat, dar ineficient, inclusiv premierul Tăriceanu! –, au asigurat, în consecinţă, şi „cultul“ „ocnaşului“: tot astfel, cel mai prestigios şi, totodată, cel mai temut membru al clanului este cel care are mai mulţi ani de puşcărie. Au, apoi, „cultul“ şmenarului şi „cultul“ escrocheriei. Aceasta e denumită în „limba romali/ romani/romany/romanes“ „bişniţă“: adică, business, devenită, în engleza-ţigănizată, bişniţă, de unde a intrat, din nefericire, şi în maculatura unor condeieri. Ca dovadă că unii dintre românii noştri sunt imbecili este faptul că au început să ţigănizeze şi limba română: din când în când, unii ziarişti români „tâmpiţi“ – cum, întemeiat, i-a calificat preşedintele Traian Băsescu – pun în materialele lor astfel de cuvinte ţigăneşti. Ca să nu mai vorbesc de cuvântul „mişto“, folosit, frecvent, de către vorbeţii din audio-vizual şi de condeierii din presă!

Pentru că, totuşi, India este suprapopulată, tot ideea ex-ministrului de Externe Cioroianu trebuie dezvoltată: trebuie făcut un stat al ţiganilor, dar nu în Egipt, ci în Sahara. Aşa cum, acolo, pot să trăiască beduinii, la fel pot s-o facă şi ţiganii: au şi ei corturi, migratori vor să rămână, violenţi sunt şi, deci, îşi pot forma miliţii pentru a-şi asigura autoapărarea etc.; trebuie doar să înveţe să muncească, precum tuaregii, beduinii ş.a. şi, evident, să nu contamineze oazele pe lângă care vor trece din când în când, ca să le rămână apă de băut; pentru că de spălat nu au nevoie, căci nu se va mai întâmpla ca în Franţa, să fie daţi jos din autobuz, pentru ca şoferii să nu mai facă grevă din cauza păduchilor ţigăneşti. E-adevărat că, în ziarul Adevărul, în care s-a publicat această ştire, condeierul, care semnează, foarte „curajos“, cu M.C., foloseşte un titlu foarte mincinos: Grevă la Lyon din cauza păduchilor româneşti! NU, nu erau păduchi româneşti, ci păduchi ţigăneşti! „Pentru că nu se spală, miros insuportabil de urât“, a povestit unul dintre şoferii din Lyon [34]. Pe când, în Sahara, nu-i mai deranjează nimeni!

Continuă clocirea apariţiei „naţiunii ţigăneşti“!

Ce le mai trebuie ţiganilor, pentru a li se asigura „management“-ul şi statutul de prestigiu, pe care, în ultimul mileniu de vieţuire în Europa, nu au reuşit să şi-l dobândească singuri?! Ca Uniunea Europeană să declare sus şi tare că ţiganii sunt o naţiune mare!

Din surse demne de încredere şi bine informate, se ştie că clica birocraţilor insinuaţi la conducerea U.E. pregătesc o rezoluţie chiar în acest sens: să propună Uniunii Europene să decidă ca etnia ţigănească să devină cea mai nouă naţiune a Europei. Pentru început, în stilul său pervers, al dublului standard, «Comisia Europeană a recomandat, în 2005, recunoaşterea rromilor de către statele membre ca „grup etnic distinct care beneficiază de prioritate de acţiune în materie de politică de includere şi locuri de muncă“» (s.n. – V.I.Z.). Nici mai mult nici mai puţin: adică să le acorde statutul de discriminaţi pozitiv, pentru că, la fel ca în romanul O mie nouă sute optzeci şi patru, al lui George Orwell, „unii sunt mai egali decît ceilalţi“. Ca atare, în România, deja ţiganilor li se rezervă accesul în licee şi facultăţi fără concurs de admitere, după care ajung şefi „şcoliţi“ în diverse organizaţii, ministere şi chiar în Parlament, de unde dau românilor directive. Apoi, discret, de la „recomandări“, Uniunea Europeană trece la pasul al doilea, mai dur, la „presiuni“: «U.E. face presiuni ca statele membre să recunoască rromii ca „un grup etnic distinct“ în cadrul blocului comunitar» [35]. După care a urmat pasul al treilea: se introduc „interdicţii“. Chiar zilele acestea presa titra pe prima pagină despre faptul că, în ţara-etalon a democraţiei, Marea Britanie, a apărut o nouă interdicţie: «Judecătorilor britanici li se interzice să mai folosească termenul “ţigan”». «Pentru judecătorii din Marea Britanie cuvântul “ţigan” a devenit unul interzis. Potrivit unui ghid destinat magistraţilor, acest termen va fi înlocuit cu sintagma “membru al comunităţii nomade”. (…) În secţiunea intitulată “Romi/ţigani/nomazi“, scrie următoarele: “Aceste grupuri sunt recunoscute ca grupuri etnice, deşi nu există statistici oficiale în legătură cu numărul acestei populaţii.  Termenul “ţigan“ este considerat de obicei ca fiind peiorativ; “membru al comunităţii nomade“ ar putea fi acceptabil, dar trebuie să se acorde atenţie şi să se evite orice supoziţii».

