Almanah „Curentul Internaţional” 2014

Posted by Stefan Strajer On February - 26 - 2014

Almanah „Curentul Internaţional” 2014

Autor: Doina Popa

În luna ianuarie a acestui an a apărut, ca o încununare a anilor de publicare a ziarului „Curentul Internaţional” (editorialul românilor din America şi de pretutindeni), dar şi ca o deschidere spre noi speranţe, Almanahul acestei publicaţii, care a văzut lumina tiparului timp de mai bine de 10 ani, condus fiind de o echipă de români inimoşi, însufleţiţi de patriotismul pregnant al celor ce-şi poartă dorurile pe meleaguri străine.

L-am aşteptat cu nerăbdarea cititorului fidel şi iată că, într-un final de peripluu alb, de iarnă îndârjită, îl am în faţa ochilor, admirându-i coperta luminoasă ce poartă pe fondul alb ca neaua de-afară, cifrele anului 2014 cu cele două simboluri ale drapelelor român şi american, înfrăţite pe Coloana Infinitului lui Brâncuşi.

Pe coperta din spate ne încântă privirea o atrăgătoare hartă a României, înnobilată de imagini reprezentative în culori vii ale vestigiilor naturale, culturale şi istorice.

Pe prima pagină îmi reţin atenţia pozele celor trei muşchetari români, care au dus şi duc încă mai departe flacăra românismului pe pământ american: director-editor, Ştefan Străjeri; redactor-şef, Gabriela Petcu; grafician-tehnoredactor, Valentin Popescu.

Coperti Almanah 2014 crop

Un cuvânt înainte cu retrospective din istoria Almanahului Românesc apărut în America la începutul  sec.  XX, ne prezintă Ştefan Străjeri, inimosul nostru bucovinean, care a continuat temerar să ducă apariţia ziarului la o cifră admirabilă, 500 de numere, continuând cu speranţe şi în plan virtual, reuşind  această frumoasă performanţă a Almanaului.

Gabriela Petcu subliniază poziţia Almanahului ca fiind o însumare a tot ceea ce publicaţia s-a dovedit a fi, o largă şi competentă informaţie impunăndu-se atât prin pulsul realităţii socio-politice şi culturale cât şi prin forma concretă de relevare a fidelităţii.

Respectând normele unui Almanah, sau Calendar cum i se mai spune, ne întâmpină pe primele pagini, Calendarul Creştin Ortodox al anului 2014, pe care orice român şi-l doreşte pentru a urmări sărbătorile noastre ortodoxe şi nu numai.

Ziua de 1 Decembrie 2013, Ziua României sărbătorită pe ambele maluri ale râului Detroit, ne este prezentată în ipostaze însufleţite de imaginile fotografiate din diferite locuri unde s-au desfăşurat acţiunile sărbătoreşti.

Pe rând apar rubrici precum Analize şi Controverse în care Vasile Şoimaru, din Chişinău – Basarabia, ne conduce printr-un nou holocaust economic şi chimic, aplicat românilor dupa cel kominternist, iar scriitorul Corneliu Florea din Winnipeg – Canada, ne oferă pagini de „Nomenclatură comunistă după Tismăneanu”.

Un interviu cu Larry Watts este consemnat de  Nicolae Balint din Târgul Mureş, iar „datoria de a afla adevărul” după care se află în căutare Corneliu Florea, „tulbură liniştea românilor ce exploatează bogaţiile Daciei”. Tot aici, Virgil Raţiu din Bistriţa Năsăud întoarce fila istoriei la „Noaptea de 13-14 septembrie 1940”.

Cu inteligenţă şi luciditate, Silvia Jinga din Michigan ne pune în faţa unei întrebări serioase: „Ce au adus României cei 24 de ani de capitalism”, ani lungi care i-au condus pe români printr-o „iluzie deşartă”.

Un concept nou, despre guvernarea globală, ne prezintă Vasile I. Zărnescu prin recomandarea şi prezentarea cărţii lui John Fonte „Sovereignity or submission” (Suveranitate ori supunere) publicată în anul 2011.

„Politica la nivel înalt sau ipocrizie politică” prezintă Nicolae Balint, încercând să afle cine învaţă  din nenumăratele lecţii ale istoriei?

Nu lipsesc din cuprinsul editorialelor: George Petrovăi, Maria Diana Popescu, Ion Măldărescu, Ioan Mugurel Sasu.

Magazinul istoric este prezentat de Ioan Ispas, care-l descoperă pe „Dromichete, înţeleptul rege al geţilor”, iar Remus Macovei ridică vălul care-i acoperea pe plugarii dispăruţi la Turtucaia.

Nu lipsesc nici „Caracteristicile şi orientările noi ale politicii Chinei” de Vasile Şonea, dar nici cea de-a XIX-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice cu tema „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istoric. Cultură. Civilizatie.”

„Prizonier în propria ţară” de Aurel Sergiu Marinescu se continuă cu capitolele în care „adevărul trebuie spus deschis, istoria trebuie cunoscută aşa cum a fost cu adevărat”.

„Meditaţiile despre omenie” de Monica Ligia Corleanca ne dezvăluie o „Nedumerire”, care se propagă în mai multe, din călătoria prin spaţiul existenţial.

Prezentarea unei cărţi surprinzătoare „Dăltuiri” de Radu Stanca, ne-o oferă Anca Sîrghie din Sibiu, precum şi evocări de la Montreal de Ziua Limbii Române.

Din Almanah nu lipseşte nici „Jurământul lui Hippocrate” de Corneliu Florea, dar nici ce se mai poate spune despre un artist romn, Ştefan Popa Popa’s.

Atrăgătoare sunt paginile cu mistere din Istoria Universală şi a Omenirii, dar şi cele din Munţii României.

De la „Libertatea prin post” de pr. Ilie Rusu şi până la „Creştinismul în Marea Britanie pe cale de dispariţie” de Alice Cobeanu, nu străbatem decât o cale de câteva pagini minunate.

La rubrica „Români în lume”, Gabriela Petcu ne prezintă într-un interviu pe cei care duc românismul în Belgia: Ioana Chiriţă, Stany Maskeus, Ştefan Tinca, iar la rubrica „Românii în S.U.A” nu lipseşte Silvia Jinga cu un episod din serialul „Fragmente din Babilon” de data aceasta „Vecinele filipineze”, captându-ne atenţia cu relatări incitante trăite la New York, suprapuse uneori peste amintiri vii ale copilăriei petrecute la Şercaia-Făgăraş.

Ştefan Străjeri ne prezintă câteva pagini din istoria şi experienţa primilor emigranţi români din America, iar Herman Victorov ne conduce prin „Vestul Statelor Unite”, în pagini din jurnalul  „Din viaţa unui om oarecare”.

Yvette Larsson promovează imaginea României în lume în interviul realizat de Ştefan Frîncu – Danemarca.

Bineînţeles că nu lipsesc invenţiile, reţetele naturiste şi sfaturile terapeutice, nici  rebusul lui Adalbert Gyuris.

De la poeziile umoristice şi clasice ale lui Valeriu Cercel, la poeziile satirice şi epigramele lui Sorin Olariu, de la microreportajele şi poemele Doinei Popa, până la rubrica pentru copii, ne despart doar câteva cuvinte înţelepte ale lui George Petrovăi  şi poeziile în grai bănăţean ale lui Sorin Olariu.

Un cod al bunelor maniere, câteva sfaturi ale bunicii şi chiar bancurile alese ne conduc spre reţete culinare, folclor şi tradiţii până la moda pentru fiecare.

Între Calendar şi Zodiac s-a parcurs o cale lungă, atât de bogată şi variată, o adevărată sursă de bucurii pentru iubitorii de lectură, români de-acasă şi de pretutindeni.

Doina Popa, Dexter, Michigan, SUA.

Guvernarea globală şi Roşia Montană

Posted by Stefan Strajer On November - 24 - 2013

Guvernarea globală şi Roşia Montană  

Vasile-ZARNESCU_CV

Autor: Colonel (r.) Vasile I. Zărnescu

Aveţi uneori simţămîntul că în jurul vostru se petrec lucruri asupra cărora parcă nu aveţi nici un control? Aveţi, uneori, impresia că sunteţi neputincioşi în faţa unor evenimente ori tendinţe care apar peste noapte şi se extind fără ca cetăţenii să aibă vreun cuvînt de spus? Vă simţiţi, uneori, alienaţi de lucrurile care se petrec în jurul vostru? Aveţi impresia că istoria se derulează în faţa ochilor voştri fără a putea face ceva? Sunteţi frustraţi că diverse organizaţii neguvernamentale din afara României uneori par să aibă mai multă influenţă asupra legiuitorilor ori statului român decît noi, cetăţenii ei? Vă preocupă că liderii noştri par să asculte mai mult de vocea unor grupuri străine decît de noi?

Dacă răspunsul la aceste întrebări este afirmativ, vă asigurăm că nu sunteţi singurii care gîndesc aşa. La fel gîndesc tot mai mulţi cetăţeni din întreaga lume. La noi acasă părem a fi neputincioşi privind exploatarea resurselor noastre naţionale şi parcă nu avem nici un cuvînt de spus. Fie că e vorba de aurul nostru, adică Roşia Montană, de gazele noastre de şist, adică Vaslui, ori gazele naturale din Marea Neagră, toţi suntem afectaţi de o influenţă pare-se invizibilă, dar reală. Parcă Chevron şi Exxon au mai multă influenţă în ţara noastră decît noi şi parcă la fiecare tîrg pe care îl facem cu occidentalii pierdem. Ori gîndiţi-vă la ideea că planeta e suprapopulată, [1], o idee apărută undeva, cîndva, generată de cineva, care, însă, a fost îmbrăţişată de elita secularistă a lumii [2], de organizaţii internaţionale [3], de Uniunea Europeană şi se manifestă în genocidul global numit avort [4]. Ori gîndiţi-vă că, dacă dorim să eutanasiem cîini maidanezi, organizaţiile occidentale ne sar în cap şi intimidează conducerea României. Iar dacă ne opunem influenţelor nocive care vin din afara României, ni se spune că nu suntem în pas cu lumea ori chiar habotnici.

Guvernarea globală

Dacă doriţi un răspuns la întrebările ori preocupările acestea, citiţi mai departe. Tot mai mulţi cetăţeni şi cercetători sunt şi ei preocupaţi de subminarea suveranităţii naţionale de la un capăt la altul al Pămîntului, de erodarea statului de drept şi a democraţiei şi de diminuarea treptată a influenţei individului în societate în folosul grupurilor suprastatale. Ei numesc acest fenomen guvernarea globală, o tendinţă în faţa căreia chiar şi marile puteri par să fie neputincioase. Guvernarea globala ne preocupă şi pe noi, mişcarea pro-familie din România şi din întreaga lume, pentru că ea afectează valorile. Le modifică contrar voinţei cetăţenilor lumii şi le împinge într-o direcţie radical opusă. Celor care sunt îngrijoraţi ori doresc să cunoască mai mult despre guvernarea globală le recomandam cartea lui John Fonte, Sovereignty or Submission („Suveranitate ori supunere“), publicată în 2011. John Fonte e un autor american, iar argumentele cărţii lui, cu toate că sunt adresate mai mult americanilor, sunt valabile pentru orice individ îngrijorat de erodarea democraţiei şi a suveranităţii naţionale. Asta ne vizează şi pe noi, cetăţenii Uniunii Europene şi ai României. Subtitlul cărţii lui Fonte atrage atenţia asupra subiectului cît se poate de serios al cărţii: Will Americans Rule Themselves or Be Ruled by Others (Se vor guverna americanii pe ei înşişi ori vor fi ei guvernaţi de alţii“?) Această întrebare trebuie să ne-o punem şi noi, cetăţenii României, la fel ca şi cei care ne conduc: ne vom guverna noi, românii, pe noi înşine ori vom fi guvernaţi de alţii?

 

Un concept nou

Conceptul de guvernare globala e un concept relativ nou. Şi asta îngrijorează. Datează de la finele Războiului Rece, adică de cel mult 25 de ani, dar ramificaţiile acestei idei sunt bine înfipte peste tot, la nivel academic, politic, legislativ, juridic, ori la nivel de organizaţii internaţionale. El devine tot mai mult baza deciziilor guvernelor naţionale si al tratatelor bilaterale ori internaţionale. Un exemplu sunt Protocoalele de la Kyoto privind încălzirea globala, ori stabilirea, în trecutul recent, a Curţii Penale Internaţionale. Mai zilnic apar articole în presă, comentarii în mass media, dezbateri televizate, ori conferinţe peste tot în lume care promovează guvernarea globala în detrimentul guvernării suverane şi naţionale. Opoziţia fătă de acest trend care se extinde cu o viteză mare este aproape inexistentă. A te opune înseamnă a risca să fii numit înapoiat. Cartea lui Fonte, însă, exprimă vocea şi îngrijorarea majorităţii covîrşitoare a cetăţenilor lumii, în primul rînd a americanilor de rînd, care se împotrivesc guvernării globale. Cu îngrijorările exprimate de el se identifică, probabil, şi majoritatea covîrşitoare a cetăţenilor României şi a celor care citesc aceste rînduri.

Guvernarea globală este, de fapt, un sistem politic, ori un regim politic nou. Unul care, la fel ca cele de dinaintea lui, se crede mai bun ca cele care au existat în trecut, mai capabil să rezolve problemele societăţii contemporane, dar nu pornind de la reţete naţionale, ci de la reţete globale. La nivel concret, guvernarea globală caută să uzurpe autoritatea parlamentelor naţionale, alese – ori demise şi realese – de cetăţeni prin alegeri libere, democratice, şi să învestească această autoritate în organizaţii suprastatale, tribunale internaţionale, birocraţii transnaţionale, ori organizaţii neguvernamentale internaţionale. Acestea din urma nu dau socoteala nimănui. Cetăţenii sunt fără putere să le demită ori să le influenţeze direcţia. În sistemul de guvernare naţional, autoritatea politică decurge de la cetăţeni la Parlament, dar în sistemul de guvernare globală autoritatea decurge în sens invers, de sus în jos. Pot, oare, cetăţenii Europei să demită din funcţie membrii Comisiei Europene, aceste persoane atît de influente care ne fac viaţa mizerabilă, spunîndu-ne chiar şi ce putem pune în grădinile noastre, cît şi cînd? Ori cîte vite pot să pască laolaltă pe un hectar de pămînt? Răspunsul este negativ. Este guvernarea globală, deci, democrată? Categoric nu!

Ori gîndiţi-vă la politica externă adoptată de Uniunea Europeană de promovare a avortului în ţările sărace ale lumii. Recent Uniunea Europeana a alocat 38 de milioane de euro pentru acest scop. Pot cetăţenii U.E. să se opună? Pot ei să zică „Nu“? Pot ei să tragă la răspundere pe cei puţini care au adoptat această politică antiumană? Răspunsul este acelaşi: „Nu“! Un alt exemplu e promovarea prin corpul diplomatic al Uniunii Europene a „drepturilor minorităţilor sexuale“ în Lumea a Treia. Pot cetăţenii Uniunii Europene să spună că nu e bine şi că fondurile alocate pentru acest program sunt risipă de bani? Nu. Ar putea România să reintroducă pedeapsa cu moartea chiar dacă cetăţenii ei doresc? Categoric nu! [Dar există o posibilitate: ieşirea din Uniunea Europeană – n.red.]

Aceste poziţii asupra cărora nu avem control sunt decise de un grup foarte restrîns de persoane, elita lumii occidentale. Plătiţi din fondurile publice, se adună pentru conferinţe care durează săptămîni la rînd, iau decizii şi le transpun la nivel global prin comitetele organizaţiilor mondiale. Ne spun că scopurile lor sunt nobile: avortul protejează femeile, iar „drepturile minorităţilor sexuale“ reflectă aspiraţia societăţii globale spre egalitate. Care om cu mintea întreagă, deci, s-ar putea opune acestor idealuri „nobile“?

Dar aceste grupuri, bine înfipte la nivel transnaţional, sunt agresive. La sfîrşitul anilor ’90 elita transnaţională a născocit noţiunea de „incitarea la ură“ („hate speech“) cerînd ca statele suverane să îngrădească libertatea de exprimare la nivel naţional care „incită la ură“ împotriva diverselor grupuri minoritare. În 2001, un comitet O.N.U. a înaintat un Memoriu Statelor Unite cerînd abrogarea amendamentului la Constituţia S.U.A., care datează din anul 1780 şi care interzice autorităţilor să îngrădească libertatea cuvîntului. Motivul: garanţiile constituţionale împiedică adoptarea de legislaţie internă pentru interzicerea discursurilor care jignesc. România îşi are şi ea echivalentul mişcării transnaţionale de restrîngere a libertăţilor individuale: se numeşte Consiliul National pentru Combaterea Discriminării [5], care îi amendează pe cetăţenii ţării care fac afirmaţii care, în opinia celor de la C.N.C.D., ofensează diverse grupuri din România.

Cu multă agresivitate acţionează şi un alt comitet O.N.U., acela care monitorizează Convenţia de Eliminare a Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor. Scopul Convenţiei, enunţat elocvent ca fiind acela de a promova sănătatea femeii, este, de fapt, la nivel practic, acela de a promova avortul şi controlul populaţiei. În 1997, acest Comitet a atacat Slovenia pentru că doar 30 la sută dintre copiii Sloveniei erau înscrişi la grădiniţă. Oare ce o avea asta cu guvernarea globală? Locul copiilor e la creşă şi în grădiniţă, iar al femeii la birou, după ideologia guvernării globale.

 

Drepturile omului

Aici se încadrează şi mult trîmbiţatele drepturi ale omului. Care om cu mintea sănătoasa s-ar opune „drepturilor omului“? Problema, însă, este că „drepturile omului“ sunt născocite de un grup restrîns de personalităţi radicale, apoi sunt adoptate de diverse comitete ale O.N.U., iar, apoi, transmise pe verticală, de sus în jos, pentru a fi adoptate de statele suverane şi implementate de tribunale internaţionale ori regionale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului se încadrează exact în acest perimetru. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu menţionează orientarea sexuală, dar C.E.D.O. e obsedată de promovarea agresivă a nediscriminării pe bază de orientare sexuală şi a drepturilor „minorităţilor sexuale“. Pur şi simplu a trecut peste voinţa statelor suverane şi a inserat în jurisprudenţa ei nediscriminarea orientării sexuale. Curtea Inter-Americană a Drepturilor Omului, echivalenta de dincolo de Ocean a C.E.D.O., face ravagii în Lumea Nouă. Condamnă toate statele din Emisfera Vestică pentru tot felul de încălcări de drepturi ale omului. Din fericire, însă, spre deosebire de C.E.D.O., deciziile ei nu sunt obligatorii pentru statele membre. Inflaţia „drepturilor omului“ creşte în timp ce penuria obligaţiilor creşte şi ea. Cu alte cuvinte, inflaţiei drepturilor omului îi corespunde o penurie a obligaţiilor.

În vara anului trecut un grup de ideologi bine cunoscuţi ai guvernării globale, printre ei Noam Chomsky şi Richard Falk, au lansat un Manifesto for a Global Democracy („Manifest pentru o democraţie globală“). A fost lansat la London School of Economics. Printre ideile sugerate de ei se află şi stabilirea unei Adunări Parlamentare a Naţiunilor Unite, care, în timp, să se transforme într-un Parlament Mondial. „Cerem, zic ei, fiecărei fiinţe umane să participe la constituirea unei democraţii globale“ („We ask every human being to participate in the constitution of a global democracy“). Textul Manifestului poate fi citit aici: [6].