Chiar dacă se evită supoziţiile, totuşi, sunt inevitabile prostiile de logică, atît formală, cît şi politică, generatoare de prejudicii aduse altora: pentru că „nu toţi nomazii sunt ţigani şi nu toţi ţiganii sunt nomazi, ci doar  unii“. Adică „mulţimea ţiganilor“, A (aici, în cadrul silogismului, noţiunea „mulţime“ e înţeleasă ca termen de logică formală şi matematică) se intersectează cu „mulţimea nomazilor“, B, şi rezultă „mulţimea“ C, în urma operaţiei de intersectare, care conţine acele elemente din ambele mulţimi cărora le sunt comune, proprii, simultan, cele două însuşiri: sunt şi ţigani şi nomazi. Termenul matematic incluziune înseamnă că mulţimea A, a ţiganilor, este inclusă în mulţimea D, a englezilor, tot aşa cum mulţimea numerelor pare P (o mulţime mică), este inclusă în mulţimea numerelor întregi I (o mulţime mijlocie), care, la rîndul ei, este inclusă în mulţimea numerelor naturale N (o mulţime mare) – adică cu toate însuşirile lor! Mai clar, ca să se înţeleagă de ce folosirea termenului matematic „incluziune“ este incompatibilă, adică nu se poate aplica aici, în domeniul social, pentru substituirea ilicită a termenului sociologic consacrat „integrare“ (prin asimilare, acceptare, tolerare, convieţuire etc.): toate notele (calităţile) mulţimii mici a numerelor pare P aparţin obligatoriu şi mulţimii mijlocii a numerelor întregi I, precum şi mulţimii mari a numerelor naturale N, adică sunt identice şi compatibile, sunt proprii în mod necesar şi mulţimilor I şi N. 

Notele (adică însuşirile) noţiunii „ţigani“ sunt: analfabeţi, beţivi, cămătari, cerşetori, criminali, derbedei, escroci, găinari, hoţi, împuţiţi, infractori – pe toată gama infracţiunilor: de la furtul din buzunare pînă la omucideri –, puturoşi, plini de boli, scandalagii, „şmenari“, violatori de legi şi de persoane etc. şi, mai ales, non-muncitori, dar au „vrăjitoare“, „cocoşei de aur“ şi palate. „Incluziunea“ ţiganilor în poporul britanic sau german înseamnă ca toate însuşirile ţiganilor să devină proprii şi britanicilor sau nemţilor! Vor cehii, croaţii, englezii, elveţienii, francezii, germanii, italienii, irlandezii, ruşii, ungurii ş.a. să îi „incluzioneze“ (nici măcar verbul nu merge, e un barbarism!) pe ţigani, cu toate însuşirile lor, eminamente negative şi periculoase?! Evident, nu, nu îi includ. Dimpotrivă, îi exclud cu toată energia, la nevoie prin incendiere, prin „epurare prin foc“, cum au făcut italienii şi francezii! Sintagma „incluziunea ţiganilor“ este o idioţenie scornită de unii cu scopul, cum am zis, de a însăila un nou „concept“, zis sociologic, cu care să se laude activiştii ţigani că se exprimă ştiinţific şi întemeiază o nouă ştiinţă, „ţiganologia“ – sau, dacă vă place, „romalogia“! Dar asta-i prostia britanică, făţuită în „corectitudine politică“! Mai departe: «(…) De altfel, ghidul propune o listă cu persoane care pot fi “dezavantajate din punct de vedere social şi economic” şi care au nevoie de ajutor special pentru a se asigura că sunt tratate cu corectitudine. Este vorba despre: minorităţile etnice, minorităţile religioase, persoanele cu dizabilităţi, femeile, copii, persoanele în vârstă, homosexualii şi lesbienele, transsexualii, “cei care, din cauza sărăciei sau a altor motive, sunt marginalizaţi din punct de vedere social sau economic”» (sic) [36].

În fond, din cauza sărăciei provocate deliberat în România – unde poporul român a devenit „dezavantajat din punct de vedere social şi economic“ în proporţie de 3/4, multe femei – îndeosebi ţigănci, dar şi românce şi basarabence ş.a. – s-au reprofilat pe prostituţie. Iar parlamentarii români vor chiar să legalizeze prostituţia: probabil ca să fie mai siguri de sănătatea lor şi să nu mai cheltuiască bani pentru deplasări mergînd – „în interes de serviciu!“ – la bordelurile din străinătate. Dar de ce să nu fie interzis şi cuvîntul „prostituţie“, căci şi el este peiorativ?! Şi cuvîntul „politician“ e pe cale de a deveni peiorativ, pentru că deja este considerat echivalent cu hoţ! Oricum, cuvîntul „homosexual“ trebuie scos din uz, fiindcă, ţinînd cont de etimologia sa [37], aşa cum am mai arătat, este incorect, dar e folosit de sodomişti ca să-şi confere prestigiu, să-şi făţuiască viciile reprehensibile. Evident, înşiruirea aceasta de categorii sociale, din ghidul britanic „corect politic“, are doar rolul de a băga, la grămadă, spre a fi discriminaţi pozitiv, pederaştii, ceilalţi anormali şi ţiganii.

Dar importanţa deosebită a interdicţiei de folosire a cuvîntului „ţigan“ rezidă în semnificaţia sa politică: de vreme ce este impusă magistraţilor din cel mai vechi stat democratic al Europei – care se laudă cu Magna Charta Libertatum, emanată la anul de răscruce 1215 –, atunci, interdicţia capătă, sub aspect politic, aceeaşi  „autoritate de lucru judecat“ ca în jurisprudenţă şi, în materie de norme politice, devine, la fel ca în Justiţie, un precedent, care trebuie imitat de alte state. Apoi, cu tactica hoţilor – „iuţeala de mînă şi nebăgarea de seamă“ –, chiar va deveni o normă juridică impusă de Uniunea Europeană, prin care ea va fura libertatea şi suveranitatea naţiunilor! De aici pînă la a-i declara pe ţigani „naţiune distinctă“ nu mai este decît un pas – căci recomandarea cu „grupul etnic distinct“ este doar faza premergătoare necesară să pregătească psihologic opinia publică a statelor ca să înghită găluşca şi să accepte cu plăcere – ca „parteneri“ – să li se diminueze suveranitatea şi să se lase conduşi de birocraţii U.E. Aşadar, prin ucaz, Uniunea Europeană, va proceda tot aşa cum, nu demult, Uniunea Sovietică decreta ce popoare să mai apară în interiorul ei. Deci, are dreptate Vladimir Bukovski când spune că Uniunea Europeană este un alt tip de Uniune Sovietică; ba, Ignaçio Ramonet, în Geopolitica haosului, afirmă că este un tip de stat federal mai represiv decât Uniunea Sovietică! Apoi, dacă se decretează de către Uniunea Europeană că ţiganii sunt o naţiune, fireşte, trebuie să li se dea şi un stat. Pentru că ideea cu „datul unui stat“ le-a fost deja oferită.

Ideea acordării statutului de „naţiune“ ţiganilor, care dospeşte în interiorul Uniunii Europene şi în vederea realizării căreia a făcut, pe nesimţite, demersurile sus-menţionate, este destinată erodării, în continuare, a statalităţii şi suveranităţii României. Este posibil ca diferendul de faţadă din aceste zile dintre Uniunea Europeană şi Franţa pe tema expulzării ţiganilor în România să fie pretextul pentru stipularea necesităţii înfiinţării artificiale a „naţiunii“ ţigăneşti şi a statului ţiganilor, pentru ca toată lumea să fie mulţumită! În fond, şi Italia a fost sancţionată de U.E. pentru expulzarea ţiganilor, începute în 2008, dar Silvio Berlusconi a continuat politica sa represivă şi, mai mult, a intensificat-o şi chiar se laudă cu aceasta: «Într-un interviu acordat acum două zile (în 20 august a.c. – n.n., V.I.Z.) cotidianului Corriere della Sera, Maroni a aplaudat recenta iniţiativă a Parisului de a expulza ţiganii originari din România şi din Bulgaria şi a anunţat că „Italia va merge şi mai departe decât Franţa”, punând în practică măsuri mai dure care „să vizeze şi alţi cetăţeni comunitari, nu doar pe rromi”» [38] .