 

Uniunea Europeană şi guvernarea globală

Uniunea Europeana este experimentul cel mai radical cunoscut pînă în prezent privind guvernarea globală. Se vorbeşte mult despre ceea ce se recunoaşte pe faţă: Uniunea Europeana suferă de un deficit democratic. Uniunea Europeană nu e o democraţie, ci o birocraţie suprastatală care reglementează cele mai mici detalii din viaţa cetăţenilor europeni. Aici noi, românii, avem deja o experienţă neplăcută. Din lacul comunist am căzut în puţul birocraţiei suprastatale unionale. Parlamentarii noştri îşi petrec majoritatea timpului implementînd în România directivele unionale adoptate împotriva voinţei noastre la nivel unional de o elită transnaţională. Elita transnaţională nu e loială faţă de statele membre ori faţă de cetăţenii Europei. Ei sunt loiali guvernării transnaţionale, globale. 

Dar România? Guvernarea globală se simte tangibil şi în România în contextul actual de revizuire a Constituţiei. Ideologia care se manifestă în spatele acestui demers e una a guvernării globale. E bine ca cetăţenii ţării să fie suspicioşi faţă de intenţia de regionalizare a ţării şi de abrogare a caracterului suveran al României. A.F.R. nu e indiferentă faţă de uzurparea suveranităţii noastre naţionale. A.F.R. a propus cîteva amendamente constituţionale care să împiedice exercitarea guvernării globale în România, printre ele supunerea la referendum a tratatelor de integrare europeană, ori nerecunoaşterea în România a deciziile C.E.D.O. care contravin Constituţiei României. 

AFR vă recomandă: Vă recomandăm recenzia alăturată a cărţii lui John Fonte, publicată în National Review pe 13 septembrie 2011 [7].

 

Parteneriatele civile în România

Vă informăm asupra situaţiei la zi a proiectului de legiferare în România a uniunilor civile între persoane de acelaşi sex, iniţiat de d-l Remus Cernea în iunie. Proiectul acesta e şi el, de fapt, un exemplu al guvernării globale. Noţiunea de parteneriate civile îşi are originea în afara României, în ţările Occidentale. E promovată de sus în jos, ea fiind deja acceptată de organizaţii transnaţionale. Propunerea a fost trimisă la comisiile Senatului. Vă recomandăm tuturor să intraţi pe site-ul www.parteneriat-civil.ro, care sumarizează pericolele acestei iniţiative legislative şi propune acţiune cetăţenească. ÎI RUGĂM PE TOŢI CITITORII SĂ-ŞI CONTACTEZE IMEDIAT PARLAMENTARII ŞI SĂ LE CEARĂ SĂ VOTEZE ÎMPOTRIVA ACESTEI LEGI.

 

Vreţi să fiţi informaţi?

Buletinul informativ A.F.R. apare în fiecare Marţi şi e dedicat mai mult ştirilor de ultimă oră, iar publicaţia A.F.R. online apare în fiecare Joi şi e dedicată mai mult comentariilor şi opiniilor. Cei care doriţi să primiţi săptămînal ştiri şi comentarii la zi privind valorile şi evenimentele legislative, politice şi sociale care vă afectează familiile atît la nivel naţional, cit şi la nivel unional şi internaţional, sunteţi invitaţi să vă abonaţi la buletinul informativ săptămînal A.F.R. Cum? Înregistrîndu-vă numele şi adresa electronică pe pagina home a site-ului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.

Faceţi-ne cunoscuţi!

Faceţi-ne cunoscuţi familiilor şi prietenilor dumneavoastră. Daţi mai departe mesajele noastre şi încurajaţi-i să se aboneze. Vă mulţumim.

Anunţuri

Cei care doriţi să faceţi anunţuri prin intermediul A.F.R. privind evenimente legate de familie şi valori morale şi spirituale vă rugăm să ni le transmiteţi la office@alianta-familiilor.ro.

Alianţa Familiilor din România

www.alianta-familiilor.ro

14 noiembrie 2013

Post Scriptum. Apelăm la posibilităţile organizaţiei Alianţa Familiilor din România de a se documenta şi a ne comunica pentru clarificare, următoarele informaţii: 1) pentru care merite profesionale şi intelectuale a fost numit Remus Cernea consilier al premierului Victor Ponta; 2) pentru care merite profesionale, intelectuale şi politice a fost propus şi ales deputat în Parlament pe listele P.S.D., ţinînd cont că nu a exercitat nici o meserie, că nu a avut niciodată serviciu, s-a dovedit a fi un traseist partinic [8] şi că, pînă la angajarea lui în Guvernul Ponta 2 şi, apoi, pînă la pricopsirea lui cu sinecura de la Parlament, de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica şi de cine mai ştie unde [9], a trăit ca o căpuşă pe spinarea părinţilor; 3) dacă pledoaria deputatului ex-P.S.D.-ist Remus Cernea în favoarea sodomiştilor şi a lesbienelor – indicaţi, eufemistic, aici, precum şi în textele legislative interne şi internaţionale prin expresia inadecvată şi obscură „minorităţi sexuale“ – este determinată de faptul că ar fi „băiat bun“, adică ar fi şi el pederast, mai ales că în sprijinul acestei supoziţii pledează şi ideea lui că în România „va fi democraţie atunci cînd preşedintele României va fi o ţigancă lesbiană şi atee“ [10]!

Cu alte cuvinte, nu ştiu cum se face, dar se pare că mondialismul este impus de poponarii de la Uniunea Europeană, de finanţiştii şi politicienii depravaţi din Occident, adică de nişte minoritari! Iar cînd minoritatea dictează majorităţii, atunci nu mai este democraţie, ci e dictatură! Or, se zice că lumea s-a săturat de dictaturi şi caută să instituie democraţia. Atunci, să instituim democraţia şi să punem minorităţile cu botul pe labe, aşa cum e firesc în democraţie!

NOTE

[1] http://www.dcnews.ro/2011/07/teoria-conspiratiei-internetul-a-fost-impanzit-de-mesajele-unor-lideri-mondiali-marcanti-care-sustin-exterminarea-populatiei/

[2] http://danielroxin.blogspot.ro/2012/04/dezvaluri-pe-antena-3-declaratiile.html

[3] http://www.9am.ro/comentarii/articol/193801/A-a-zisul-pericol-de-suprapopulare-este-o-mare-minciun-a-miliardarilor-lumii.html

[4] http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=6836

[5] http://www.cncd.org.ro/

[6] http://globaldemocracymanifesto.wordpress.com/english-2/

[7] http://www.nationalreview.com/corner/277019/john-fontes-sovereignty-or-submission-stanley-kurtz; cartea o puteţi comanda, de ex., aici: http://www.amazon.com/Sovereignty-Submission-Americans-Themselves-Others/dp/1594035296.

[8] Cf. http://www.9am.ro/top/Politica/200608/EXCLUSIV-Remus-Cernea-Controverse-politica-si-Alba-ca-Zapada.html; vezi şi: http://www.napocanews.ro/2013/11/remus-cernea-a-devenit-traseist-a-plecat-si-de-la-partidul-verde.html.

[9] Cf. D.R., „Ce afacere bună e să fii pro-gay în România…“, în NAPOCANEWS, 3 iulie 2013, pe http://www.napocanews.ro/2013/07/ce-afacere-buna-e-sa-fi-pro-gay-in-romania-cati-bani-a-luat-remus-cernea-de-la-hidroelectrica-si-nuclearelectrica.html

[10] Cf. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/139881/Remus-Cernea-Romania-va-fi-libera-cand-va-avea-presedinte-o-lesbiana-rroma-si-atee.html

 

 

ESCROCII ŞI MUŞAMALIZATORII FRAUDEI ROŞIA MONTANĂ

Posted by Stefan Strajer On October - 6 - 2013

ESCROCII ŞI MUŞAMALIZATORII FRAUDEI ROŞIA MONTANĂ

Vasile-ZARNESCU_CV

Autor: Colonel (r.) Vasile I. ZĂRNESCU (Bucureşti)

 

„Există un dosar Roşia Montană. El trebuie redeschis de D.N.A.!“

Dezvăluirile procurorului militar colonel (r.) Gheorghe Oancea

despre afacerea cu aur a secolului

 

Ambasadorul Gâf Deac l-a adus pe Frank Timiş

Roşia Montană, afacere de aventurier, nu proiect

Un ofiţer M.Ap.N. a cartografiat zăcămintele, a vândut şi a ajuns director la RMGC

Vânzarea aurului a început cu Protocolul de colaborare pentru exploatarea haldelor de steril

C. P. Tăriceanu şi R. Berceanu au avizat proiectul de societate mixtă cu Gabriel Resources

Au plecat 80 de tone de minereu pentru expertiză

Aurul de la Roşia Montană a fost dat cu 250.000 de dolari

Au mărit perimetrul minei de câteva ori

Suspiciune de fraudă bursieră

Afacerea Roşia Montană şi intrarea în NATO

Experţii în situri istorice au tras doar un chiolhan la Câmpeni

La Curtea de Arbitraj de la Viena recâştigăm totul

Cum a reuşit Timiş prin Tender să deschidă toate uşile instituţiilor statului?

 

„Asasinii economici“ ai Roşiei Montane

 

Bănuiesc că atunci când vă uitaţi la televizor vă apucă râsul văzându-i dezlănţuiţi pe „specialiştii“ în problema Roşia Montană…

Şi râsul şi revolta în acelaşi timp… Dar este opinia oamenilor, ei îşi spun părerea având informaţii la un anumit nivel, de o anumită natură. Oamenii sunt dezinformaţi de multe ori, înţelegeţi? E firesc ca ei să-şi spună punctul de vedere atât timp cât nimeni, dar nimeni (!?) competent din societate, nu vine să spună: „Uite, lucrurile stau aşa“. În primul rând mi se pare o aberaţie această comisie parlamentară. Este o translatare a răspunderii, când e clar că Roşia Montană este o afacere, nu proiect – mulţi spun că e proiect, de unde? –, este o afacere veroasă! E construită pe laşitatea noastră, a românilor, pe un „pumn de arginţi“ dat unor persoane din vremea aceea, care, din punctul meu de vedere, vindeau tot. Ar fi vândut şi bulevardele şi trotuarele. Dezinteres total cuplat pe nesiguranţa zilei de mâine şi căutau să adune şi ei ceva… Şi vindeau tot! Vindeau având credinţa că ceea ce vând nu le aparţine, domnule. Fals!

Eu, ca procuror militar în secţia Parchetelor Militare, în anul 2002, în toamnă, am fost sesizat de Serviciul Român de Informaţii cu privire la săvârşirea unor fapte penale care vizau siguranţa naţională. În vizorul SRI era un maior din Direcţia Topografică a M.Ap.N., care, în perioada ’95-’96 – sau mai târziu, nu mai reţin chiar exact perioada exactă –, desemnat să desfăşoare misiuni topografice, făcuse în zona Roşia Montană o mulţime de cercetări de specialitate, în ideea că în acea zonă erau amplasate şi nişte unităţi militare. Din elicopter, sau de la sol, s-au făcut fotograme, măsurători de tot felul în materia amplasării şi structurii întregii zone, chestiuni care au fost înregistrate pe nişte dischete, după care acest ofiţer îşi dă demisia din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi devine unul dintre directorii Gabriel Resources. Sesizarea a venit la mine împreună cu alte documente care indicau faptul că acest ofiţer a săvârşit nişte fapte penale. Fireşte că am început cercetările în acea cauză şi nu m-am limitat doar la transmiterea de date secrete cu caracter militar către persoane neautorizate care aduceau atingere siguranţei naţionale. Am pătruns mai în profunzimea acestei afaceri, care se numeşte astăzi Roşia Montană. Ce am constatat, domnule? Că prin 1996, când la ambasada României din Sydney a fost numit ambasador un anume domn Gâf Deac, care, anterior, îndeplinise funcţia de ministru secretar de stat la Ministerul Industriilor şi avea în responsabilitate activitatea minieră. Acest domn ambasador a intrat în legătură cu un cetăţean australian de origine română, un anume Frank Timiş (fost Vasile Timiş –n.r.), care, deşi nu avea nici o specializare în domeniul minier, şi-a arătat – vai de mine – aplecarea pentru a investi în mineritul din România. Acest Frank Timiş, după datele existente la dosar la acea vreme, era suspectat de tot felul de infracţiuni legate de traficul de droguri. Fireşte că a atras atenţia autorităţilor noastre la vremea aceea, după ce şi-a început activitatea în România, dar, vedeţi dumneavoastră, instituţiile se pare că nu erau încă aşezate, în serviciile secrete se schimbau generaţii, au fost aduşi tineri care poate aveau veleităţi, dar nu aveau experienţa şi organizarea care presupuneau o activitate foarte serioasă.

Cert este că Frank Timiş vine în România, i se deschid toate uşile la Ministerul Industriilor, la Regia Cuprului şi Aurului Deva, la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi, implicit, la Mina Roşia Montană. Prin ’97, după aceste tatonări, se realizează, domnule, un protocol de cooperare. Chiar aşa se şi numea, Protocol de Cooperare între firma Gabriel Resources, patronată de acest Frank Timiş – un off-shore care-şi avea sediul în Insula Jersey din Channel Islands –, şi Regia Cuprului şi Aurului Deva. La momentul acela, activitatea minieră la Roşia Montană trecea prin mari dificultăţi. Toată activitatea era subvenţionată de stat. Tot aici îl cunoaşte pe Ovidiu Tender (se spune că Tender şi Timiş sunt de fapt rude prin alianţă – n.a.). Tender preluase în 1995 Institutul de Cercetări Mineralogice, institut care – vă daţi seama! –, după atâţia ani de activitate, deţinea extraordinar de multe date privind mineritul din România; analize, prospecţiuni, cercetări… Cert este că, după ce se realizează acest protocol, se observă, foarte interesant, că găsim funcţionari ai statului, foşti sau chiar activi, din Regia Cuprului şi Aurului Deva sau A.N.R.M., în consiliile de administraţie ale Gabriel Resources şi Tender Group S.A. Foarte ciudat. Ori aşa, ori aşa!

Conflict de interese clar!

Nu era doar conflict de interese, era şi o remunerare pentru datele pe care le-au pus la dispoziţie. Pe listele Gabriel Resources apare şi acest director, maiorul din M.Ap.N., care-şi dăduse demisia şi transmisese, conform Serviciilor, date secrete care afectau siguranţa statului.

Cum apar în poveste Berceanu şi Tăriceanu?

Aflându-se de interesul privind activitatea minieră de la Roşia Montană, au mai existat şi alte firme care au făcut oferte de cooperare-colaborare cu autorităţile statului român. Cel puţin două dintre ele au făcut memorii şi, ulterior, plângeri la Ministerul Industriilor pentru că, efectiv, nu au fost luate în seamă, ceea ce trezeşte suspiciuni majore. Când vrei să faci un lucru corect – într-adevăr, treci prin dificultăţi economice, tu ca ţară, nu poţi să-ţi permiţi investiţii majore –, le acorzi şi ălora o şansă… Mi-aduc aminte că în dosar se vorbea foarte clar de plângeri făcute de reprezentanţii unor firme serioase din Europa. Toate au fost tratate cu dispreţ total, în mod ciudat şi suspect. Domnule, la un moment dat prin 1997 – c-aici este problema extraordinară – se redactează un Proiect de Contract de asociere între Gabriel Resources şi Regia Cuprului şi Aurului Deva (ulterior Minvest) vizând asocierea în vederea realizării unui obiectiv – şi atenţie la o chestiune care este esenţială! –, propunerea partenerului străin, a lui Gabriel Resources, avea ca element de esenţă reexploatarea haldelor de steril, domnule!

Deci, aceasta era chestiunea în discuţie: reexploatarea sterilului, nicidecum exploatarea perimetrului virgin, neexploatat… prin tehnologie avansată… Potrivit protocolului iniţial şi a prevederilor contractuale, conivenţa a fost ca partea română să deţină din acţiunile noii societăţi care urma, atenţie (!), care urma a fi înfiinţată, 40 la sută, dar nu mai puţin de 20 la sută, iar partea străină, 80 la sută, dar nu mai puţin de 60 la sută. Acest aşa-zis contract – ţin minte că avea scris sus, în stânga, pe prima pagină, titulatura „Proiect“ – a fost semnat de 6-7 persoane cu responsabilităţi majore din cadrul Întreprinderii Roşia Montană, Regiei Deva, A.N.R.M… Mai mult, la dosar se află două adrese semnate de doi miniştri în funcţie în acea perioadă, Călin Popescu Tăriceanu şi Radu Berceanu, care, deşi văd că e vorba de o firmă fără experienţă în domeniul minier, cu sediul într-un paradis fiscal, fără să obiecteze în vreun fel, îşi dau acordul pentru constituirea acestei societăţi mixte. La momentul respectiv, prin protocolul de colaborare şi, ulterior, prin proiectul de contract, societatea care urma a fi nou înfiinţată dobândeşte dreptul de explorare, deşi – mare, mare atenţie acum la o chestiune foarte subtilă! – iniţial se stipula reexploatarea haldelor de steril. Dom’le, punct!

Pentru ca mai apoi să treacă pe şest şi la exploatare…

Asta-i cu totul altceva. Ei au previzionat de la început că vor primi şi dreptul de exploatare. Dar să revenim, acest proiect de contract este foarte important. El are forma juridică a unui contract de asociere, doar că el are o precizare sus în stânga – „Proiect de contract“. Orice litigiu, scrie în contract – nu poveşti cu New York sau Londra –, se soluţionează de către Curtea de Arbitraj de la Viena. Punct!

Mai mult, odată cu dreptul de explorare, această companie care nu era încă înfiinţată face nişte sondaje, mai exact recoltează opt containere de minereu, circa 80 de tone, care sunt expediate în Australia. Minereul în discuţie devine obiect de cercetare a uneia dintre cele mai prestigioase firme din lume, specializată în determinarea conţinutului de metale preţioase dintr-un minereu prezentat spre analiză. Mi-aduc foarte bine aminte că în perioada aceea am solicitat directorului adjunct al S.R.I.  ca, prin mijloacele specifice pe care dumnealor le au la dispoziţie, să-mi identifice locurile din zona Roşia Montană de unde s-au prelevat acele 80 de tone de minereu puse în containere. Sunt documente vamale care atestă acest transport. Şi vin doi ofiţeri S.R.I. la mine şi le spun că există suspiciuni, că era clar pentru mine ca anchetator că, atâta timp cât ei preconizaseră reexploatarea haldelor de steril, n-aveau ce să trimită sterilul în Australia să constate nu-ştiu-ce conţinut care deja era ştiut. Le spun, de asemenea, să verifice de unde s-au prelevat cele 80 de tone de minereu. După vreo 8-10 zile au revenit cei doi ofiţeri şi mi-au spus: „Domnu’ procuror, domnu’colonel, nu am reuşit să identificăm locurile şi de unde au fost expediate cele 80 de tone către Australia!“, ceea ce mi s-a părut extraordinar de suspect. Deja, din acel moment am intrat în nişte îndoieli majore vizând obiectivitatea cercetărilor şi a datelor care în ultima vreme nici nu mai veneau. Mai mult, pe parcursul acestor cercetări prealabile, mi-apare la dosar un document din partea M.Ap.N. care, vezi tu, Doamne!, stabilea că datele care făceau obiectul infracţiunii pentru care era cercetat maiorul au fost desecretizate, deci nu mai sunt secrete de stat. Un alt aspect deosebit de ciudat.

 

Aurul de la Roşia, dat pe preţul unei case!

Şi-acum ţineţi-vă bine! E un lucru despre care nu vorbeşte nimeni. În acel proiect de contract este trecut preţul plătit de Gabriel Resources pentru cele 80 la sută din acţiunile Minei Roşia Montană. Şi mi-aduc aminte că este vorba de suma de un miliard şi vreo două sute şi ceva de milioane de lei vechi, sumă echivalentă la acea vreme cu circa 250.000 de dolari.

O vilă mai răsărită pe vremea aceea…

Cam aşa ceva… Unul dintre directorii din 2003 de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale îmi spunea: „Păi, domnule procuror, cu aceşti bani nu s-au plătit nici eprubetele din laboratoarele minelor“. Deci, asta reprezenta preţul minei, 80 la sută din asociere, două sute şi ceva de mii de dolari.

80 la sută dintr-un activ subevaluat. Care ar fi realitatea în privinţa zăcămintelor din subsolul Roşiei?

80 la sută din Mina Roşia Montană, din Întreprinderea Minieră Roşia Montană, ăsta este obiectul contractului. În felul acesta revenim la o chestiune foarte interesantă, la care iar nu răspunde nimeni: de pe vremea împărătesei Maria Tereza şi până la acest moment, Mina Roşia Montană a avut un perimetru strict determinat de 12 km². O să vedeţi că, până la finalizarea contractului, perimetrul acestei mine s-a extins în 2-3 rânduri. Şi o să vă explic cum s-a procedat. Mai întâi, de la 12 km² se face extinderea la 24 km², urmând ca, apoi, suprafaţa să crească la 42,3 km². Păi atunci ne întoarcem la ceea ce am spus prin Protocolul de Colaborare, şi anume „reexploatarea haldelor de steril“. Păi vorbim de reexploatare sau de minerit la propriu, pe filon, prin extinderea perimetrului minei? Ce mai vorbim de tehnologii ultraperformante şi de nu ştiu ce? Este aberant! Spuneţi-mi şi mie, dacă sunteţi de bună-credinţă, domnilor investitori americano-canadieni – ’că, de fapt, ăştia sunt jucătorii la bursă –, sau facem minerit clasic cu cianurare? Şi, de asemenea, dacă sunteţi de bună-credinţă, de unde s-au recoltat probele de minereu încărcat în cele opt containere care-au plecat în Australia şi cu ce drept? Partea română a examinat această operaţiune? Contractul nu era în vigoare.

Deci, de unde s-au recoltat cele 80 de tone de minereu? Clar, s-au făcut foraje extra-perimetru. În ce temei se extinde perimetrul? Aceşti oameni de afaceri, Tender, ceilalţi care se asociaseră mai mult sau mai puţin cu acest Frank Timiş, au ştiut foarte bine ce fac. Au pornit de la reexploatarea haldelor de steril, vizualizând clar că se vor exploata zone virgine.

De ce vă spun treaba asta? Pentru a forma dosarul de listare a societăţii Roşia Montană la bursa de metale preţioase la Vancouver au avut nevoie de rezultatele analizei firmei australiene care a făcut examinarea probelor de minereu şi care – vă spun sigur – au generat un conţinut aurifer şi argintifer surprinzător de mare, ceea ce atestă clar că probele au fost recoltate din perimetru virgin, nicidecum din haldele de steril sau din mina în mare parte exploatată. La momentul acela se achiziţionau terenuri, case, şcoli în acel perimetru. Se cumpărau când noi nu aveam bătut în cuie contractul de asociere.

 

Frauda bursieră – delict federal

 

Deci ei au listat la bursă o fantomă…

Dosarul de listare al societăţii la bursă trebuia să cuprindă: contractul de asociere între Gabriel Resources şi autorităţile statului român, analizele din Australia, datele topometrice, topografice de la ofiţerul nostru cercetat, datele de cercetări, prospecţiuni anterior geologic dobândite de la Institutul de Cercetări Mineralogice şi Geologice a lui Tender şi alte ceva documente. Eu vă spun un lucru: certitudinea mea este vis à vis de modul în care eu am intuit că s-au produs lucrurile, şi vă mai dau un argument esenţial: în 2002, Întreprinderea Minieră Roşia Montană era subvenţionată de stat. Păi atunci cum vorbim noi de contract ferm de asociere în fapt şi-n drept? Putem noi vorbi că o societate mixtă este subvenţionată de stat? Acestea sunt lucruri care pot fi verificate. Se alocau sume de la bugetul Ministerului Industriilor care subvenţionau activitatea. Vi se pare esenţial sau nu? Păi lăsând la o parte modul de achiziţionare a celor 80 la sută de acţiuni, care nu se puteau face nici la acea vreme prin încredinţare directă, vine unu’ „ia, bă, 1 miliard 200 şi ceva de milioane de lei vechi, cumpără 80 la sută din acţiunile minei“. Vi se pare logic? Stai, dom’ne!, am şi oferte de la firme europene, am memorii, am plângeri, care sunt în minister acolo. Nu se poate. De ce îi dai numai ăluia, dom’ne!, şi nouă nu ne dai? Bagă-ne şi pe noi în competiţie.

Certitudinea mea, pe datele efectuate în acel dosar, este următoarea: Frank Timiş, prin Gabriel Resources, a săvârşit o infracţiune de fraudă bursieră, care este o infracţiune foarte gravă, infracţiune federală în spaţiul nord-american. Ce-a făcut el, din punctul meu de vedere? Atâta timp cât proiectul de contract a fost prezentat unui cabinet notarial din Alba Iulia, nu ştiu care anume – nu am reuşit să ajung la acel stadiu al cercetărilor, urma să fac aceste cercetări –, a fost tradus fără precizarea „proiect“ şi legalizat, şi alături de celelalte documente despre care am vorbit, a fost întocmit un dosar pentru listarea acţiunilor societăţii şi au început să curgă banii. În perioada aceea, din ce îmi aduc aminte, în România, în conturile acestui Gabriel Resources intraseră vreo 75 de milioane de dolari. Acestea erau datele din dosar.

La Bursa de la Vancouver ne aflam în prezenţa unei societăţi Roşia Montană Gold Corporation, cu un dosar de listare în bună regulă, acţiuni care creşteau exorbitant vis à vis de datele respective, care trădau un conţinut uriaş de aur şi argint în Mina Roşia Montană. A ascuns toată lumea de unde s-au recoltat probele. Ei vehiculau ideea reexploatării haldelor de steril prin metode tehnologice ultramoderne.

 

Şi cum se verifică toate aceste lucruri?

Numai printr-o comisie rogatorie, printr-o sesizare şi printr-o cooperare cu autorităţile nord-americane putem afla exact care este rezultatul, văzând dosarul de listare la bursă. Însă comisiile rogatorii au şanse mici de reuşită pentru că autorităţile americane îşi vor proteja investitorii. Sunt două planuri foarte inteligent făcute de Timiş, Tender şi compania…

 

Păi Timiş parcă era un pion…

Domnu’, lăsaţi pionul cu două miliarde de euro şi cu avere. Staţi cuminte că nu-i chiar pion. La rândul lui a fost folosit şi, apoi, a „miruit“ pe toată lumea, dom’le. Au venit o groază de bani de la investitorii americano-canadieni.

Deci în timp ce contractul era bine-mersi în vigoare, la bursă, în România contractul era în stadiu de proiect. De ce? Avem argumente esenţiale: Mina Roşia Montană este în continuare subvenţionată de stat. Contractul era încheiat şi bătut în cuie în 2001, iar în 2002 mina era subvenţionată în continuare. De ce? Deoarece contractul nu era contract în România, era proiect.

Doi. Cum se putea face extinderea perimetrului? Doar dacă mina aparţinea statului. Păi ce fac, îţi dau ţie societate mixtă în care tu, străin, ai 80 la sută, extraperimetru pe teritoriul virgin al minei, când tu spui că reexploatezi haldele de steril? Daţi-mi o explicaţie, să răspundă cineva la aceste întrebări. În timpul anchetei m-am dus la Agenţia Naţională a Resurselor Minerale şi am discutat cu doamna preşedintă Maria Stratulat şi erau şi directorii ei în cabinet. Mi-a prezentat harta minei Roşia Montana. Îi zic: „Doamnă, daţi-mi, vă rog, o explicaţie, de ce la această mină, care până la momentul aşa-zisului proiect de contract de cooperare avea 12 kilometri pătraţi perimetru de explorare, exploatarea a ajuns la 42,3?“. Toată lumea a dat din colţ în colţ şi n-a putut da nimeni vreun răspuns. Cum se putea face treaba asta? Prin hotărâre de guvern în condiţiile în care mina aparţinea statului. Şi-aia doar prin nişte elemente extraordinare, pentru că presupunea exproprieri de terenuri, case, şcoli…

Ce s-a întâmplat cu ăştia de la Gabriel Resources, care, chipurile, erau în curs de asociere, că ne aflam încă în proiect, da? Ei cumpărau case, domnule! Începuseră să vină banii de la bursă şi cumpărau case şi terenuri. Dacă cineva face o analiză de genul acesta, profundă, vede că există diferenţe între dosarul aflat în funcţiune în România – operabil în România, ’că era în stadiul de proiect – şi dosarul aflat la Bursa din Vancouver, care era dosar bătut în cuie. Una era la Vancouver, alta la Bucureşti. Păi nu puteam să extind, domnule, perimetrul! Nu puteam să subvenţionez activitatea minei dacă eram în asociere. Eu, stat, îi fac cadouri ăluia? Las la o parte faptul că i-am permis să cumpere 80 la sută din acţiuni pe două sute şi ceva de mii de dolari, gonindu-i pe ceilalţi care veniseră să solicite asocierea.

Văzând lucrurile acestea, fireşte că am încercat să desfăşor în continuare acte de cercetare, uitând de episodul cu ofiţerii S.R.I….

 

Nu dai aurul, nu intri în NATO

 

Era evident faptul că se încearcă muşamalizarea…

Găsisem o fraudă uriaşă. Apăruseră, însă, Legea 78 privind actele de corupţie, Ordonanţa 43/2002 privind înfiinţarea P.N.A. (actualul D.N.A.). Având date şi indicii privind acte de corupţie, de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, fals şi înşelăciune, dosarul trebuia declinat la organismul competent. M-am dus la Joiţa Tănase, procurorul general din acea perioadă, şi spun cum stau lucrurile, că trebuie să predau dosarul în urma desecretizării actelor în cazul ofiţerului de la Topografie, iar pentru restul aspectelor să se continue cercetarea penală. Domnul Tănase Joiţa îmi spune: „Domnule colonel, faceţi-mi o notă să-l informez pe primul ministru pentru că mi se par foarte delicate problemele pe care le-aţi identificat dumneavoastră“. Zic: „Domnule procuror general, vă fac o notă şi vă predau dosarul“. „Nu, nu, fă-mi o notă şi ţine dosarul până când îţi spun eu“, mi-a replicat domnul Tănase. Am redactat o notă de 4-5 pagini şi i-am remis-o.

N-am mai ştiut nimic despre problemă vreo lună-două, cert este că mă duc într-o zi la A.N.R.M. să discut tot ceva legat de dosar cu doamna preşedintă Stratulat, prilej cu care mi-am dat seama că hârtia mea ajunsese pe biroul domnului prim-ministru. Doamna preşedintă îmi spune următorul lucru… Vă reproduc textual, am încă memorie bună: „Domnule procuror, am primit de la domnul prim-ministru o notă vis à vis de modul de iniţiere şi derulare a contractului cu Gabriel Resources, care prim-ministru (Adrian Năstase – n.r.), printr-o rezoluţie pe nota respectivă spune că oprirea contractului cu Gabriel Resources va constitui un impediment major pentru intrarea României în NATO“. Mi-a mai spus că s-a întâlnit la Londra cu prim-ministrul canadian Chretien, care i-ar fi spus acest lucru domnului Adrian Năstase. Când am auzit aşa ceva am rămas perplex!

Domnule, eu înţeleg că nu se mai foloseşte termenul de colonie pentru ţările lumii a treia. Se folosesc alţi termeni; aliat, partener, dar tot colonie suntem. Aşa se pun problemele. Pentru a intra în Uniunea Europeană trebuie să facem asocieri cu petrolul, cu gazele, cu autostrăzile şi-aşa mai departe. Să vedem acuma la Schengen ce mai trebuie să dăm. Problema pe care mi-o pun eu ca cetăţean care am o situaţie decentă – am o pensie rezonabilă şi o casă în care nu mi-e frig – este că am în jurul meu bieţi oameni care n-au un loc de muncă, oameni care mor de foame. Îmi pasă şi de oamenii de-aici de la blocuri pe care-i văd cum trăiesc şi nu-mi prieşte. Degeaba am o bucată de pâine în plus dacă-l văd pe cel de lângă mine lipsit de orice perspectivă. Am ajuns să-mi întreţin rudele, să le dau bani pentru medic, să-i ajut, că nu mai fac faţă cu copiii pe care-i trimit la şcoală. Păi înseamnă că şi eu şi alţii, într-un an-doi, dacă merge tot aşa, nu ne mai primim naibii pensiile. Şi-atunci hai să ne dăm tot din casă, să ne vindem pe nimic!

Dar să revin… Prin octombrie 2003 s-a schimbat din funcţie procurorul general. A doua zi, vă rog să mă credeţi, am făcut o adresă de declinare către P.N.A. a dosarului existând probe pentru fapte grave de corupţie. S-a aşezat praful de trei degete pe el. Nu se bagă nimeni!

Cornel-Dan Niculae Razboiul Nevazut al Evreilor Sionisti

 

Aveţi câteva concluzii? Cum se „închide“ acest caz?

Concluzia mea este următoarea: atât timp cât în această afacere sunt implicaţi jucători la bursă americani şi canadieni, şi soluţionarea clară a acestei cauze presupune date concrete ale dosarului de listare a societăţii Roşia Montană Gold Corporation la Bursa din Vancouver, fapt care va pune în pericol interesele acestor jucători, nu se va ajunge niciodată la clarificarea lucrurilor. Singura soluţionare a cauzei presupune o cooperare între autorităţile române, canadiene, dar şi americane, pentru că, atunci când s-au obţinut primele date despre mină, Frank Timiş a obţinut şi nişte credite, trei milioane de dolari de la o sucursală a Băncii Rothschild. Aşa rezultă din dosarul de la secţia parchetelor militare, care, în parte, a fost declinat în favoarea P.N.A. Are proiectul de contract, are preţul, are tot ce vreţi şi indiciile pentru a se face o cercetare generală. Dar, repet, sunt puse în pericol interesele investitorilor.

Conform spuselor dumneavoastră, se vede tot mai clar „tunul“ de pe bursă, o fraudă la care investitorii participă involuntar şi Comoara Europei, aurul în sine, la o cantitate şi o concentraţie mult mai mari decât cele servite opiniei publice…

Închiderea acestei afaceri pe fraudă nu se poate face fără cooperarea autorităţilor federale nord-americane, dar pe ei nu-i interesează Frank Timiş, îi interesează banii lor. A doua variantă ar fi ca autorităţile noastre să identifice modul concret prin care s-a achiziţionat 80 la sută din patrimoniul societăţii RMGC, cum s-a făcut evaluarea, cum şi de unde s-au scos eşantioanele, cum s-a extins perimetrul, cum s-a subvenţionat de către stat activitatea din Roşia Montană.

 

Cacealmaua lor şi potul nostru?

 

„Acoperire“ la nivel înalt…

Prin atitudinea celor de la A.N.R.M. şi a ofiţerilor de la SRI care n-au dat date despre locul din care s-au recoltat probele de minereu, se constată că s-a făcut o presiune deosebită. S-a urmărit nesoluţionarea dosarului. Or fi dat cei de la P.N.A. neînceperea urmăririi penale, dar sunt curios cum au motivat acest lucru. Cum eludează faptul că perimetrul s-a extins, într-un moment în care societatea era a statului român. Şi vă mai spun un lucru: domnule, dacă din 1997, de când au început să bage bani, ar fi avut un contract ferm, de-atâţia ani – că doar suntem în 2013 –, ei, RMGC, s-ar fi dus frumos să dea statul român în judecată la Curtea de Arbitraj de la Viena, câştigau, având argumente… Nu că n-ai autorizaţie de mediu, ba mai stai că sunt situri istorice… Păi când ai făcut contractul n-aveai prevederi în contract?

Şi vă mai spun ceva. În 2003, Academia Română a desemnat un colectiv de specialişti pentru a se deplasa în perimetrul Roşia Montană şi a întocmi un raport vizând efectul acestei activităţi faţă de siturile istorice. Mi-au spus cei de la S.R.I. că echipa s-a oprit la un han de la Câmpeni, au tras un chiolhan pe cinste şi n-au mai ajuns la mină. E trist!

Şi revenind, până acum de zece ani, din 2003, de ce societatea n-a făcut acţiune în justiţie împotriva statului român, să ceară despăgubiri, beneficii nerealizate… Îmi iau bănetul şi plec! De ce? Resursele de-acolo sunt formidabile!

Şi-apoi e vorba de demantelarea fraudei. Dacă ajungem la Curtea de Arbitraj de la Viena, eu mă duc şi susţin interesele statului român. Să-mi răspundă la întrebări.

 

Aşadar, în cazul unui proces, câştigăm…

Păi cum să nu, domnule? Eu dovedesc frauda.

 

Dar cei care vorbesc de penalităţi de miliarde?

Nu cunosc aceste lucruri sau, dacă le cunosc, blufează. Este o ameninţare. Da’ de ce nu te-ai dus până acum să iei miliardele? Oricine renunţa la orice şi mergea să-şi ia muntele de bani şi să plece. De ce oare nu au plecat cu banii? Or fi cu mult mai mulţi bani în acel perimetru? Mai vin şi ai noştri şi vorbesc aiurea despre licenţe. Licenţele sunt acte administrative acordate de către o autoritate a administraţiei de stat. Atâta timp cât se dovedeşte că aceste acte au fost obţinute prin fraudă, ele sunt nule de drept!

Pe de altă parte, România poate cere prin comisie rogatorie să se constate frauda bursieră, se demarează o anchetă, se ajunge la dosarul care a stat la baza listării acţiunilor societăţii, se scoate contractul, se verifică data certă şi se vede dacă el corespunde cu contractul din România. Şi se va vedea că el a fost tradus în engleză, legalizat, fără titulatura „Proiect“, ca şi când era un contract autentic. Şi-o să vedeţi că data contractului la dosarul de listare a acţiunilor la bursă nu corespunde cu data contractului din România. Când acolo au trimis falsul, aici, dosarul era tot la stadiul de proiect. În felul acesta se explică subvenţionarea, extinderea perimetrului şi multe altele.

 

În acest caz, conform spuselor dumneavoastră, putem vorbi lejer de înaltă trădare, subminarea economiei naţionale, dacă mai avem economie… Iar comisia parlamentară pentru Roşia Montană trebuie să se dizolve de urgenţă, Parlamentul să respingă proiectul de lege care i-a fost înaintat şi să înceapă „curăţenia de toamnă“ prin mai toate instituţiile…

 

Să se dizolve această comisie şi să sesizeze Parchetul! Să se redeschidă dosarul şi să clarifice multele întrebări din acest interviu. Şi să se afle cum a reuşit Timiş prin Tender să deschidă toate uşile instituţiilor statului şi să primească aproape gratis aurul Apusenilor în detrimentul unor firme cu experienţă în domeniul mineritului. Am urmărit din 2003 încoace şi opinia ambasadorilor americani în legătură cu Roşia Montană: „proiect benefic care trebuie demarat“. Şi-atunci vor coopera oare autorităţile americane cu o colonie… pardon!, o ţară din lumea a treia, „aliatul“ şi „partenerul“ lor?