Iar Franţa, ameninţată de U.E. cu procedura de infringement, nu s-a lăsat intimidată de vorbele grele şi a continuat expulzările, fiindcă şi ameninţările au fost, discret, estompate: „(…) In urma cu doua saptamani, comisarul european Viviane Reding a facut una dintre cele mai dure declaratii ale unui comisar (…). Reding a criticat dur lipsa de transparenta a autoritatilor franceze si faptul ca au mintit Comisia in privinta documentatiei privind expulzarile tiganilor“. Dar, după aceasta „s-a pus batista pe ţambal“: „Comisia Europeana nu va declansa miercuri procedura de infringement impotriva Frantei, (…) informeaza Reuters, care citeaza surse diplomatice europene“; cu răgaz pînă mîine, 15 octombrie [39].

În concluzie, gîlceava dintre U.E. şi Italia, apoi, U.E. şi Franţa pe tema încălcării tratatelor europene privind libertatea de mişcare comisă prin expulzarea ţiganilor este doar un „joc de picioare“ pe podiumul european, pe care actonii politici principali – Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie – îl joacă pentru a păcăli ţările mici şi mijlocii, care nu pot, prin ele însele, separate, divizate şi stîrnite unele contra altora, să se opună jocului mîrşav al Marilor Puteri – care repetă intrigile din secolele 19 şi 20.

Oricum, însă, în privinţa României, românii fiind confundaţi deliberat cu ţiganii din cauza făcăturii „rom“, va fi simplu să se decreteze că „romii“ ar fi tot români, şi, deci, România să-i primească pe ţigani ca a doua parte componentă, „oficială“, a naţiunii române! Iată de ce trebuie să ne opunem, prin toate mijloacele, atît împotriva reificării ideilor de „naţiune ţigănească“ şi „stat al ţiganilor“, cît contra expulzării ţiganilor din Franţa şi Italia. În fond, de vreme ce i-au folosit  pînă acum ca forţă de muncă la negru, să-i ţină în continuare şi să îi civilizeze, iar pe infractori să-i bage în puşcăriile lor, fiindcă acolo au comis faptele, nu în România: de ce să cheltuiască ţara noastră pentru a le asigura ţiganilor ispăşirea pedepselor pentru infracţiuni comise în alte state?!

Pentru că tot a amintit prof. Coja de „soluţia finală“, consider că instituirea unui stat al ţiganilor nu numai că nu este „soluţia finală“, ci este chiar împotriva cutumelor ţigăneşti şi a tezelor formulate de unii lideri ţigani, precum acel Nicolae Gheorghe: ei vor să fie consideraţi „popor transfrontalier“, adică, zis mai puţin academic, „popor nomad“, migrator; ba, mai mult, vor statutul de „naţiune transnaţională“ (sic)! Evident, ultima sintagmă este o contradicţie în termeni, dar nu trebuie să ne poticnim de probleme de logică formală, când e vorba să „corectitudinea politică“. Ideea pe care vor ei să o sugereze prin această expresie contradictorie este aceea de a fi lăsaţi să meargă unde vor. De aceea, nu pot fi consideraţi nici măcar „popor“, ci doar grupuri nomade, dispersate şi eterogene de ţigani. Desigur, în ultimele decenii, s-au găsit unii lideri de-ai lor care să încropească o oarecare organizare internaţională, iar alţii, în spatele lor, îi utilizează ca masă de manevră şi pretext pentru a devaliza fonduri europene şi naţionale.