 

Suntem în război, domnule colonel?

În primul rând vreau să vă spun un lucru. Problematica Roşia Montană este extrem de complexă şi vizează un lucru esenţial: interese străine de România. Dacă nu se-nţelege acest lucru, înseamnă că nu s-a’nţeles nimic. România, din punctul meu de vedere – şi în atâţia ani de profesie în care am soluţionat multe cauze economice mi-am dat seama –, este, de douăzeci de ani, într-un război economic în care pierde bătălie după bătălie, iar Roşia Montană nu face excepţie de la această regulă.

În 30 de ani de activitate, procurorul militar Gheorghe Oancea nu şi-a trecut în „palmares“ vreo achitare. Profesionist pur-sânge, discret, ferit de ochii presei, a instrumentat dosare grele ale României postdecembriste. A ales să iasă, dezamăgit de evoluţia lucrurilor, din magistratură, însă, aşa cum spune el, „când am dorit, pe uşa din faţă, pe unde am şi intrat”. A instrumentat şi dosarul Roşia Montană (da, există acest dosar, care ar putea lămuri rapid multe lucruri pe scena bătăliei pentru aurul românesc, dar şi pe scena politică şi a Serviciilor) şi, bărbat de onoare, nu se fereşte să vorbească despre el.

1 octombrie 2013

Marcel Bărbătei

 

 

Escrocii şi muşamalizatorii fraudei Roşia Montană

 

În interviul său curajos, referindu-se la asasinii economici“ ai Roşiei Montane, d-l procuror militar colonel (r.) Gheorghe Oancea afirmă, „că Roşia Montană este (…) o afacere veroasă“, „construită pe laşitatea noastră, a românilor“ [1]. Faptul că, în mod evident, nu este vorba de „laşitatea noastră, a românilor“, ci că este o extrapolare ilicită, precum şi o exagerare şi o regretabilă eroare de exprimare comisă în fuga conversaţiei, o atestă contradicţia cu susţinerea sa iniţială: „Oamenii sunt dezinformaţi de multe ori“. Oamenii – adică opinia publică, în genere – sunt dezinformaţi prin chiar acţiunile guvernanţilor trădători, care au vîndut şi vînd tot: pămîntul, resursele solului şi subsolului, averea mobilă şi imobilă pe care poporul român a construit-o, cu mari sacrificii, din 1945 pînă acum. Aceşti guvernanţi trădători, de la retrovoluţia din decembrie 1989 pînă acum, nu au avut decît o singură preocupare: să se îmbogăţească ei şi neamurile lor, împreună cu acoliţii cu care formează, împreună, ceea ce am denumit cleptocraţia postdecembristă [2].

Elocvent, în acest sens, este muşamalizarea, pe de o parte, de către D.N.A. a dosarului „Roşia Montană“, în 4 octombrie 2010. Iată cum descriu ziariştii Adina Anghelescu-Stancu şi Răzvan Savaliuc, de la Lumea Justiţiei – pe care eu o scriu Ju$tiţi€i – muşamalizarea dosarului instrumentat, iniţial, de d-l procuror militar colonel (r.) Gheorghe Oancea: «Este vorba de „Dosarul Roşia Montană“. De nouă ani, acest dosar, deschis în 2001, a fost minge de ping-pong între parchete, plecând de la Parchetul General spre D.N.A., via Parchetul Curţii Militare de Apel Alba Iulia, Parchetul Tribunalului Bucureşti, Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, Parchetul Curţii Militare de Apel, iarăşi Parchetul Înaltei Curţi, P.N.A. (actual D.N.A.), apoi Direcţia de Investigare a Fraudelor-I.G.P., Direcţia Cercetări Penale, Parchetul Judecătoriei Deva, D.I.I.C.O.T., Secţia de urmărire penală şi Criminalistică din Parchetul General, D.N.A., iarăşi Parchetul Înaltei Curţi şi, într-un final apoteotic, la D.N.A. Un traseu complet, o cauză tergiversată din interese pe care toată lumea le poate bănui» [3]. Ei, nu „toată lumea“, căci foarte puţini ştiu cîte ceva despre escrocheria numită Roşia Montană, dar e bine să afle cît mai multă lume, inclusiv cei care protestează contra acestei escrocherii şi, cum zisese, la Antena 3, actorul Florin Zamfirescu, „să pună mîna pe bîtă!“ Simptomatic este că, de cînd a rostit aceste cuvinte bine simţite, postul tv Antena 3 nu l-a mai chemat la vreo emisiune.

Pe de altă parte, este muşamalizarea de către M.Ap.N. a trădării maiorului care a vîndut secretele despre perimetrul aurifer de la Roşia Montană (precum şi a celorlalţi, care au vîndut asemenea informaţii strategice strict secrete) şi a ajuns director la R.M.G.C.! Individul trebuie împuşcat chiar acum, chiar dacă s-a abrogat pedeapsa cu moartea. În fond, conspiratorii loviturii de stat din decembrie 1989 tocmai de aceea au abrogat pedeapsa cu moartea, ca să se pună ei la adăpost pentru jefuirea Patrimoniului Naţional, pe care aveau de gînd să o facă! De aceea, aşa cum am mai spus, toţi conspiratorii retrovoluţiei şi profitorii acesteia trebuie exterminaţi în iminenta revoluţie autentică a românilor. Întrucît gradul meu de colonel (r.) îmi permite să comand un regiment, solicit viitorilor conducători ai proximei revoluţii a românilor să mă numească la comanda regimentului de execuţie, fiindcă doar un pluton de execuţie, ca la Târgovişte, în 25 decembrie 1989, ar fi insuficient: sunt prea mulţi cei care trebuie împuşcaţi şi e necesar cel puţin un regiment! Referitor la cazul Roşia Montană, directorul S.R.I., ambasadorul George Maior a afirmat că S.R.I. a transmis decidenţilor circa 500 de informaţii [4]. Trebuie somat să facă o statistică repartizată pe intervale de timp, pe instituţiile cărora li s-a transmis, pe tipul de reacţii ale respectivelor instituţii şi să comunice măsurile luate de acestea. Scuza pe care George Maior a mai formulat-o, cum că „S.R.I. doar informează“ nu mai ţine! Aşa cum am mai precizat, conform legilor sale de funcţionare, S.R.I. are menirea să prevină ameninţările la adresa siguranţei naţionale, deci să le depisteze in nuce, să le anticipeze şi să le contracareze, să evite producerea lor [5]!

În plus faţă de precizările d-lui avocat Gheorghe Piperea, care arătase, în 25 iulie 2011, că „RMGC nu mai există de drept din decembrie 2009“ [6], dezvăluirile d-lui procuror militar colonel (r.) Gheorghe Oancea aduc în prim plan nume noi, despre care cetăţenii ţării – care, în totalitatea lor, constituie suveranitatea României – nu au ştiut de ei sau, în mod cert, nu au ştiut că sunt implicaţi în escrocheria de la Roşia Montană. Această escrocherie este apărată, acum, de panglicari ca ministrul-jurist Dan Şova – a cărui mamă vitregă este avocata firmei-escroace R.M.G.C. [7] –, ca prim-ministrul-jurist Victor Ponta – care, în mod absolut neîntemeiat, ameninţă România cu plata unor despăgubiri de patru miliarde de dolari [8] către R.M.G.C., deşi R.M.G.C. încă nu formulase această ameninţare şi deşi R.M.G.C. a mai pierdut un proces cu statul român [9] în această cauză –, sau ca preşedintele Traian Băsescu, care, în fond, apără R.M.G.C. „în doi peri“ pentru că vrea să fie „neutru“ – cum s-a exprimat recent –, deşi, pînă acum, făcuse lobby în favoarea acestor fraudatori (citeşte: hoţi), supranumiţi, şi ei, „băieţii deştepţi ai aurului românesc [10].

În ordinea apariţiei numelor lor în articol, să trecem în revistă cîteva informaţii despre escrocii şi muşamalizatorii implicaţi în afacerea frauduloasă numită Roşia Montană Gold Corporation (R.M.G.C.) [11].

 

Ioan Gâf-Deac. Un „ambasador“ aranjat dintr-un ministru de mîna a treia. Există, de multă vreme, articole de presă care demască acţiunile frauduloase ale acestuia, dar a fost protejat de cei care l-au băgat în clică. Duetul de escroci Gâf-Deac şi Frank Timiş a fost denunţat de revista Academia Caţavencu, preluată de Hotnews: Academia Caţavencu, „Frank Timis a înhăţat aurul din Apuseni printr-o căruţă de falsuri, iar Tăriceanu a închis ochii“ [12]. Ioan Gâf-Deac are un curriculum vitae plin de titluri şi lucrări pe site-ul Universităţii Spiru Haret [13].

 

Frank Timiş. Un articol cvasi-biografic despre acest escroc arestat în Australia pentru trafic de droguri este articolul lui Cosmin Badescu, „Esecul Rosia Montana“ [14].

Despre legătura lui Ioan Gâf-Deac cu Frank Timiş, arestat, de două ori, în Australia pentru trafic de droguri, vedeţi articolul lui Laurenţiu Fulga, „Mafia românească a drogurilor din Australia“ [15].

Despre Ioan Gâf-Deac, Frank Timiş şi Ovidiu Tender, precum şi alte informaţii pe tema escrocheriei de la Roşia Montană, citiţi pe link-ul de aici [16]. Faptul că escrocul Frank Timiş a ajuns, „în doi timpi şi trei mişcări“ „cel mai bogat om din România“, este semnalat în mai multe materiale de presă [17].
Ovidiu Tender [18]. Despre acest „om de afaceri“ – de fapt, un veritabil escroc – au apărut multe articole în presă, accesibile pe Internet. După ce a ieşit din puşcărie, a intentat procese de daune ţării [19], a plecat din România cu banii jefuiţi şi a fost lăudat de Antena 3, într-un reportaj făcut de Carmen Avram, despre cum a ajuns mare om de afaceri şi filantrop, despre cum „a cumpărat el un stat în Africa“ etc. [20]. Vedeţi, în contrapoziţie şi articolul lui Mihai Goţiu, „REVOLTĂTOR. Imaginea mizeriilor companiei lui Ovidiu Tender, Prospecţiuni S.A. Şi o scrisoare deschisă despre abuzurile gaziştilor“ [21]. Interesantă este şi opinia că Ovidiu Tender este evreu (sionist, adică ashkenaz, adică jidan [22].

Marc Rich, adevăratul boss din spatele magnaţilor români Frank Timiş şi Ovidiu Tender, partenerul lui Timiş, au fost parteneri şi cu Dick Cheney, ex-vicepreşedintele american, proprietar şi la Halliburton, care se asociase la un moment dat cu cei de mai sus, încercând să preia Petrom.

Petre Roman a fost primul politician implicat în afacerea Roşia Montană. L-a  urmat fostul său prieten, Radu Berceanu, cel care a avizat şi împins proiectul pe masa Guvernului, Alexandru Sassu, alt suporter politic al afacerii aurului. Toţi aceştia sunt oameni politici sau care au de-a face cu politica şi/sau servicii secrete. Servicii din Romania, Rusia, Israel s.a.m.d.“ [23]. „Cu începere din anul 2006, zăcământul exploatat multimilenar de la Roşia Montană urmează a fi epuizat de către Gold Corporation Ltd. în 15 ani, statului român revenindu-i din această exploatare doi la sută. Preşedintele companiei străine, tot un evreu, transfug din România acum 20 de ani, pe nume V. Frank Timiş, e acuzat pe Internet că a fost condamnat de două ori în Australia, în 1990 şi 1994, pentru trafic de droguri. Frank Timiş Foundation, împreună cu firma Tender S.A., au sponsorizat în anul 2002 întâlnirea de la Snagov a serviciilor secrete din ţările NATO şi candidate. Evenimentul a prilejuit noi afaceri frauduloase. Willhem Matser, evreu olandez, consilier special pentru Europa Centrală şi de Est al secretarului general al NATO, aranjează cu Ovidiu Tender (de asemenea implicat în afacerea Roşia Montană) spălarea a 200 milioane de dolari din Bogota, Columbia, rezultaţi din traficul de droguri, cu care Tender să cumpere societatea Petrom S.A. Matser este în prezent arestat în Olanda“ [24].

Victor Ponta. Premierul României este îngrijorat că escrocii de la R.M.G.C. vor cere daune României, deşi ştie că, printre acţionarii de la R.M.G.C. se află şi miliardarul izraelian Beny Steinmetz. Citiţi aici: „ULUITOR! CUI VOIA PONTA SĂ DEA ROŞIA MONTANĂ! Descinderi ale poliţiei din Elveţia şi Franţa la birourile artizanului afacerii Roşia Montană. Evreul Steinmetz, în spatele proiectului din Apuseni“ [25].

Ca să vedeţi cît de strînsă este legătura dintre membrii cleptocraţiei: Victor Ponta a devenit „asistentul“ lui „Ovidiu Tender – respectiv apărătorul acestuia în 2006 în dosarul în care fostul sponsor al P.S.D. era acuzat pentru mai multe infracţiuni economice. Tribunalul Bucureşti i-a interzis, însă, lui Ponta să îl reprezinte pe Tender, pe motiv că legea interzice ca parlamentarii să acorde asistenţă în cazurile de spălare de bani şi corupţie“ [26]. Referitor la Beny Steinmetz, unul dintre acţionarii principali şi la Gabriel Resources (compania care controlează afacerea frauduloasă Roşia Montană) citiţi şi articolul lui Mihai Goţiu, «Ponta, ai habar cu cine negociezi pentru Roşia Montană? Citeşte The Guardian şi mai întreabă pe la FBI cum e cu „marii investitori“» [27]. Oricum, Victor Ponta pare să aibă habar despre ce-i vorba, cînd face unele insinuări în acuzele aduse preşedintelui ţării: «Premierul Victor Ponta îl acuză pe preşedintele Traian Băsescu de faptul că, deşi ocupă prima poziţie a ţării, face lobby în favoarea unei companii private în proiectul Roşia Montană şi afirmă că un proiect de asemenea anvergură nu trebuie realizat prin lobby politic: „Eu înţeleg că există interese private, ca peste tot în lume, care se împletesc cu cele politice. Nu se pot face, însă, proiecte de aceste gen pentru că le doreşte foarte tare un om politic, indiferent cum se cheamă. Mă refer, evident, la preşedintele Băsescu“, a afirmat Victor Ponta» [28].

Deşi, ca premier, Victor Ponta trebuie să fie bine informat în cazul escrocheriei de la Roşia Montană, el vrea să lase impresia că poziţia sa în acest caz este să fie în contradicţie cu poziţia preşedintelui Traian Băsescu, dar, inabil, se foloseşte de opinia soţiei ca pretext pentru această atitudine şerpuitoare (sau şerpească?!): „„Europarlamentara Daciana Sârbu, soţia premierului Victor Ponta, cunoscută pentru campaniile sale anti-proiectul Roşia Montană duse în Parlamentul European, a declarat public că se va lega cu lanţuri, asemenea activiştilor ecologişti de ieri, şi că va lupta pentru salvarea Roşiei Montane“ [29]. Dar Crin Antonescu l-a prins „cu mîţa-n sac“ şi l-a acuzat, „prieteneşte“, de parşivenie (nu de „parşivitate“, cum scriu nişte ziariste agramate): „Antonescu, atac VIOLENT: PONTA vrea tare proiectul Roşia Montană, este PARŞIVEL“ (…) „Premierul este absolut convins că acesta este un proiect bun, fezabil. Nu înţeleg de ce nu a dat acordul de mediu în baza acestei dorinţe. Premierul vrea tare acest proiect, dar nu doreşte să-şi asume răspunderea şi îl trimite la Parlament, acolo unde vrea un vot secret“, a spus Antonescu, la Adevărul Live“ [30].

Despre ceilalţi indivizi indicaţi în articol ca participînd la muşamalizarea acestei fraude bursiere – procurorul general al României Tănase Joiţa [31], premierul Adrian Năstase [32] ş.a. – se pot găsi multe informaţii tot pe Internet. Oricum, inclusiv din interviul dat de d-l procuror militar colonel (r.) Gheorghe Oancea reiese că fraudarea României prin escrocheria R.M.G.C. se numără printre cele mai mari şi mai periculoase afaceri antiromâneşti, la care colaborează forţe oculte internaţionale, îndeosebi din partea „partenerilor“ României, precum S.U.A., U.E., Israel, Canada etc. – fireşte, în înţelegere cu trădătorii care guvernează ţara de 24 de ani, şantajul cu intrarea în N.A.T.O. fiind, în acest sens, peremptoriu privind „adeziunea“ poporului român în procentaj, chipurile, de 85 la sută; cam aceeaşi proporţie era citată de demagogii politruci şi în privinţa „entuziasmului“ pentru intrarea în U.E.! De aceea, trebuie să îi lichidăm pe aceşti trădători şi să ne schimbăm „partenerii“, ieşirea din U.E. fiind imperioasă, întrucît limitează cel mai mult suveranitatea naţională şi oferă un pretext pentru slugărnicia guvernanţilor [33].

În mod evident, escrocheriei de la Roşia Montană i se potriveşte definiţia dată de un sociolog economiei de piaţă: „Economia de piaţă este relaţia biunivocă dintre un escroc şi un fraier“! Numai că guvernanţii români, enumeraţi aici, dar şi ceilalţi implicaţi în această mare fraudă, nu sunt doar fraieri, ci, trebuie să subliniem, şi trădători. Iar trădătorilor li s-a aplicat, peste tot şi dintotdeauna, aceeaşi pedeapsă: moartea. Deocamdată, pînă la modificarea Constituţiei, trebuie să li se dea închisoarea pe viaţă, fără posibilitatea de fi eliberaţi, şi confiscarea totală a averii.

 

NOTE

[1] Marcel Barbătei, «Procuror militar col. (r) Gheorghe Oancea, despre afacerea cu aur a secolului: / „Există un dosar Roşia Montană. El trebuie redeschis de DNA!“», Cotidianul, 1 octombrie 2013, pe http://www.cotidianul.ro/exista-un-dosar-rosia-montana-el-trebuie-redeschis-de-dna-223595/.

[2] Vasile I. Zărnescu, „Aţi votat cleptocraţia? Aţi rămas cu sărăcia“, AlterMedia, 17 decembrie 2008, pe http://ro.altermedia.info/politica/ati-votat-cleptocratia-ati-ramas-cu-saracia_10766.html.

[3] Adina Anghelescu-Stancu, Răzvan Savaliuc, «EXCLUSIV – Cum a ingropat DNA, in 4 octombrie 2010, „Dosarul Rosia Montana“ printr-o incredibila solutie cu iz publicitar!», Lumea Justiţiei, 14 noiembrie 2010, pe http://www.luju.ro/dezvaluiri/musamalizari/exclusiv-cum-a-ingropat-dna-in-4-octombrie-2010-dosarul-rosia-montana-printr-o-incredibila-solutie-cu-iz-publicitar.

[4] Alina Boghiceanu, „Georgian Pop (PSD): Din cele peste 500 de informări ale SRI privind RMGC nici una nu a fost trimisă către Parchet“, Adevărul, 30 septembrie 2013, pe http://adevarul.ro/news/politica/georgian-pop-psd-sri-nu-informat-cazuri-coruptie-trafic-influenta-santaj-cazul-rmgc-1_524977afc7b855ff56e1b38a/index.html.
[5] Colonel (r.) Vasile I. Zărnescu, „Satanizarea Securităţii: atentat la Siguranţa Naţională (6)“, AlterMedia, 25 ianuarie 2010, pe http://ro.altermedia.info/general/satanizarea-securitatii-atentat-la-siguranta-nationala-6_18427.html#more-18427)

[6] Cristina Horvat, «Afacerea Roşia Montană, construită pe o ilegalitate /

Gheorghe Piperea: „Societatea comercială RMGC nu mai există de drept din decembrie 2009“», Cotidianul, 25 iulie 2011, pe http://www.cotidianul.ro/gheorghe-piperea-societatea-comerciala-rmgc-nu-mai-exista-de-drept-din-decembrie-2009-152817/.

[7] Iulia Nueleanu, „Afacere de familie: Legea privind Roşia Montană – negociată de Şova cu mama sa, avocata RMGC“, Curentul, 10 septembrie 2013, pe http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013091190877/Actualitate/Afacere-de-familie-Legea-privind-Rosia-Montana-negociata-de-Sova-cu-mama-sa-avocata-RMGC.html. Vezi şi: Sergiu Bidilă, „Mama vitregă a lui Şova este avocatul canadienilor care vor să exploateze aurul la Roşia Montană“, A.M.PRESS, 10 septembrie 2013, pe http://ampress.ro/stiri/mama-vitrega-a-lui-sova-este-avocatul-canadienilor-care-vor-sa-exploateze-aurul-la-rosia-montana/; sau http://www.ziartricolorul.ro/familia-sova-fiul-si-mama-vitrega-poate-fi-acuzata-de-inalta-tradare-de-tara-rechinii-evrei-din-jurul-lui-george-soros-vor-sa-inhate-zacamintele-de-aur-argint-si-uraniu-de-la-rosia-montana-incalci/.

[8] Florin Pupăză, „Avertizare Gabriel Resources: România va plăti 4 miliarde de dolari despăgubiri“, Dcnews.ro, 11 septembrie 2013, pe http://www.dcnews.ro/2013/09/avertizare-gabriel-resources-romania-va-plati-4-miliarde-de-dolari-despagubiri/.

[9] Mihai Goţiu, „ATENŢIE: RMGC a mai dat statul român în judecată. Şi A PIERDUT! Şi cum şi-a tras Gabriel un ditamai obuzul în picior cu despăgubirile de 4 miliarde şi cu speriatul investitorilor străini“, Vox Publica, 12 septembrie 2013, pe http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/atentie-rmgc-a-mai-dat-statul-roman-in-judecata-si-a-pierdut-si-cum-si-a-tras-gabriel-un-ditamai-obuzul-in-picior-cu-despagubirile-de-4-miliarde-si-cu-speriatul-investitorilor-straini-98042.html.

[10] Mihai Goţiu, «Acuzații cutremurătoare despre „băieţii deştepţi“ ai aurului românesc. Băsescu face lobby pentru o firmă acuzată de implicare în crime, corupţie şi distrugeri pe întreg mapamondul. Dosarul Barrick Gold», Vox Publica, 14 septembrie 2011, pe http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/acuzatii-cutremuratoare-despre-baietii-destepti-ai-aurului-romanesc-basescu-face-lobby-pentru-o-firma-acuzata-de-implicare-in-crime-coruptie-si-distrugeri-pe-intreg-mapamondul-dosarul-barrick-gold-68102.html; *** «Președintele României o ţine langa cu proiectul Roşia Montană /

Băsescu: „Proiectul Roşia Montana ecologizează zona, cianurile vor fi mai puţine decât într-o cafea“», Cotidianul, 27 septembrie 2011, pe http://www.cotidianul.ro/basescu-proiectul-rosia-montana-ecologizeaza-zona-cianurile-vor-fi-mai-putine-decat-intr-o-cafea-158120/.

[11] Roşia Montană Gold Corporation, pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83_Gold_Corporation.

[12] Cf. Hotnews, 19 aprilie 2005, pe http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1231554-frank-timis-inhatat-aurul-din-apuseni-printr-caruta-falsuri-iar-tariceanu-inchis-ochii.htm.

[13] Pentru CV-ul lui Ioan Gâf-Deac pe site-ul Universităţii „Spiru Haret“, cf. http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=6&ved=0CDkQFjAF&url=http%3A%2F%2Fwww.spiruharet.ro%2Ffacultati%2Fmanagement-bucuresti%2Fcadre%2Fd7c6bea79018937d91664d2f4dbfd777.pdf&ei=bitMUo6-GYaYtQbz8IHgBw&usg=AFQjCNFWpJbrS_Pz3OaCoMo1wWYoFogGbQ&sig2=AtrRbBP_TPwuiiFiyYimEQ&bvm=bv.53371865,d.bGE.

[14] Cf. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/48280/Esecul-Rosia-Montana.html.

[15] Cf. Hotnews, 29 august 2005, aici: http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1212549-mafia-romaneasca-drogurilor-din-australia.htm.

[16] Cf. http://lumealuiarm.wordpress.com/2011/07/25/rosia-montana-informatii-din-presa-romana-straina-si-de-pe-bloguri-cei-care-iubiti-romania-spuneti-nu-acestui-proiect/.

[17] De exemplu, aici: http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-10492855-top-300-capital-frank-timis-este-cel-mai-bogat-roman-avere-1-65-miliarde-euro-dinu-patriciu-avere-estimata-1-1-miliarde-euro.htm. Vezi şi http://www.economica.net/frank-timis–cel-mai-bogat-roman–mai-sarac-cu-un-miliard-de-dolari_51833.html; Daniel Ionaşcu, «Frank Timiş, de la părintele „Roşiei Montane“, a ajuns „împărat“ în Africa de Vest», în Adevărul, 17 septembrie 2013, pe http://adevarul.ro/economie/afaceri/frank-timis-parintele-rosiei-montane-ajuns-imparat-africa-vest-1_523733aac7b855ff568dd8cc/index.html.

[18] Cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ovidiu_Tender.

[19] Vezi, de ex., Dan Odagiu, „Ovidiu Tender a concesionat jumătate din Gambia“, Cotidianul, 28 mai 2011, pe http://www.cotidianul.ro/ovidiu-tender-a-concesionat-jumatate-din-gambia-147383/; vezi şi http://www.ziuaveche.ro/business-2/economic/tender-cucereste-africa-el-a-concesionat-deja-gambia-36008.html.

[20] Cf. *** „Tender cere la CEDO despăgubiri de 1 milion de euro pentru fiecare zi de detenţie“, Gândul, 10 iunie 2006, pe http://www.gandul.info/stiri/tender-cere-cedo-despagubiri-1-milion-euro-zi-detentie-260260. E de văzut dacă a cîştigat la CEDO!

[21] În Vox Publica, 14 august 2013, pe http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/revoltator-imaginea-mizeriilor-companiei-lui-ovidiu-tender-prospectiuni-s-a-si-o-scrisoare-deschisa-despre-abuzurile-si-ilegalitatile-cautatorilor-de-gaze-96751.html.

[22] Cf. http://www.costel.ro/demascarea-masoneriei-romanesti-numele-masonilor-care-controleaza-intraga-tara.

[23] Cf. http://nicoletasavin.wordpress.com/2010/05/30/ofensiva-rusa-ii-marc-rich/).

[24] Cf. „Personajele cheie ale afacerilor israeliene în România“, 10 septembrie 2007, pe http://bisericasecreta.wordpress.com/2007/09/10/personajele-cheie-ale-afacerilor-israeliene-in-romania/. Textul este preluat din: Cornel Dan Nicolae, Războiul Nevăzut al Evreilor Sionişti cu Românii. Editura Carpathia Rex, Bucureşti, 2011, pag. 226-300; fragmentul citat este în nota de subsol de la pag. 260.

[25] Cf. *** „Descinderi ale politiei din Elvetia si Franta la birourile artizanului afacerii Rosia Montana“, Corectnews, 2 septembrie 2013, pe http://www.corectnews.com/social/politia-din-elvetia-si-franta-efectuat-descinderi-la-birourile-miliardarului-steinmetz. Vezi şi: *** „Arhitectul Rosia Montana sub ancheta internationala“, Corectnews, 5 septembrie 2013, pe http://www.corectnews.com/politics/arhitectul-rosia-montana-sub-ancheta-internationala; Sorin Roşca Stănescu, „Pământ de mormânt“, Corectnews, 5 septembrie 2013, pe http://www.corectnews.com/politics/pamant-de-mormant; *** „Continua urmarirea artizanului Rosia Montana“, Corectnews, 15 septembrie 2013, pe http://www.corectnews.com/social/continua-urmarirea-artizanului-rosia-montana; http://www.buciumul.ro/2013/09/05/uluitor-cui-vroia-ponta-sa-dea-rosia-montana-descinderi-ale-politiei-din-elvetia-si-franta-la-birourile-artizanului-afacerii-rosia-montana-evreul-steinmetz/.

[26] George Roncea, „Ponta, procurorul închipuit, pseudo-apostolul moralităţii de partid“, Curentul, 8 martie 2011, pe http://www.curentul.ro/2011/index.php/2011030855610/Actualitate/Ponta-procurorul-inchipuit-pseudo-apostolul-moralitatii-de-partid.html; ; vezi şi: S. Antim, „Ponta: Eram contra Roşia Montană fără să ştiu nimic despre proiect pentru că Băsescu era pro“, A.M.PRESS, 12 septembrie 2013, pe http://ampress.ro/stiri/ponta-eram-contra-rosia-montana-fara-sa-stiu-nimic-despre-proiect-pentru-ca-basescu-era-pro/.

[27] În Vox Publica, 31 iulie 2013, pe http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/ponta-ai-habar-cu-cine-negociezi-pentru-rosia-montana-citeste-the-guardian-si-mai-intreaba-pe-la-fbi-cum-sta-treaba-cu-marii-investitori-96336.html.

[28] Alina Neagu, „Victor Ponta despre privatizarea Roşia Montană: «Nu se pot face proiecte de acest gen pentru că le doreşte foarte tare un om politic. Mă refer, evident, la preşedintele Băsescu»“, Hotnews.ro, 13 mai 2012, pe http://economie.hotnews.ro/stiri-politic-12241448-victor-ponta-despre-privatizarea-rosia-montana-nu-pot-face-proiecte-acest-gen-pentru-doreste-foarte-tare-politic-refer-evident-presedintele-basescu.htm.

[29] Cf. buciumul.ro, 29 august 2014, pe http://www.buciumul.ro/2013/08/29/pana-cand-aurul-ne-va-desparti-sotia-lui-victor-ponta-atitudine-diametral-opusa-fata-de-sotul-sau-cu-privire-la-rosia-montana/.

[30] Cf. http://www.realitatea.net/antonescu-atac-violent-ponta-vrea-tare-proiectul-rosia-montana-dar-nu-asuma-raspunderea_1268636.html; cf. şi Andreea Udrea, Laura Ciobanu, «Antonescu îl acuză pe Ponta de parşivitate în cazul Roşia Montană: Premierul vrea tare acest proiect, dar nu dorește să îşi asume răspunderea“, Evenimentul zilei, 12 septembrie 2013, pe http://www.evz.ro/detalii/stiri/antonescu-atac-dur-la-ponta-premierul-vrea-tare-acest-proiect-dar-nu-doreste-sa-isi-asume-raspunderea-1056990.html.

[31] Vasile I. Zărnescu, „Armaghedonul magistraţilor (1)“, AlterMedia, 19 septembrie 2009, pe http://ro.altermedia.info/general/armaghedonul-magistratilor-1_15780.html#more-15780.

[32] Vasile I. Zărnescu, „OMV – inamicul numărul 1 al României“, AlterMedia, 10 februarie 2011, pe http://ro.altermedia.info/general/omv-inamicul-numarul-1-al-romaniei_22226.html.

[33] Pierre de Romania, „Slugărnicia pierde România (9)“, AlterMedia, 16 iunie 2010, pe http://ro.altermedia.info/politica/slugarnicia-pierde-romania-9_19942.html.

 

Colonel (r.) Vasile I. ZĂRNESCU

 

S. C. RMGC nu mai exista de drept din decembrie 2009

Posted by Stefan Strajer On September - 14 - 2013

S. C. RMGC nu mai exista de drept din decembrie 2009

Afacerea Roşia Montană este construită pe o ilegalitate

Vasile ZARNESCU_CV

Autor: col. (r) Vasile Zǎrnescu

 

Într-un interviu acordat în 25 iulie 2011 site-ului cotidianul.ro, avocatul Gheorghe Piperea, specializat în probleme de insolvenţă judiciară, a explicat cum afacerea „Roşia Montană“ este construită pe o ilegalitate.

***

De aproximativ o lună de zile, în contextul exploziei preţului aurului, a devenit tot mai evident faptul că iniţiatorii proiectului minier de la Roşia Montană, precum şi autorităţile române se grăbesc să demareze exploatarea preţiosului zăcământ din Apuseni.

Cei de la Roşia Montană Gold Corporation au dat năvală din nou pe televiziuni şi în presa scrisă cu o sumedenie de materiale publicitare extrem de bine plătite, iar puterea actuală – susţinătoare ferventă a exploatării aurului din Apuseni, rezolvă şi ultimele probleme care mai stăteau în calea canadienilor de la Gabriel Resources. În acest sens poate fi explicată şi brusca răsucire a udemeriştilor, care până mai ieri erau adversari înverşunaţi ai acestui proiect.

Însă, o chestiune esenţială privind proiectul exploatării aurului de la Roşia Montană nu s-a luat în calcul şi nimeni nu discută despre ea. Această imensă inginerie financiară în care România este spoliată nemilos se construieşte pe o ilegalitate mai mult decât evidentă. Anume că, Roşia Montană Gold Corporation este o structură a cărei dizolvare/lichidare judiciară ar fi trebuit făcută  încă din anul 2009!  Conform unei decizii a Justiţiei române. Pentru a afla mai multe amănunte despre această veroasă afacere, cotidianul.ro a stat de vorbă cu avocatul Gheorghe Piperea, specializat în probleme de insolvenţă judiciară.

Cotidianul.ro: Domnule avocat Piperea, în 2009, Tribunalul Alba Iulia a dat o hotărâre în urma căreia societatea RMGC trebuia lichidată sau dizolvată. Care sunt temeiurile juridice ale acestei decizii date de instanţa de la Alba?

Av. Gheorghe Piperea: Trebuie să precizez că, într-adevăr, această societate comercială, RMCG, trebuia desființată încă din data de 31 decembrie 2009. Legea societăţilor comerciale spune că orice persoană interesată poate să ceară constatarea de drept a lichidării unei societăţi în cazul în care se constată că pierderile pe care le are societatea respectivă depăşesc jumătate din activul net contabil.

Ei bine, istoria societăţii RMCG este aşa: În 2008, cei de la RMCG au convocat o adunare generală a acţionarilor, la care statul român (acţionar la vremea aceea cu 19 la sută, prin Minivest Deva) nu a participat. De altfel, domnii de la Mininvest Deva nu au participat niciodată la nici o şedinţă a acţionarilor de la RMCG. La acea adunare generală a asociaţilor, cei care manageriază RMCG au spus că pierderile companiei sunt atât de mari, aproape 650 milioane ron, încât se impune de urgenţă investirea unor sume mari de bani în firmă. Statul român, în baza celor 19 procente din companie pe care deţinea atunci, era obligat să facă o infuzie de capital de aproximativ 115 milioane ron, bani pe care evident că Minivest Deva nu i-a avut. Şi aşa dăduseră pe nimic celor de la Gabriel Resources concesiunea de la Roşia Montană, chestiune care s-a întâmplat în anul 1999 (în vremea în care ministrul Industriilor era P.D.L.-istul Radu Berceanu – n. red.).

Revenind la chestiunea dizolvării juridice a RMGC, trebuie spus că societatea cu pricina, constatând că a ajuns la asemenea pierdere financiară care depăşeşte activul net contabil, a convocat acea adunare generală a acţionarilor, în care ar fi trebuit ori să constate că societatea trebuie închisă, lichidată, ori că trebuie continuată, dar numai în două condiţii mari şi late: reducând capitalul social până la nivelul activului net contabil sau reconstituind capitalul social. Atenţie, este vorba despre reconstituirea capitalului social şi nu despre majorarea capitalului social! Este o diferenţă esenţială între cele două operaţiuni. Reconstituirea capitalului social presupune, conform legii în vigoare, aducerea capitalului social la un nivel echivalent cu jumătate din valoarea activului net contabil.

– Bun, şi acţionariatul RMGC ce a făcut, ce cale a ales în privinţa acestor pierderi financiare uriaşe?

– Evident că cei de la Roşia Montană Gold Corporation nu au făcut nici reducere de capital social şi nici reconstituire de capital social. De reducere nici nu s-a pus problema, iar reconstituirea de capital social presupunea că trebuiesc aduşi nişte bani de acasă, ca să explic cât mai simplu. Domnii de la RMGC au apelat, însă, la o şmecherie şi au majorat capitalul social, atenţie, fără a aduce vreun ban. Au luat nişte creanţe pe care ei, ca acţionari majoritari le au şi le-au convertit în acţiuni.  Adică ce au făcut ei?! Au hotărât să apară în documentele contabile cum că acţionarul majoritar al RMGC, respectiv Gabriel Resources să apară cu diverse sume de bani pe care le-ar fi împrumutat de-a lungul timpului companiei. Evident că lucrurile au decurs relativ simplu, s-au fabricat nişte documente care au fost introduse ulterior în contabilitatea firmei de la Roşia Montană, şi ia uite cum le-a apărut canadienilor o mare şi frumoasă creanţă pe care au convertit-o în acţiuni. Nici măcar un leu cash nu a fost adus ca participaţie la această majorare de capital social.

De altfel, puteţi vedea în încheierea de şedinţă de la Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Alba, din 29 decembrie 2009, în care a fost respinsă decizia de majorare a capitalului social, sunt trecute toate aceste întâmplări. Respingerea dată de instanţa de la Alba a devenit irevocabilă. Iar instanţa a spus cât se poate de clar şi de simplu: „Această majorare de capital este nelegală, întrucât se încalcă articolul 201, alineatul II, din lege. Nu e o creanţă certă, nu aţi dovedit nici un moment că aţi dat realmente acele sume de bani societăţii RMGC, aşadar nu se poate lua în discuţie majorarea capitalului social şi transformarea unei creanţe care, în fapt, nu apare nicăieri în acţiuni“.  Tot în acea decizie irevocabilă – sublinie, irevocabilă – instanţa de la Alba a mai spus un lucru: „Acţionarul principal de la RMGC nu a respectat dreptul acţionarului minoritar (statul român, prin societatea Mininvest Deva) de a spune da sau nu la această majorare de capital social. Şi nu numai că nu au fost respectate drepturile societăţii Mininvest Deva, dar nici măcar nu a fost convocată, conform legii, adunarea generală a acţionarilor“.

– Care au fost urmările concrete ale deciziei date de Tribunalul Alba?