„Soluţia finală“ este nu să li se dea, plocon, un stat, ci, dimpotrivă: eu susţin, conform cutumelor ţigăneşti şi directivei europene 38/2004 privind libera circulaţie, că trebuie să fie lăsaţi şi chiar determinaţi să emigreze, de la noi, în toată Europa şi în toată lumea. Şi-aşa ne-au acuzat unii, ca adulterinul Günter Verheugen, vicepreşedintele Comisiei Europene, că nu le acordăm ţiganilor toate drepturile, că îi „discriminăm“ şi nu-i ajutăm „să se integreze“ mai repede: să-i ia la ei, în Germania, în Franţa, în Anglia, să îi educe ei şi să le dea drepturile lor, căci au metodă, practică şi teorie – Magna Charta Libertatum. Cu această ocazie, să îi înveţe pe ţigani că, înainte de a revendica drepturi, trebuie să se achite de obligaţii! Culmea „politicii corecte“ este că, deşi Günter Verheugen le-a luat, mereu, apărarea ţiganilor, acuzând România – totdeauna în necunoştinţă de cauză! – că nu se ocupă de ei, liderul lor cel mai impertinent, ţiganul-deputat Nicolae Păun, pretinde că „Gunther Verheugen a jignit profund etnia rromilor“ [40]! E-adevărat că, între timp, şi „preopinentul“ său, Günter Verheugen, s-a rătăcit în meandrele realităţii urbane, căci a greşit patul conjugal şi a nimerit în cel al amantei sale, Petra Erler [41]. Oricum, însă, Uniunea Europeană, dacă vrea să fie consecventă măcar la suprafaţă, trebuie să pedepsească Franţa pentru retrimiterea în România a ţiganilor plecaţi de aici. Mai ales că acţiunea preşedintelui Nicolas Sarkozy de expulzare a ţiganilor „este susţinută de 2/3 dintre francezi“ [42]!

14 octombrie 2010

NOTE

[18] R.P., „Traian Basescu despre comunitatea roma: Hai sa fim cinstiti, avem o mare problema de imagine“, HotNews.ro, 22 februarie 2010, pe http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6947780-traian-basescu-despre-comunitatea-roma-hai-fim-cinstiti-avem-mare-problema-imagine.htm. Vezi şi: *** „El genocidio de los roma europeos (gitanos), 1939-1945“, pe http://www.ushmm.org/wlc/es/article.php?ModuleId=10006054.

[19] Tudorel Glăman, «Interlopul Costel Argint îi scrie lui Tăriceanu mulţumind „ministrului de Esterne“», în Gândul, 14 noiembrie 2007, http://www.gandul.info/actualitatea/interlopul-costel-argint-ii-scrie-tariceanu-multumind-ministrulu.html?3927;1036977.

[20] Alexandru Macoveiciuc, Christian Levant, Oana Iuraşcu, în Adevărul, http://www.adevarul.ro/index.php?section=articole&screen=print&layout=print_articol&id=331668; vezi şi Victor Bratu, „Tăriceanu şi Cioroianu au luat în braţe un infractor“, în Interesul public, 9 noiembrie 2007, http://www.interesulpublic.ro/eveniment_/t%C4%83riceanu-si-cioroianu-au-luat-in-brate-un-infractor_6197

[21] BBC Romanian.com „Romii: cea mai discriminată minoritate în UE şi în România“, 5 mai 2006, pe http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/05/060505_romi_discriminare.shtml; vezi şi: http://clujnapocainfo.com/romania/romii-cea-mai-discriminata-minoritate-in-ue-si-in-romania_196_186521.html.

[22] Vezi http://encarta.msn.com/dictionary_/rom.html; precum şi http://encarta.msn.com/dictionary_1861705955_1861705935/prevpage.html.

[23] Coperta CD-ului lui Yul Brynner pe http://www.djangostation.com/article.php3?id_article=369; similar, vezi: Aurel David, „Ţigan, nu rom“, pe http://aureldavid.wordpress.com/2008/02/21/tigan-nu-rom/; Cecilia Gabizon, «L’image des Roms de l’Est nuit aux Tsiganes français», în Le Figaro.fr., 24 august 2010, pe http://www.lefigaro.fr/actualite-france/2010/08/23/01016-20100823ARTFIG00531-l-image-des-roms-de-l-est-nuit-aux-tsiganes-francais.php.