– Fireşte că cei de la RMGC au făcut o nouă cerere de menţiuni pentru majorarea capitalului social, iar, între timp, onor Guvernul României, în 2010, a schimbat legislaţia privind Registrul Comerţului, eliminând din lege prevederea conform căreia un judecător delegat trebuie să se pronunţe pe legalitatea unei cereri de majorare de capital social, această competenţă revenind doar directorului Registrului Comerţului din județul respectiv. Mai pe româneşte spus, Guvernul a scos Justiţia din joc în privinţa pronunţării pe legalitatea unor cereri făcute de societăţile comerciale. Dar, staţi aşa, că asta nu e tot! Culmea este că această nouă cerere făcută de RMGC de majorare a capitalului social a fost din nou respinsă, chiar şi aşa, în condiţiile în care guvernul netezise drumul către aprobarea majorării de capital social. Numai că de data asta, băieţii de la RMGC au apăsat butoanele potrivite şi, la recursul cerut de ei, conform noii legislaţii, au primit, în sfârşit, aprobarea pentru această majorare ilegală de capital social. Repet, majorare ilegală, ca să fie foarte clar pentru toată lumea!

– Statul român, respectiv Mininvest Deva, ce a făcut, cum şi-a apărat procentele?

– Minivest Deva nu a făcut nimic, probabil că asta era înţelegerea. De altfel, cu ocazia acestei majorării ilegale  de capital social, Mininvest Deva a mai rămas cu doar 0,6 la sută din acţiunile la RMGC.

– Înțeleg că există, în continuare, posibilitatea legală ca cineva, oricine, orice persoană interesată sau ONG interesat să poată cere în instanță constatarea lichidării/dizolvării de drept a societății comerciale Roşia Montană Gold Corporation.

– Da, corect! ONG-urile, persoane fizice sau chiar parlamentarii în nume propriu pot cere oricând instanţei constatarea încetării de drept a existenţei societăţii comerciale RMGC. A lichidării juridice a acesteia. Totul e să şi vrea cineva să facă acest lucru. Nu vedeţi că toată lumea implicată mai mult sau mai puţin în lupta împotriva derulării acestui proiect minier absolut scandalos, se fereşte să ia o poziţie mai dură sau să ia taurul de coarne şi să lupte până la capăt?! Pentru că, în justiţie, vă garantez că lucrurile s-ar desfăşura extrem de simplu – pentru că ilegalitatea comisă de AGA a RMGC este evidentă, şi succesul unei astfel acţiuni civile ar fi garantat. Nici un judecător cu mintea întreagă din România, desigur, pe fondul stârnit de importanţa unui asemenea proces, nu ar îndrăzni să încalce legea şi să dea altă decizie decât aceea de lichidare/dizolvare juridică a societăţii comerciale RMGC. Şi astfel s-ar pune definitiv punct uneia din cele mai scandaloase înşelăciuni din istoria României, comisă de o firmă, cu acordul sau chiar cu ajutorul autorităţilor române, în dauna interesul naţional.

– Din punct de vedere juridic există posibilitatea ca acei reprezentanţi ai statului care şi-au dat acordul sau chiar au ajutat la înfăptuirea acestui şir de ilegalități să suporte consecinţele penale ale faptelor lor?

– Teoretic da, dar nu aş vrea să mă pronunţ eu pe această chestiune. Vă spun doar atât, totul e să existe voinţă pentru aşa ceva. Şi ar mai trebui adăugat în acest sens încă ceva. Că pot răspunde penal şi aceia care au dat, odată cu concesiunea, şi hărțile importantului zăcământ minier de Roșia Montană. Pentru că trebuie spus foarte clar încă un lucru pe care mulţi evită să îl spună cu voce tare: la Roşia Montană, nu doar zăcământul de aur este important, ci, mai ales, cantitatea uriaşă de uraniu care se află acolo. Probabil că bătălia asta se dă nu atât pentru aur, deşi şi acesta nu e deloc de neglijat, mai ales acum, când preţul acestui metal preţios a urcat la cote uriaşe, ci, mai ales, pentru nepreţuitul uraniu din Apuseni.

La chestiunile explicate de avocatul Gheorghe Piperea, în legătură cu afacerea complicată de la Roșia Montană, mai trebuie adăugat un lucru deloc lipsit de importanță. În acţiunea de la Tribunalul Alba Iulia, RMGC a fost reprezentată în instanţă, dar şi ulterior de casa de avocatură Ţucă şi Asociaţii. Avocaţii de acolo, cei care îl reprezintă pe Traian Băsescu în toate acţiunile din justiţie. Ultimul proces în care această casă de avocatură l-a reprezentat pe Băsescu este procesul (pierdut de şeful statului) în care preşedintele României i-a cerut daune morale deputatului PSD Mugurel Surupăceanu, care îl acuzase de implicare în comerţul cu etnobotanice.

Parafrazând formula de salut a lui Mircea Badea, putem afirma – referitor la afacerea scandaloasă de la Roşia Montană , că trăim în România, unde nimic nu e întâmplător.

25 iulie 2011

Cristina Horvat

Sursa: http://www.cotidianul.ro/gheorghe-piperea-societatea-comerciala-rmgc-nu-mai-exista-de-drept-din-decembrie-2009-152817/

Rosia Montana.Stema

 

ADDENDA

 

Republicăm acest material vechi de doi ani pentru a atrage atenţia guvernanţilor şi parlamentarilor că  se află pe un butoi cu pulbere. Pentru că toţi guvernanţii au tergiversat problema lichidării acestei afaceri veroase numai pentru că au fost mituiţi de aceşti „investitori strategici“ escroci. Culmea este că şi unele posturi de televiziune, ca, de exemplu, Antena 3, deşi prezintă protestele din Bucureşti şi din alte oraşe, difuzează, de multă vreme, clipuri publicitare în favoarea escrocheriei de la Roşia Montană – ca dovadă că se înfruptă din banii de propagandă ai lor. O dovadă irefutabilă este clipul cu scîrba numită Sanda Lungu, de mai mult timp prezentă pe ecranul Antena 3. Întrebată de reportera clujeană Oana Moisil cum mai e cu croşetatul, nemernica i-a răspuns că ea „face călcîiul, iar voi faceţi laba“; Oana Moisil insistă: „La companie ce lucraţi?“ La care putoarea răspunde nonşalant: „Fut buha. Aceea fac“!

Acestui gen de „oropsiţi“ le ia, acum apărarea premierul demagocrat“ – cum îl porecleşte generalul (r.) Aurel Rogojan – Victor Ponta. Şi de data asta Victor Ponta se dovedeşte a fi ipocrit, fariseu şi, evident, antiromân. Pe vremea când era contra proiectului Roşia Montană „fiindcă era contra lui Traian Băsescu“, a apărut acest interviu al avocatului Gheorghe Piperea. Ca jurist şi ca unul care contesta proiectul, era imposibil ca Victor Ponta să nu-l fi citit. De aceea, acum minte cu neruşinare. Şi acum se apără, chipurile, cu promisiunea făcută nevesti-si! Şi Traian Băsescu se apăra pentru greşeala că îl pusese pe ziaristul de-mâna-a-doua Elvis Săftoiu şef la S.I.E. pentru că nevestica lui îl rugase să-l facă şef acolo. Acum se dă de gol că nu este nici o diferenţă între guvernanţi din punct de vedere politic. Vedeţi de ce 90 la sută dintre parlamentarii şi dintre guvernanţii din toată această epocă sinistră, postdecembristă, trebuie puşi la zidul de la Târgovişte? Trebuie pregătită o nouă lovitură de stat – adică o revoluţie reuşită – în favoarea românilor, nu a „investitorilor strategici“ ca escrocii de la R.M.G.C., Bechtel, Chevron etc.!

De aceea, şi „oropsiţii“ de mineri – colegii de propagandă ai Sandei Lungu – care s-au ascuns în mină trebuie lăsaţi acolo! Să crape acolo, fiindcă tot se laudă că mor de foame, dacă nu sunt plătiţi de escrocii de la R.M.G.C.; sau să se apuce şi ei de croşetat.

Premierul Victor Ponta, dacă nu vrea să fie linşat de popor – fiindcă nu mai are de unde „să fugă“ cu elicopterul ca Nicolae Ceauşescu, elicopter în care l-au urcat cu forţa conspiratorii conduşi de trădătorul ex-general Athanasie Stănculescu –, ca fost procuror şi ca actual premier, trebuie să dea curs sugestiilor avocatului Gheorghe Piperea: să-i bage, prompt, la gherlă pe toţi escrocii – direcţi sau colaterali – din afacerea pernicioasă Roşia Montană, începând cu „investitorii strategici“, cu slugile lor de la Mininvest Deva şi cu miniştrii care au facilitat tergiversarea lichidării acestei celei mai periculoase acţiuni contra României! După care să declare comuna Roşia Montană zonă calamitată şi să acorde o indemnizaţie de subzistenţă familiilor năpăstuite din localitate, cu excepţia celor care sunt angajaţii firmei falite şi ilegale R.M.G.C.!

Sau, cumva, dacă l-a avut de consilier pe pro-poponarul Remus Cernea, a fost „convins“ de ideea idioată execrată de ăsta că „Va fi democraţie în România atunci când la preşedinţia ţării va ajunge o lesbiană rromă”? (Vedeţi aici: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/139881/Remus-Cernea-Romania-va-fi-libera-cand-va-avea-presedinte-o-lesbiana-rroma-si-atee.html). Cred că nu mai are nimeni dubii că premierul Victor Ponta, cu asemenea „consilieri“,  a apucat pe o cale greşită. Protestatarii contra escrocilor de la R.M.G.C. trebuie să-şi sporească energia şi numărul.

E posibil să-i alungăm pe aceşti guvernanţi şi parlamentari incompetenţi, venali şi corupţi.

13 septembrie 2013

Colonel (r.) Vasile Zărnescu

 

 

 

Viorel Roman recidivează

Posted by Stefan Strajer On August - 30 - 2013

Viorel Roman recidivează

Vasile ZARNESCU_CV

Autor: Col. (r) Vasile Zǎrnescu

În dimineaţa de 6 mai 2013, d-l Ion Coja a publicat, sub titlul „Un mileniu de istorie creştină“ – titlu eminamente fals – articolul „Antioccidentalism“, al lui Viorel Roman, preluat de pe blogul acestuia, www.viorel-roman.ro. Neplăcut este faptul că d-l Coja îi mai publicase şi alte articole: adică, în consens cu titlul, şi dânsul recidivează!

Regretatul senator Eugen Florescu (fost secretar general şi, apoi, purtător de cuvînt al P.R.M.) mi-a relevat că, reproşându-i lui Viorel Roman că este „un agent de influenţă“, acesta a recunoscut că este – „la el în redacţie, de faţă cu mai mulţi martori“. Eu i-am replicat directorului Eugen Florescu – în calitate de vechi, dar sporadic, colaborator al revistelor sale (vezi, de exemplu, articolul de aici: http://ro.altermedia.info/general/prezumtia-de-vinovatie-a-magistratilor_8802.html) – că este unul de duzină, pe care nu-l mai ascultă sau citeşte decât un ignorant în problemă: i-am amintit că, din ianuarie 1990 până pe la sfârşitul lui 1993, articolele lui Viorel Roman îi erau publicate în cvasitotalitatea ziarelor româneşti din ţară şi în câteva din afară (din Elveţia, Suedia, Anglia, S.U.A., Germania etc.); pentru o minimă bibliografie cu articolele şi revistele care-l publicau, vezi aici: http://ro.altermedia.info/politica/transilvania-pretextul-destramarii-romaniei-1_8754.html. În toate aceste materiale debita, sub diverse forme, aceeaşi inepţie patentă: că românii au pierdut şi mai pierd fiindcă nu au dezvoltat „Unirea cu Roma“ şi că ar fi rămas la ortodoxia „pravoslavnică“.

Apoi, toate redacţiile s-au dumirit cine-i individul şi ce se ascunde în spatele propagandei lui şi nu l-au mai publicat. Dimpotrivă, au început să-l înjure copios, dar întemeiat, cum făcuseră Ion Marin Almăjan (din Timişoara), Ion Cristoiu (din Bucureşti), Mircea Alexe (din Geneva), Radu Bărbulescu (din Londra) şi marele patriot şi creştin Mihai Ungheanu – acesta, culmea, chiar în revista România Mare, nr. 117, din 2 octombrie 1992, paginile 8-9, precum şi mulţi alţii, care fuseseră păcăliţi de logoreea insolitului personaj, care se insinua în toate redacţiile, cu aura sa (falsă) de om şcolit, care „are Occidentul la bază“, tot aşa cum se spune despre golanii bucureşteni că „are Oborul la bază“ (vezi aici: http://ro.altermedia.info/politica/transilvania-in-plasa-ocultei-internationale-1_8791.html#more-8791, în pagina 2). A mai avut acces, până azi, doar în revistele lui Corneliu Vadim Tudor. Acesta mi-a publicat, în revista „Politica“, studiul „Transilvania în plasa ocultei internaţionale“, în serial – fără să-l fi citit, iniţial, în întregime – şi, când s-a ajuns la pasajul în care-l făceam de două parale pe Viorel Roman, mi-a sistat publicarea cu următoarea precizare: „N. R. Întrerupem aici serialul colaboratorului nostru. Nu de alta, dar dacă şi organul de presă al P.R.M. îi atacă pe marii patrioţi şi creştini Viorel Roman şi Petru Dugulescu, atunci îi vom zăpăci pe români de cap“. Vedeţi, pe larg, cum îl dezavuase C.V.T. în revista „România Mare“, cu două săptămîni înainte de a mă „trage de urechi“, tot el, în „Politica“, aici: http://ro.altermedia.info/politica/transilvania-in-plasa-ocultei-internationale-1_8791.html#more-8791, în pagina 1; apoi, despre tertipurile lui Viorel Roman, care îşi republică aceleaşi texte schimbând titlul şi, puţin, frazele de la început şi de la sfâîrşit, ca să lase impresia că sunt altele – adică, în termenii actuali, în vogă, se autoplagiază, profitând de lipsa de timp şi de buna-credinţă a lui C. V. Tudor, aici: http://ro.altermedia.info/politica/transilvania-in-plasa-ocultei-internationale-2_8810.html; şi, similar, aici: http://ro.altermedia.info/politica/transilvania-in-plasa-ocultei-internationale-4_8864.html.

Acum, fiindcă nu-l mai publică nimeni, şi-a făcut blog, iar d-l Coja face aceeaşi greşeală pe care o comiseseră redacţiile în anii 1990-1993: îi republică dejecţiile antiortodoxe şi antiromâneşti din acest articolaş în care însăilează nu numai aspecte falsificate, dar de-a-dreptul criminale la adresa Istoriei României: astfel, el spune că misiunea generalului Nikolaus Adolf von Bukow, un killer adevărat, a fost „de a face pace şi[,] cu acest prilej[,] se desfiinţeazǎ mǎnǎstirile contemplative, fǎrǎ şcoli, spitale etc., fǎrǎ o activitate utilǎ în Sfântul Imperiu Roman“! Vedeţi cum, în opinia „ştiinţifică“ a netrebnicului „consilier academic“ Viorel Roman, distrugerea cu tunul a bisericilor, mănăstirilor, şcolilor româneşti şi uciderea românilor s-a transformat în doar „desfiinţarea mănăstirilor contemplative… etc.“?! Vedeţi ce autoritate „ştiinţifică“ are Viorel Roman, „consilier academic al Universităţii din Bremen, Germania“?! Şi cum îl plăteşte această universitate pentru consilieratul său, când individul stă mai tot timpul în România „pravoslavnică“ şi antioccidentală? Iar România este „pravoslavnică“ şi antioccidentală fiindcă, printre altele, se opune acceptării „căsătoriilor“ între poponari. Dar nu mai e mult până le va accepta, căci, deja, au băgat în Parlament, la ultimele alegeri, un poponar, care, în vara anului trecut, fusese făcut, ex abrupto, „consilier“ al premierului Victor Ponta! Iar zilele trecute, urmând practica altor state europene occidentale, Franţa a legalizat „căsătoriile gay“! Fiindcă sună mai americăneşte „gay“ decât franţuzescul preluat de cosmopoliţii agramaţi români „homosexual“.

Acestea sunt „valorile“ Occidentului, pentru care militează „consilierul academic“ Viorel Roman: legalizarea prostituţiei – deşi reprezintă forma de degradare cea mai oribilă a femeii –; admiterea ca „normală“ a practicii pederaştilor – deşi sodomia a fost pedepsită încă în Vechiul Testament –, căci, dacă este practicată în masă în Biserica catolică şi, în genere, în Occident, înseamnă că este o „valoare“ pe care România „pravoslavnică“ trebuie să o accepte, deoarece, acum, face parte din Sfântul Imperiu Roman (de naţiune germană, precizează Viorel Roman, uneori, când îl ia gura pe dinainte) sau, cum scrie în această însăilare, „(azi UE/NATO)“.

Elocvent pentru egolatria de care este cuprins Viorel Roman este faptul că, prin 1993, şi-a strâns articolele tipărite până atunci în patru volume xerografiate şi le-a trimis unor persoane importante din România, pentru a face impresie sau, poate, pentru a-şi justifica activitatea şi simbria. Trebuie să recunosc, obiectiv, că, în acea vreme, i-am acordat şi o notă bună la purtare, fiindcă în aceste volume a inclus şi articolele autorilor care-l înjurau – cum am spus, „pentru că merită“, vorba reclamei.

Oare acest Viorel Roman delirează de 23 de ani în România, sau nu mai judecăm normal noi, românii, şi nu suntem în stare să-i înţelegem „înţelepciunea“ de care s-a molipsit la Vatican?! Eu sunt convins că nu delirează, ci face propagandă albă şi gri, dar nu am reuşit să aflu în slujba cui este şi dacă nu acţionează sub „steag fals“! Oricum, este regretabil şi impardonabil că dejecţiile sale sunt diseminate aici – „zăpăcindu-i pe români de cap“, cum scrisese, neîntemeiat, C. V. Tudor acum 16 ani, când eu, dimpotrivă, căutam să-i lămuresc pe români, înlăturând dezinformarea şi manipularea practicate grosier de către „consilierul academic pe viaţă“ – cum precizează în biografia de pe blogul său – Viorel Roman.

 

Victor Ponta: cecitate politică sau oportunism?

Posted by Stefan Strajer On March - 13 - 2013

Victor Ponta: cecitate politică sau oportunism?