[24] D.G., „CSAT: Campaniile de presa la comanda si scaderea demografica, vulnerabilitati la adresa sigurantei nationale. Vezi in articol ‘intuitia’ pe care a avut-o Radu Morar (B1TV)“, HotNews.ro, 23 iunie 2010, pe http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7469977-csat-campaniile-presa-comanda-scaderea-demografica-vulnerabilitati-adresa-sigurantei-nationale-vezi-articol-39-intuitia-39-care-avut-radu-morar-b1tv.htm. Vezi şi: ***, „Strategia Nationala de Aparare contine o mentiune surpriza: Campaniile de presa la comanda, intre inamicii statului“, în Ziarul de Iaşi, 24 iunie 2010, pe, http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/strategia-nationala-de-aparare-contine-o-mentiune-surpriza-campaniile-de-presa-la-comanda-intre-inamicii-statului~ni6fld.; ***, „Clubul Roman de Presa cere explicatii CSAT“, ziare.com, 8 iulie 2010, pe http://www.ziare.com/media/presa/clubul-roman-de-presa-cere-explicatii-csat-1028013; http://www.ziare.com/articole/csat+vulnerabilitati+romania.

[25] Colonel (r.) Vasile I. Zărnescu, „Discriminare şi diversiune contra descriere“, în SANTINELA, nr. 17, iunie 2007, pag. 14 şi 16, http://www.strajerii.ro/santinela017.pdf.

[26] Ion Coja, „Cea mai mare problemă a românilor este că sunt confundaţi cu romii“, 11 noiembrie 2007, pe http://www.ioncoja.ro/2007/11/%E2%80%9Ecea-mai-mare-problema-a-romaniei-este-ca-romanii-sunt-confundati-cu-romii%E2%80%9D/; idem, pe AlterMedia, în 13 noiembrie 2007. Vezi şi infra, nota 33.

[27] Ion Coja, „Terorismul sionist vrea să îl ucidă pe Ion Coja“, în SANTINELA, nr. 16, mai 2007, pag. 11, pe http://www.strajerii.ro/santinela016.pdf.

[28] Dan Arsene, «Romii acuză un „nou Holocaust“», în Evenimentul zilei, 24 Februarie 2010, pe http://www.evz.ro/detalii/stiri/romii-acuza-un-quotnou-holocaustquot-887629.html. Vezi şi: Viorel Achim, Constantin Iordachi, coord., România şi Transnistria: problema holocaustului. Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2004; ***, „Ţiganii, unul dintre subiectele fierbinţi ale summit-ului de la Bruxelles“, în Jurnalul naţional, 16/09/2010, pe http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/tiganii-unul-dintre-subiectele-fierbinti-ale-summit-ului-de-la-bruxelles/sumar-articol/3055663/#lifr; Simon Wiesenthal, „Judíos y gitanos unidos en la tragedia del Holocausto“, pe http://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=3246761; *** „Gitanos, los nuevos Judios del siglo XXI“, pe http://www.taringa.net/posts/noticias/7233972/Gitanos_-los-nuevos-Judios-del-siglo-XXI.html; Gustavo Franco Cruz, „Queremos los mismos derechos que gitanos o judíos“, în Tribuna Latina, pe http://www.assatashakur.org/forum/afrodescendientes-en-la-diaspora/37060-luis-alberto-alarcon-queremos-los-mismos-derechos-que-gitanos-o-judios.html; *** Porque se le dio territorio a los judios y a los gitanos no?, pe http://www.aficion.info/tema-313.html; David Adael, „Árabes, gitanos y judíos, ¿al mismo saco?, 29 de octubre de 2008, pe http://blogs.que.es/8307/2008/10/29/arabes-gitanos-y-judios-al-mismo-saco-. Pentru o poziţie contrară, vezi: Ion Coja, „Emil Cioran şi Holocaustul din România“, AlterMedia, 24 iunie 2009, pe http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/emil-cioran-si-holocaustul-din-romania_14341.html/comment-page-1#comment-91314; „Un evreu sovietic – primul negaţionist al Holocaustului din Transnistria“, Tricolorul, nr. 1987, 11 octombrie 2010, pe http://www.ziarultricolorul.ro/?cmd=displaystory&story_id=9093&format=html; „Emanciparea ţiganilor şi a evreilor (1)“,  în Tricolorul, pe http://www.ziarultricolorul.ro/?cmd=displaystory&story_id=2848&edition_id=108&format=html.

[29] Vezi http://www.nkusa.org/activities/demonstrations/20071127.cfm.

30) Angus Fraser, op. cit., pag. 297.