Vasile ZARNESCU_CV

Autor: Colonel (r.) Vasile Zărnescu

Astă-seară, 10 martie 2013, la emisiunea sa despre problema „secuilor“, Radu Tudor i-a invitat, printre alţii, pe sociologul conf. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice (C.E.S.P.E.) al Academiei Române, şi pe europarlamentarul Victor Boştinaru, despre care s-a spus că este „expert“, dar nu s-a precizat ce expertizează. Oricum, acesta este licenţiat al Facultăţii de Istorie şi Geografie a Universităţii Bucureşti (iunie 1974) şi, ulterior, al Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii Bucureşti (iunie 1981), adică este licenţiat în patru domenii, ceea ce înseamnă că nu este competent în nici unul dintre ele (poate ar fi în domeniul istoriei, fiindcă l-a aprofundat de două ori: între 1971-1974, apoi între 1978-1981!). Încă de la începutul emisiunii, Radu Baltasiu a făcut o expunere despre ceea ce au fost şi sunt secuii şi a repetat o afirmaţie făcută în emisiunile anterioare pe Antena 3 şi de notorietate în toate mass media serioase: anume că, după datele ultimului recensămînt, s-au declarat „secui“ doar vreo 300 (trei sute) de indivizi. Ca atare, nu se mai poate vorbi de secui, mai ales că şi ăştia vorbesc numai ungureşte, se îmbracă ungureşte etc. şi nu ca secuii de acum peste două secole, înainte de a fi fost complet maghiarizaţi. Deci, secui nu mai există! Totuşi, în acea emisiune, expertul Victor Boştinaru, deşi, printre cele patru domenii în care este licenţiat, are şi calitatea de istoric-cu-repetiţie, vorbea, în tot timpul emisiunii, de „secuime“ – la fel ca alde Gheorghe Frunda, Bela Marco (de la românescul Marcu), Petru Lakatos (pronunţat „Làcatoş“, adică de la Lăcătuşu), Gabor Kozsokar (din românescul Cojocaru) şi alţi asemenea români maghiarizaţi. Idioţenia şi mai mare a acestor maghiarizaţi este conţinută de expresia folosită frecvent tot de ei: „maghiarii din secuime“ (sic) – idioţenie care are, totuşi, prin sinceritatea ei, meritul că le dă de gol fariseismul, impostura şi demagogia! Păi, dacă sunt „maghiari“, de ce se mai referă la „secuime“, de vreme ce secui nu mai există, fiindcă fuseseră maghiarizaţi de peste două secole?! În plus la inventarul inepţiei cu „secuii“ – inepţie preluată şablon de toate prompter-istele ironizate de Mircea Badea –, chiar pe burtiera emisiunii lui Radu Tudor figura titlul „Secuii cer autonomie în inima Transilvaniei“, iar această inscripţie a zăcut acolo pe toată durata emisiunii, deşi, repe, sociologul Radu Baltasiu clarificase de la început numărul lor insignifiant, număr care, în asociere cu faptul maghiarizării lor depline şi definitive, marca inexistenţa lor!

Impotriva separatismului maghiar_opt

După emisiunea lui Radu Tudor a urmat emisiunea „Sinteza zilei“, care l-a avut ca invitat pe premierul Victor Ponta, în care s-a glosat cel mai mult tot pe tema „secuilor“ inexistenţi, dar trataţi în discursul emisiunii ca fiind o entitate demografică reală. Gazda emisiunii, Mihai Gâdea, l-a întrebat, la obiect, ce opinie are premierul despre arborarea steagului „secuiesc“ şi acţiunile revizioniste manifestate cu acest prilej. Victor Ponta a minimalizat pericolul propagandei revanşarde hungariste, că e steagul secuilor aliaţi ai lui Mihai Viteazul, care secui etc. Adică a dat-o şi el pe glumă, pe rolul său conciliant important, că tocmai fusese el, „ieri [adică în 9 martie], la Budapesta, la congresul socialiştilor maghiari unde discursul său fusese aplaudat“ etc., etc. Unde era Theodor Stolojan, care, cu vreo două decenii în urmă, clamase sentenţios: „Cu suveranitatea naţională nu se glumeşte!“? Unde erau ceilalţi politicieni care, sub o formă sau alta, recitaseră aceeaşi placă? Erau pe nicăieri, căci pozaseră în naţionalişti nu pentru că ar fi avut intenţia să apere interesele şi valorile naţionale, ci doar din motive politicianiste, demagogice! De aceea, Ungaria, via U.D.M.R., a continuat escaladarea revizionismului, pînă azi. Dar Mihai Gâdea nu şi-a putut reprima pofta de a-l umili niţel pe premier cu calitatea închipuită de „coleg cu Mihai Viteazul“ a Iui Valeriu Zgonea, căruia – din spirit partinic şi de „generaţie“ – Victor Ponta i-a luat apărarea, deşi ar fi fost mai bine să-l trimită la strîns şuruburile căii ferate, căci asta învăţase el la facultatea făcută la fără frecvenţă! Cum s-a văzut, premierul Victor Ponta s-a complăcut şi el în postura de „pacificator“ în relaţia România-Ungaria, bagatelizînd, ca şi Zgonea et ejusdem farinae, problema steagului „secuiesc“ şi, în esenţă, politica revanşardă a Ungariei, via U.D.M.R., care iterează pretextele Dictatului de la Viena! În mod evident, Victor Ponta este mai instruit, poate chiar mai cult decît C.F.R.-istul Valeriu Zgonea sau decît geograf-filozof-istoricul-dublu Victor Boştinaru. De aceea, nu-l suspectez pe premierul Ponta de a suferi de cecitate politică mai mult decît de oportunism politic. Pentru că el vrea „linişte“ internă şi externă, cum îi dictează stăpînii din U.E., ca să stăpînească mai bine cu toţii: şi stăpînii noştri, interni – cleptocraţia postdecembristă –, şi cei externi.

Maghiarii se cred irlandezi

Consider că, inclusiv în cazul premierului Ponta, este vorba de oportunism în mai multă măsură decît incapacitate de a distinge realitatea politică internă şi externă, deoarece falsa problemă a „secuilor“ – etalată tot mai agresiv de maghiarizaţii din România, manevraţi de Ungaria – datează de la Trianon, continuată prin Dictatul de la Viena şi reluată în etapa postdecembristă. Chiar şi la Antena 3 s-a mai glosat pe această temă, aşa cum se poate constata din articolul de mai jos, pe care este oportun să-l republic, tocmai pentru a releva jocul perfid dintre „moderaţii“ din U.D.M.R. şi „radicalii“ spionului şi adulterinuluiLaszlo Tokes – joc pe care guvernanţii şi politicienii (care, în majoritatea lor, sunt doar politicaştri) din România se prefac, de 23 de ani, că nu-l văd! Între cele trei steluţe redau, ad litteram, articolul din Gardianul, preluat pe site-ul Antenei 3.

***

 Szekelyfold nem Romania

Ziarul secuilor cheamă la luptă armată pentru dezmembrarea României

Autor: C. T. Sursa: http://ziarero.antena3.ro/articol.php?id=1219356133, preluat din Gardianul, 22 august 2008

♦ Ziarul de limbă maghiară Haromszek“ („Trei Scaune“, în traducere – n.r.), care apare la Sfântu Gheorghe şi care este editat de mai mulţi lideri ai Consiliului Naţional Secuiesc, a publicat, pe prima pagină, un articol care îndeamnă populaţia secuiască la lupta cu arma în mâna pentru înfiinţarea unui stat de sine stătător în inima Transilvaniei. Articolul este semnat cu pseudonimul Zoltan Bedo, conform unor surse din interiorul redacţiei, de unul dintre acţionarii publicaţiei, Albert Levente

♦ Articolul, intitulat „Cu capul sus, cu spatele drept“, îndeamnă la „înfiinţarea unui stat de sine stătător“, „prin forţa armelor“. Prin poziţie conştientă, unitară, curajoasă, prin luptă şi prin jertfă. Cotidianul Haromszek este editat de societatea H-PRESS S.r.l., iar din acţionariatul ei fac parte Magyari Lajos, fost deputat U.D.M.R. de Covasna, în mandatul 1992-1996, şi consilier local la Sfântu Gheorghe între anii 2004-2008, şi Ferencz Csaba, vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc

♦ Virulenţa articolului cu pricina a stârnit interesul Serviciului Român de Informaţii. Traducerea articolului a fost expediată, ieri, biroului de presă al S.R.I., purtătorul de cuvânt al acestei instituţii dând asigurări reporterilor Gardianului că, în cursul zilei de astăzi, va adopta o poziţie oficială faţă de acest aspect. Reacţiile politicienilor nu au întârziat să apară. Senatorul U.D.M.R. Eckstein Kovacs ne-a declarat că o astfel de instigare la violenţă reprezintă o enormitate

Ziarul de limbă maghiară Haromszek („Trei Scaune“, în traducere – n.r.), editat de mai mulţi lideri ai Consiliului Naţional Secuiesc, a publicat, în urmă cu două luni, pe prima pagină, un articol care îndeamnă populaţia secuiască la lupta cu arma în mâna pentru înfiinţarea unui stat de sine stătător în inima Transilvaniei. Articolul este semnat cu pseudonimul Zoltan Bedo, conform unor surse din interiorul redacţiei ziarului care apare zilnic la Sfântu Gheorghe, de unul dintre acţionarii publicaţiei, Albert Levente. Nu este pentru prima dată când apar astfel de îndemnuri la separare prin forţă de România, însă virulenţa articolului cu pricina a stârnit interesul Serviciului Român de Informaţii. Traducerea articolului a fost expediată, ieri, biroului de presă al S.R.I., purtătorul de cuvânt al acestei instituţii dând asigurări reporterilor Gardianului că, în cursul zilei de astăzi, va adopta o poziţie oficială faţă de acest aspect.

De câţiva ani de zile, de când în vocabularul liderilor U.D.M.R. şi al celorlalte organizaţii maghiare din Transilvania a intrat expresia „autonomie teritorială“, o bună parte a presei maghiare transilvănene (în special cea din judeţele Covasna şi Harghita) găzduieşte constant articole de-o virulenţă incredibilă împotriva a tot ce este românesc. Dacă, în zonele unde maghiarii sunt inferiori numeric, tonul articolelor şi emisiunilor radio-tv e mai ponderat, în cele două judeţe unde maghiarii sunt majoritari, jurnaliştii maghiari îşi permit să scrie aproape ca în epoca în care Transilvania era ocupată de trupele horthyste. În ultima perioadă, tonul gazetelor de limba maghiară din zonă a devenit încă şi mai vehement, aproape belicos. Până în urmă cu vreo doi ani, liderii şi figurile marcante ale minorităţii maghiare vorbeau despre autonomie „culturală“ ori „personală“. De prin anii 2006-2007 încoace, a început să se vorbească explicit despre autonomie teritorială. Anul acesta, cotidianul de limbă maghiară Haromszek („Trei Scaune“, în traducere – n.r.), în ediţia sa cu numărul 5419, apărută luna trecută, a dat tonul trecerii la solicitări şi mai radicale. Potrivit articolului intitulat „Cu capul sus, cu spatele drept“, apărut sub semnătura unui anume Zoltan Bedo, nu mai e la modă revendicarea autonomiei teritoriale. Ungurii din România sunt îndemnaţi acum să ceară „autodeterminare“. De ce autodeterminare în loc de autonomie? Ne lămureşte chiar autorul articolului citat: pentru că, prin autodeterminare, „popoarele îşi pot decide liber statutul politic, adică poartă, în sine, şi dreptul alegerii libere a regimului politic. Adică dreptul înfiinţării unui stat de sine stătător“. Idee cu care dacă noi, majoritarii, nu suntem de acord, ne spune ziarul Haromszek ce ne aşteaptă: nesupunerea civică sau chiar lupta armată. Şi până acum, multe din discursurile propagate în presa maghiară din Transilvania se situau la graniţa penalului. Acum, însă, odată cu aceste îndemnuri explicite la „înfiinţarea unui stat de sine stătător“, „prin forţa armelor“, ceea ce se scrie în presa de acolo intră în coliziune frontală cu Constituţia României. Ca să nu fim acuzaţi că exagerăm, redam mai jos câteva pasaje mai semnificative din articolul respectiv. Intertitlurile ne aparţin.

spanzurare_or

Vrem dreptul la propria patrie!

            În epoca modernă, putem vorbi de realizarea autonomiei minoritare atunci când statul transferă drepturi ale puterii de stat unor organizaţii înfiinţate şi alese pe cale democratică de către minorităţi. Dat fiind faptul că scopul primordial este păstrarea identităţii, trebuie să presupună validarea următoarelor drepturi: – dreptul folosirii limbii materne în viaţa particulară, în învăţământ, justiţie şi administraţie publică – dreptul înfiinţării propriului sistem de învăţământ – dreptul la funcţii publice şi servicii publice – dreptul la patrie (care patrie? – n.r.) – dreptul de a dispune liber de bogăţiile naturale – dreptul la reprezentanţă politică locală

După cum rezultă şi din enumerare, în cazul autonomiei, nici vorbă de lezarea integrităţii teritoriale a statului în cauză, respectiv de divizarea ei teritorială. Cu atât mai mult, cu cât până şi preşedintele României pune semnul egalităţii în mod conştient între acestea. Şi nu în mod întâmplător.

Autodeterminarea este preferată

Să vedem despre ce este vorba. Autonomia administrativă înseamnă transferarea anumitor elemente ale puterii centrale unităţilor administrative locale în cazul soluţionării unor sarcini care au un caracter local şi care pot fi rezolvate cel mai eficient pe plan local. Nu este permisă confundarea cu autonomia minoritară, pentru că nu garantează drepturile fundamentale care slujesc păstrării identităţii, deoarece constituie doar o condiţie necesară, însă nu şi suficientă pentru păstrarea existentei noastre naţionale. Cunoscând toate acestea, trebuie să precizăm că în cazul autonomiei minoritare a se vorbi de divizarea ţării înseamnă minciună, a se oferi autonomie în loc de autonomie minoritară înseamnă inducere în eroare. În ambele cazuri, scopul este menţinerea puterii centrale, în interesul căreia bucureştenii nu se sperie nici de declanşarea unui conflict interetnic.

Un alt concept utilizat frecvent, dar al cărui conţinut nu este clarificat suficient, este autodeterminarea, care nu este identic cu varianta în maghiară a autonomiei. Din punctul de vedere al dreptului internaţional, însemnătatea acesteia ascunde mult mai multe.

Revizionism hungarist

Vrem stat de sine stătător

Dreptul la autodeterminare se referă, mai ales, la faptul că popoarele îşi pot decide liber statutul politic, adică poartă în sine şi dreptul alegerii libere a regimului politic, respectiv dreptul înfiinţării unui stat de sine stătător. Deci, în cazul în care secuimea se autodefineşte ca popor, în conformitate cu dreptul internaţional, ea poate profita şi de dreptul înfiinţării unui stat…

Din istoricul Pământ Secuiesc, având un teritoriu de 12.800 kmp, dacă scădem Scaunul Arieş, românizat, rămâne un teritoriu de 10.876 kmp. Numărul locuitorilor acestui teritoriu este de 888.827, dintre care 153.405 (19 la sută) sunt de naţionalitate română şi 655.422 (81 la sută) de naţionalitate maghiară. Dacă studiem actuala împărţire teritorială a lumii, trebuie să observăm că numai în Europa există cinci ţări independente mai mici decât Pământul Secuiesc, atât din punct de vedere al teritoriului, cât şi din cel al locuitorilor. Iată-le: – Andorra – suprafaţa 468 kmp, 71.000 locuitori. – Liechtenstein – suprafaţa 160 kmp, 28.000 locuitori. – Luxemburg – suprafaţa 2586 kmp, 364.000 locuitori. – Malta – suprafaţa 325 kmp, 350.000 locuitori. – San Marino – suprafaţa 61 kmp, 23.000 locuitori.

Şi dacă, în cazul lor se poate, nouă de ce nu ni se cuvine dreptul înfiinţării unui stat? Răspunsul este simplu. Ni se cuvine şi nouă. Trebuie doar profitat de el. Trebuie revendicat, trebuie luptat pentru el, dacă este nevoie. Dacă parcurgem evenimentele istoriei universale, punând un accent deosebit pe secolul XX, putem constata că niciodată nu i s-a dat nimic în dar nici unei naţiuni. Fiecare a trebuit să lupte pentru libertate, pentru validarea drepturilor, pentru menţinerea existenţei sale statale sau pentru redobândirea acesteia. Această luptă a fost întotdeauna complexă, dusă pe mai multe căi, prin lansarea diferitelor mijloace. Au fost cazuri când s-a derulat paşnic doar prin mijloace politice, uneori s-a recurs şi la diferite forme ale nesupunerii civice, iar alteori, chiar şi armele şi-au spus cuvântul. În interesul libertăţii, toate acestea trebuie asumate. Un singur lucru era, însă, comun în fiecare. Solidaritatea. Dacă aceasta există, forţarea autodeterminării este doar o problemă de timp… Cum se poate realiza autodeterminarea? Prin poziţie conştientă, unitară, curajoasă, prin luptă şi prin jertfă…

Legături strânse cu Fides şi Laszlo Tokes

Cotidianul de limbă maghiară Haromszek este editat de societatea H-PRESS S.r.l., cu sediul în Sfântu Gheorghe. Firma a luat fiinţă în anul 1992 şi are un capital social în valoare de 3.060 lei, având ca principal obiect de activitate „editarea ziarelor“. Ca obiecte secundare, societatea se ocupă de la activităţi de servicii anexe silviculturii la activităţi de consultanţă în domeniul relaţiilor publice şi al comunicării. S.r.l.-ul cu pricina are 17 asociaţi persoane fizice, cu participaţie egală la capitalul social, în procentaj de 5,88 la sută. Acestea sunt Torma Sandor Csaba, Magyari Lajos, fost deputat U.D.M.R. de Covasna, în mandatul 1992-1996, şi consilier local la Sfântu Gheorghe între perioada 2004-2008, Aros Carol, Simo Erzsebet, Farkas Arpad, Sylvester Lajos, Paljanos Maria, Ferencz Csaba, vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Ferencz Reka, Iochom Istvan, Kisgyiorgy Zoltan, Benko Levente, Albert Levente (cel care, pare-se, a publicat respectivul articol, pe care l-a semnat cu pseudonim), Peter Anton, Torma Clara, Malnasi Emese-Melinda şi Peter Laura. Societatea H-PRESS S.r.l. are nu mai puţin de 12 puncte de lucru în regiunea Har-Cov. Potrivit wikipedia.org, un alt cotidian de limbă maghiară, fondat în 1999 şi care apare la Cluj, a fost demarat iniţial de un grup de interese apropiat Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (U.D.M.R.), prin editura S.C. Scripta S.A. din Oradea – aflată în proprietatea senatorului Attila Verestoy –, pachetul majoritar de acţiuni al publicaţiei fiind, însă, preluat în anul 2000 de către un grup de investitori apropiaţi partidului Fidesz din Ungaria, prin firma Hungarom Media Kft din Budapesta. Editorul „Kronika Kiadohaz“ a înfiinţat un serviciu propriu de curierat şi difuzare în zona Transilvaniei. Sistemul derulat prin transportul auto al exemplarelor nu a funcţionat în mod eficient şi a generat pierderi în special la capitolul combustibil. În perioada 2001-2006, publicaţia a înregistrat pierderi masive, iar în paralel difuzarea nu a cunoscut creşteri semnificative. Redacţia şi administraţia au cunoscut o fluctuaţie masivă de personal din cauza salarizării slabe între 2001-2006. În anul 2005, redactorul-şef Samu Csinta a contactat, fără succes, mai mulţi acţionari ai editorului principalului cotidian local Haromszek din judeţul Covasna, SC H-PRESS S.r.l., pentru a-i convinge să vândă partea lor de acţiuni pentru sume cuprinse între 200 şi 300 milioane lei vechi, la valoarea monedei naţionale din anul respectiv. H-PRESS are un număr de 17 acţionari, iar regulamentul de ordine interioară nu permite înstrăinarea acţiunilor decât în cadrul cercului de acţionari ai s.r.l.-ului. Valoarea H-PRESS era estimată, în 2005, la circa trei miliarde lei vechi. Potrivit unor estimări financiare, Kronika s-ar fi capitalizat prin obţinerea pieţei de publicitate a Haromszek, aflat în situaţie de monopol în judeţul Covasna, cu un venit estimat provenit din încasări lunare din publicitate cuprinse între 500 milioane şi un miliard lei vechi. Kronika a fost achiziţionată în anul 2006 de firma Inforg Zrt. (afaceri imobiliare şi consultanţă în afaceri) din Ungaria, membră a holdingului Vegyepszer Zrt. al miliardarului Elek Nagy, apropiat al aceluiaşi Fidesz. Inforg are în proprietatea sa şi canalul de telviziune „Hir TV“ din Budapesta, de asemenea un susţinător al Fidesz. În cursul anului 2004, ziarul a susţinut campania pro-autonomie etnică promovată de către Consiliul Naţional Secuiesc în cadrul unui turneu organizat în mai multe aşezări din Transilvania. Unul dintre cei doi redactori-şefi adjuncţi al ziarului, Arpad Gazda, este un susţinător al episcopului reformat de Piatra Craiului, Laszlo Tokes, iar fratele lui din municipiul Sfântul Gheorghe este vicepreşedintele organizaţiei judeţene Covasna a Partidului Civic Maghiar (P.C.M.) şi secretar al organizaţiei Sfântul Gheorghe al Consiliului Naţional Secuiesc. (Sorin Simion)

Eckstein Kovacs: «Nebuni sunt şi în trei scaune, şi în patru scaune» Senatorul U.D.M.R. Eckstein Kovacs a declarat, ieri, pentru Gardianul că o astfel de instigare la violenţă reprezintă, din punctul său de vedere, „o enormitate, ceva fantezist“. „Eu sunt un pacifist convins. Îmi plac şi cei din Sfântu Gheorghe, dar şi cei din secuime. Ar fi bine să lăsăm armele pentru Hemingway. Nebuni sunt şi în trei scaune, şi în patru scaune. Mă declar străin de orice astfel de gândire“, a mai spus senatorul.