[31] Vasile I. Zărnescu, „Un ţigan obraznic vrea să schimbe dicţionarele“, în SANTINELA, nr. 16, mai  2007, pag. 16, http://www.strajerii.ro/santinela016.pdf ; vezi şi infra, nota 40.

[32] Vezi, în acelaşi sens, şi supra, nota 6: Dr. M. Băcanu, op. cit., pag. 15, iar pentru ideea de „stat-colonie“ al ţiganilor, vezi pag. 41. Pentru repudierea ţiganilor, vezi şi: Adina Şuteu, „Rromii, o minoritate pe care Europa nu o vrea“, în Adevărul, nr. 5389, 7 noiembrie 2007, http://www.adevarul.ro/articole/de-ce-nu-iubim-tiganii/331280 ; vezi şi: Adriana Szoke, „Spiritul Timişoarei, pătat cu graffiti antiţigani, în Adevărul, nr. 4865, 27 febr. 2006, http://www.adevarul.ro/articole/spiritul-timi-x15f-oarei-p-x103-tat-cu-graffiti-anti-x163-igani/175976; şi pe http://www.romanialibera.ro/a103937/uciderea-celor-patru-copii-rromi-revendicata-de-o-grupare-italiana.html.

[33] *** „Watson: Cea mai mare problemă a românilor este că sunt confundaţi cu romii“, Mediafax, 5 noiembrie 2007, pe http://www.mediafax.ro/social/watson-cea-mai-mare-problema-a-romanilor-este-ca-sunt-confundati-cu-romii-1026431.

[34] M.C., Grevă la Lyon din cauza păduchilor româneşti, în Adevărul, nr. 5019, 26 august 2006, http://www.adevarul.ro/2006-08-26/Prima%20Pagina/greva-la-lyon-din-cauza-paduchilor-romanesti_196170.html.

[35] Cornelia Roşoga, „Epuraţi etnic prin foc“, Gardianul, nr. 1586, 20 August 2007, pag. 1 şi 4; idem, „Epuraţi etnic prin foc“, pe Infonews, 20 august 2007, pe http://www.infonews.ro/node/76727; similar, vezi şi: Arnaud Mouillard, „Michel Habig, maire UMP, fait brûler 14 caravanes“, 1er février 2006, http://libresechanges.humanite.fr/article.php3?id_article=429.

[36] *** «Judecătorilor britanici li se interzice să mai folosească termenul “ţigan”», Mediafax, 9 oct. 2010, pe http://www.mediafax.ro/externe/judecatorilor-britanici-li-se-interzice-sa-mai-foloseasca-termenul-tigan-7460499/. Vezi şi: Silvana Chiujdea, «”Ţigan”, un cuvânt interzis pentru judecătorii britanici», în Adevărul, 9 octombrie 2010, pe http://www.adevarul.ro/international/europa/Tigan-un_cuvant_interzis_pentru_judecatorii_britanici_0_350365334.html; http://blog.nouadreapta.org/2010/10/judecatorilor-britanici-li-se-interzice-sa-mai-foloseasca-termenul-tigan/#more-12678; Ella Moroiu, „Proprietarul unui magazin britanic, exasperat de hoti: Nu servim tigani romani sau est-europeni “, HotNews.ro, 18 iulie 2009, pe http://www.hotnews.ro/stiri-diaspora-5974517-proprietarul-unui-magazin-britanic-exasperat-hoti-nu-servim-tigani-romani-sau-est-europeni.htm; etc.

[37] Vasile I. Zărnescu, „Interzicerea cuvîntului homosexual“, AlterMedia, 3 iulie 2008, pe http://ro.altermedia.info/minoritati/interzicerea-cuvantului-homosexual_8666.html#more-8666.

[38] Adina Şuteu, „Italia intensifică vânătoarea de ţigani“, Adevărul, 22 august 2010, pe http://www.adevarul.ro/international/Italia_intensifica_vanatoarea_de_tigani_0_321568142.html. Vezi şi: *** Franta: Sarkozy, criticat pentru expulzarea rromilor, AGERPRES, 16 August 2010, pe http://www.ziare.com/nicolas-sarkozy/presedinte-franta/franta-sarkozy-criticat-pentru-expulzarea-rromilor-1035661; *** «TF1: Romania “avertizeaza” Franta in privinta expulzarii rromilor», NewsIn, 18 August 2010, pe http://www.ziare.com/social/rromi/tf1-romania-avertizeaza-franta-in-privinta-expulzarii-rromilor-1036150; Alex Duma, „Un deputat francez condamna expulzarea rromilor: Vom ajunge la rasism oficial“, ziare.com, 20 August 2010, pe http://www.ziare.com/social/rromi/un-deputat-francez-condamna-expulzarea-rromilor-vom-ajunge-la-rasism-oficial-1036473; *** „Diaconescu: Expulzarea romanilor va lua amploare in Italia si Spania“, NewsIn, 07 Septembrie 2010, pe http://www.ziare.com/cristian-diaconescu/unpr/diaconescu-expulzarea-romanilor-va-lua-amploare-in-italia-si-spania-1040342.

[39] Anne-Marie Blajan Menaru, „Despre romi, despre Comisia Europeana si despre noi, romanii“, HotNews.ro,pe http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-7789612-despre-romi-despre-comisia-europeana-despre-noi-romanii.htm. Vezi şi: *** „AFP: Comisia Europeană lansează un atac fără precedent la adresa Franţei“, Mediafax, 15 sept. 2010, pe http://www.mediafax.ro/externe/afp-comisia-europeana-lanseaza-un-atac-fara-precedent-la-adresa-frantei-7250376; Anne-Marie Blajan, „Surse diplomatice: Comisia Europeana nu declanseaza procedura de infringement impotriva Frantei pentru expulzarea romilor“, HotNews.ro, 29 septembrie 2010, pe http://www.hotnews.ro/stiri-international-7868241-surse-diplomatice-comisia-europeana-nu-declanseaza-procedura-infringement-impotriva-frantei-pentru-expulzarea-romilor.htm; M.G., Franta, multumita ca nu a fost pusa sub acuzare pentru expulzarea tiganilor, ZIUAONLINE, 29 Septembrie 2010.

[40] Dan M. Brezuleanu, „Gunther Verheugen a jignit profund etnia rromilor“, în Evenimentul zilei, 7 sept. 2001, pe http://www.evenimentul.ro/articol/gunther-verheugen-a-jignit.html. Vezi şi: Cristian Teodorescu, „Afară cu ţiganii din DEX!“, în Cotidianul, 30 aprilie 2007, http://www.cotidianul.ro/index.php?id=10465&art=27969&cHash=c640f5ddb1.

[41] Viorica Marin , Magda CRISAN , „Sexgate cu profesorul de integrare al României“, în Adevărul, 9 iunie 2007, http://www.adevarul.ro/articole/sexgate-cu-profesorul-de-integrare-al-rom-niei/210056; vezi şi: Cornelia Roşoga, „Vicepreşedintele CE, eroul unui nou scandal sexual / Günter Verheugen ar putea împărtăşi soarta lui Paul Wolfowitz, în Gardianul, nr. 1527, 12 iunie 2007, http://www.gardianul.ro/2007/06/12/externe-c3/vicepresedintele_ce_eroul_unui_nou_scandal_sexual-s96110.html; L.C., „Comisarul Verheugen, împins spre demisie“, în Cotidianul, 12 iunie 2007, http://n.cotidianul.ro/index.php?id=11455&art=30352&cHash=e7fb36c194; M.F.M., „Scandal picant la vârful Comisiei Europene / Divorţ şi demisie pentru Verheugen“, în România liberă, 14 Septembrie 2007, http://www.romanialibera.ro/a106033/divort-si-demisie-pentru-verheugen.html.

[42] Bruno Jeudy, „Roms: deux Français sur trois approuvent le gouvernement“, în Le Figaro.fr., 26 august 2010, pe http://www.lefigaro.fr/politique/2010/08/26/01002-20100826ARTFIG00567-roms-deux-francais-sur-trois-approuvent-le-gouvernement.php. Vezi şi: Anne-Marie Blajan, „E oficial: Comisia Europeana lanseaza procedura de infringement impotriva Frantei pentru netranspunerea in legislatia interna a directivei privind libertatea de circulatie in UE“, în HotNews.ro, 29 septembrie 2010, pe http://www.hotnews.ro/stiri-ultima_ora-7869198-oficial-comisia-europeana-lanseaza-procedura-infringement-impotriva-frantei-pentru-netranspunerea-legislatia-interna-directivei-privind-libertatea-circulatie.htm?cfnl=.

(Continuare în episodul următor)

Colonel (r.) Vasile I. Zărnescu