Tinutul secuiesc - pamant romanesc

Bolcaş: „Trebuie opriţi!“

La rândul său, vicepreşedintele P.R.M., Lucian Bolcaş, ne-a precizat că sunt subtili „ungurii aceştia“, ştiu cum să instige. „Până nu le dăm peste bot acestor iredentişti, lucrurile nu or să se calmeze“, a mai adăugat Bolcaş.

***

            Ziarul Gardianul nu a mai consemnat răspunsul purtătorului de cuvînt al S.R.I., iar, între timp, au dispărut atît ziarul, cît şi arhiva sa de pe Internet. Norocul nostru, al naţionaliştilor, este că articolul a fost reprodus pe site-ul Antenei 3 şi, astfel, îl putem accesa şi demonstra atît politica revanşardă a Ungariei, cît şi „impotenţa guvernanţilor români“ – cum vitupera Adrian Năstase înainte de a deveni premier şi a se alia cu „duşmanul de mai ieri“, fascista U.D.M.R., căreia avea să îi facă tot felul de concesii, la fel ca defuncta C.D.R., concesii obţinute prin şantaj politic inclusiv ulterior, sub regimul lui Traian Băsescu, îndeosebi în timpul guvernelor trădătoare Boc! Dar ameninţarea cu apelul la „lupta armată“ nu fusese comisă doar atunci, ea fiind reluată, inclusiv zilele trecute, de către preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, care îl avertiza pe prefect asupra protestelor violente din Belfast, pornite de la un steag. Numai că atitudinea revanşardă a revizionismului hungarist nu este echivalentă cu lupta pentru independenţă a Irlandei, care este un stat cotropit de Perfidul Albion, pe cînd maghiarizaţii din România (reprezentînd circa 90 la sută dintre „maghiarii“ din România) sunt doar efectul acţiunii rasiste a maghiarizării – începută cu virulenţă prin decretele de maghiarizare, date încă din etapa cînd Ungaria fusese încorporată în Imperiul Austro-ungar, maghiarizare continuată, cum s-a arătat frecvent, în etapa tranziţiei din cauza guvernelor trădătoare postdecembriste. Un exemplu epatant al maghiarizării, dar mai puţin cunoscut, este cazul celor „13 generali maghiari martiri“, executaţi pentru trădare de către împăratul austriac şi comemoraţi cu atîta pompă de propaganda hungaristă, deşi doar trei erau maghiari (numai unul fiind „maghiar pur“, născut în Budapesta), ceilalţi zece fiind maghiarizaţi din alte minorităţi conlocuitoare în cadrul Imperiului Austro-ungar, supranumit „închisoarea popoarelor“! Oricum, aceşti „13 generali maghiari“ pot fi judecaţi, şi acum, post mortem, drept criminali de război, deoarece, prin masacrele comise, ei au s-au făcut vinovaţi de crime contra umanităţii, care sunt imprescriptibile! În schimb, guvernanţii postdecembrişti, în lichelismul lor, le-au ridicat statuia „Ungaria Mare“ în Parcul „reconcilierii“ din Arad! Această slugărnicie a guvernanţilor şi preşedinţilor României le-a dat apă la moară revizioniştilor moghiori, care, aplicînd politica „paşilor mărunţi“, acum ameninţă cu „lupta cu arma în mînă“! Iar premierul Victor Ponta face glumiţe despre steagul „secuilor“, preluînd afirmaţiile năroade ale lui Valeriu Zgonea şi, totodată, îşi etalează persoana sa importantissimă de „făcător de pace“! Şi împăratul roman, cînd reprima răscoalele popoarelor asuprite, se autointitula „făcător de pace“, „pacificator“, care, în limba latină are forma pacalis! Spiritualitatea daco-geţilor a făcut ca, în limba daco-română, acest cuvînt să devină „păcălici“. Premierul Victor Ponta, ca ex-procuror instruit şi ca intelectual cult, nu dovedeşte cecitate politică, ci este un carierist, un oportunist, este un exemplu de păcălici, care păcăleşte poporul român!

Chiar dacă acest articol a apărut acum aproape cinci ani, despre aşa-zisul ţinut secuiesc – inexistent sub aspect geografic, politic, juridic, administrativ etc. –, despre „secuii“ inexistenţi fiindcă au fost maghiarizaţi de multă vreme, despre criminala Divizie Secuiască, înfiinţată în 1848, care a comis crime oribile şi imprescriptibile în 1848, în 1916 şi în 1940-1944, despre urmaşii acesteia care au comis crime oribile şi în decembrie 1989, s-a mai scris şi, deci, liderii U.S.L. şi ai altor partide, redactorii de la Antena 3 şi de la toate mass media care relevă problema „secuiască“ ar trebui să ştie că este o falsă problemă, că e doar un pretext pe care-l folosesc horthyştii din U.D.M.R. şi din Ungaria pentru a face presiuni asupra României în contextul unei conspiraţii internaţionale, iar cînd scriu despre „secui“ trebuie să scrie aşa, cu ghilimele, iar cînd vorbesc trebuie să spună „aşa-zişii secui“. Dacă nu procedează astfel, ziariştii sunt nişte mercenari sau doar „idioţi utili“ – cum îi numea Lenin –, iar politicienii, parlamentarii ş.a. nu sunt decît oportunişti, demagogi – iar, în final, toţi sunt trădători de ţară şi contribuie, fie că-şi dau seama, fie că nu, la secesiunea teritorială pretinsă de moghiori!

            10 martie 2013, Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi

 

 

 

Simon Wiesenthal: impostorul nr. 2

Posted by Stefan Strajer On February - 8 - 2013

Simon Wiesenthal: impostorul nr. 2

 Vasile ZARNESCU_CV

Autor: Colonel (r.) Vasile I. Zărnescu 

 

Scrisoare deschisă adresată

d-lui Victor Ponta, premierul României,

d-nei Mona Pivniceru, ministrul Justiţiei,

d-lui Puiu Haşotti, ministrul Culturii şi şi Patrimoniului Naţional,

d-lui George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii

 

În articolul „Mariana Maxim: nemernica neamului“, publicat în septembrie 2006, republicat, recent, aici [1], cerusem Parchetului General de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să incrimineze Centrul „Simon Wiesenthal“ pentru instigare la denunţ calomnios, în cadrul campaniei „Ultima şansă“ [2], soldată cu moartea nonagenarului Ioan Alexa, acuzat, neîntemeiat, de participare la pretinsul holocaust al evreilor din România, în speţă la situaţia din Iaşi, din anii 1940-1941. Parchetul General indicat mai sus nu a făcut-o; probabil că cei din conducere şi-or fi zis că, de vreme ce tot a murit, n-avea rost să-ţi deranjeze preţioasele lor funduri de pe scaun şi, apoi, tot murea, fiindcă avea 96 de ani. În plus, este evident că a intervenit, în conştiinţa lor, şi lichelismul manifestat faţă de membrii „poporului ales“, personalizaţi de Centrul „Simon Wiesenthal“ din Ierusalim! Campania de incitare la denunţuri începuse, în Europa Occidentală, în 2003, după cum relevă ziaristul austriac Michael Leidig în articolul „Austrians split by ‘shop a Nazi’ campaign“, preluat în presa britanică [3].

Simon Wiesenthal - impostorul 2, pag. 1

Numai că respectivul Centru poartă numele unui impostor, unui escroc, Simon Wiesenthal – care, deci, nu are cum să fie un individ „ales“, măcar în sensul de „distins, de valoare“. Nepedepsirea acestor impostori care se folosesc cu nonşalanţă de numele acestui escroc le-a permis să intervină, incontinuu, în viaţa publică a României şi să facă presiuni asupra autorităţilor române: să nu mai tipărească monedele jubiliare [4] despre patriarhii României, să modifice explicaţia cuvîntului „jidan“ din DEX, s[ condamne recitarea poeziei  lui Radu Gyr etc. Dacă îi evaluăm după notorietatea şi nocivitatea acţiunilor acestor impostori agresivi, am obţine următoarea clasificare: Elie Wiesel – impostorul nr. 1, cf. notele [5] şi [6]; Simon Wiesenthal – impostorul nr. 2, nota [7];  Radu Ioanid – impostorul nr. 3, nota [8]; Marco Maximilian Katz – impostorul nr. 4 [9]; Efraim Zuroff – impostorul nr. 5, cf. [10]. Agresiunile acestora de propagandă a Holocau$tului – Minciuna secolului XX, cf.[11] – au fost larg comentate şi condamnate în presa românească.

Întrucît acţiunile acestor escroci constituie agresiuni inadmisibile la adresa securităţii naţionale, a demnităţii, imaginii, istoriei şi valorilor tradiţionale ale României, solicit interzicerea activităţii acestor organizaţii în România, iar membrii acestora să fie declaraţi persona non grata. În acest scop, vă prezint, ca argument necesar şi suplimentar, faţă de bibliografia de mai jos, articolul lui Mark Weber, Simon Wiesenthal: Fraudulent ‘Nazi Hunter’.

 

Note bibliografice

 

[1] http://ro.altermedia.info/antisistem/mariana-maxim-nemernica-neamului_24170.html ;

[2] http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/campania-toarna-ti-vecinul_940.html ;

[3] http://www.fpp.co.uk/docs/Wiesenthal/Shop_a_Nazi.html ;

[4] http://www.evz.ro/detalii/stiri/moneda-rasista-ia-amploare-intr-o-institutie-occidentala-pentru-o-asfel-de-masura-c.html ;

[5] http://ro.altermedia.info/politica/elie-wiesel-impostorul-sau-pseudowiesel-3_23018.html ;

[6] http://www.ziaristionline.ro/2011/09/13/bomba-elie-wiesel-a-preluat-identitatea-unui-alt-detinut-de-la-auschwitz-raportul-final-al-lui-iliescu-asupra-holocaustului-ar-putea-deveni-maculatura-prin-impostura-lui-wiesel/ ;

[7] http://www.ihr.org/leaflets/wiesenthal.shtml;

[8] http://ro.altermedia.info/general/radu-ioanid-sperjurul-persona-non-grata_23987.html ;

[9] http://www.civicmedia.ro/plangere-penala-la-adresa-lui-marco-maximilian-katz-pentru-denunt-calomnios-si-incitare-la-ura/ ;

[10] http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-subiectele_zilei-12973017-efraim-zuroff-centrul-simon-wiesenthal-rfi-dan-sova-oaspete-binevenit-iran-revoltator-afla-guvern.htm ;

[11] http://www.amazon.com/Hoax-Twentieth-Century-R-Butz/dp/0967985692 .

12 decembrie 2012

Colonel (r.) Vasile I. Zărnescu,

Redactor şef al revistei SANTINELA

***

„Simon Wiesenthal: Fraudulent ‘Nazi Hunter’“

by Mark Weber,  director of the Institute for Historical Review, IHR

De mai bine de 40 de ani, Simon Wiesenthal vânează sute de criminali nazişti, prin intermediul „Centrului pentru Documentare Evreiască“ din Viena. Pentru activitatea sa ca cel mai cunoscut „vânător de nazişti“ al lumii, el a primit mai multe recunoaşteri şi medalii, inclusiv cea mai înaltă distincţie a Germaniei. La o ceremonie de la Casa Albă din august 1980, preşedintele Carter, cu ochii plini de lacrimi, i-a acordat medalia de aur decernată de Congresul SUA. Preşedintele Reagan l-a lăudat în noiembrie 1988 ca pe unul dintre „eroii adevăraţi“ ai secolului 20.

Această legendă vie a fost descrisă în termeni elogioşi de Laurence Oliver în al său film de ficţiune „Băieţii din Brazilia“ (The Boys From Brazil) şi de Ben Kingsley în filmul pentru televiziune „Criminali printre noi: povestea lui Simon Wiesenthal“ (Murderers Among Us: The Simon Wiesenthal Story). Una dintre cele mai proeminente organizaţii pro-holocaust îi poartă numele: „Centrul Simon Wiesenthal din Los Angeles“.

Reputaţia lui Wiesenthal ca autoritate morală este nemeritată. Omul pe care The Washington Post îl numea „Îngerul răzbunător al Holocaustului“ [1] manifestă o puţin cunoscută, dar foarte documentată, amoralitate faţă de adevăr. El a minţit în legătură cu aventurile sale din perioada războiului, şi-a măsluit realizările postbelice ca „vânător de nazişti“ şi a răspândit în mod voit minciuni josnice despre presupuse atrocităţi germane.

 

Relatări diferite

Szymon (Simon) Wiesenthal s-a născut pe 31 decembrie 1908 în Buczacz, un oraș din Galiţia (azi Buhaci, în Ucraina) în partea de răsărit a Imperiului Austro-ungar. Tatăl său era un prosper comerciant de zahăr.

În ciuda a tot ce s-ar scris despre el, nu este clar ce anume a făcut Wiesenthal în timpul războiului, sub ocupaţia germană. El a furnizat povesti contradictorii în trei relatări privind activităţile sale din timpul războiului. Prima a fost furnizată sub jurământ în timpul sesiunii de interogatorii din mai 1948, realizată de un oficial al comisiei americane pentru crime de război de la Nürnberg [2]. A doua este un sumar al vieţii sale, oferit de Wiesenthal ca parte a Cererii de Ajutor din ianuarie 1949, adresată Comitetului International pentru Refugiaţi [3]. A treia relatare este inclusă în autobiografia sa, Criminali printre noi, publicată în 1967 [4].

Inginer sovietic sau mecanic în fabrică?

La interogatoriul său din 1948, Wiesenthal a declarat că „între 1939 si 1941“ el ar fi lucrat ca „inginer-sef sovietic în Lvov si Odessa“ [5]. Conform cu aceasta, el a declarat în 1949 că din decembrie 1939 până în aprilie 1940 a lucrat ca arhitect în portul Odessa. Însă potrivit autobiografiei sale, el a petrecut perioada dintre jumătatea lui septembrie 1939 şi iunie 1941 în oraşul Lvov condus de sovietici, unde a lucrat ca „mecanic într-o fabrică ce produce arcuri de pat“ [6].

 

Relativă libertate

După ce germanii au preluat controlul asupra Galiţiei, în iunie 1941, Wiesenthal a fost adus pentru o vreme în lagărul de concentrare Janowska de lângă Lvov, de unde a fost transferat după câteva luni într-un lagăr pentru lucrări de reparaţii (OAW) din Lvov, pentru căile ferate din Polonia administrată de germani. Wiesenthal a declarat în autobiografia sa că acolo a lucrat ca „tehnician si proiectant“, că a fost bine tratat şi că superiorul său imediat, care era „în secret, un anti-nazist“, chiar îi permitea să poarte două pistoale. Biroul său era într-o „colibă mică de lemn“, iar el se bucura de „o relativă libertate, putând să se plimbe prin şantier“ [7].

 

Luptător la partizani?

Următoarea perioadă a vieţii lui Wiesenthal – din octombrie 1943 până în iunie 1944 – este cea mai obscură, iar ceea ce povesteşte el despre această perioadă e contradictoriu. La interogatoriul său din 1948, Wiesenthal a afirmat că a fugit din lagărul Janowska din Lvov şi că s-a alăturat „unui grup de partizani care acţiona în zona Tarnopol-Kamenopodolsk“ [8]. El a declarat că a fost „partizan între 6 octombrie 1943 până la mijlocul lui februarie 1944“ şi că unitatea sa a luptat împotriva forţelor ucrainene, atât cele din Divizia SS „Galiţia“, cât şi cele din forţele de partizani independente UPA [9].

Wiesenthal a declarat că a avut gradul de locotenent şi, apoi, cel de maior, şi că era responsabil cu construirea de buncăre şi linii de fortificaţii. Deşi nu a fost explicit, el a sugerat că această (presupusă) unitate de partizani făcea parte din Armia Ludowa („Armata Populară“), o forţă militară comunistă polonă, creată şi controlată de sovietici [10].

El a afirmat că împreună cu alţi partizani a pătruns în Lvov în februarie 1944, unde au fost „ascunşi de prieteni din A.L. [‘Armata Populară’]“. Pe 13 iunie 1944, grupul a fost capturat de Poliţia Secretă germană. (Deşi partizanii evrei găsiţi în ascunzători erau deseori executaţi, Wiesenthal a declarat că el a fost cruţat.) Wiesenthal a spus cam aceeaşi poveste şi în declaraţia din 1949. El a declarat că a fugit din prizonierat la începutul lui octombrie 1943 şi că, apoi, „a luptat împotriva germanilor ca partizan în păduri“ timp de opt luni – din 2 octombrie 1943 până în martie 1944. După aceea a stat „ascuns“ în Lvov, între martie şi iunie 1944.

Wiesenthal oferă o poveste total diferită în autobiografia sa din 1967. El povesteşte că după ce a fugit de pe şantierul de reparaţii, pe 2 octombrie 1943, a stat ascuns în casele unor prieteni până pe 13 iunie 1944, când a fost descoperit de poliţia polonă şi germană şi trimit într-un lagăr de concentrare. Despre activitatea sa ca partizan nu pomeneşte nimic [11].

Potrivit interogatoriului din 1948 şi autobiografiei din 1967, el a încercat să se sinucidă pe 15 iunie 1944, tăindu-si venele. În mod remarcabil, a fost salvat de la moarte de doctorii germani SS şi s-a refăcut într-un spital SS [12]. A rămas în lagărul de concentrare din Lvov „cu raţii duble“ pentru o vreme şi, apoi, spune el în autobiografia sa, a fost transferat în diferite lagăre de concentrare. A petrecut ultimele luni de război în mai multe lagăre, până când a fost eliberat de americani din Mauthausen (Austria) pe 5 mai 1945 [13].

Şi-a inventat Wiesenthal trecutul de partizan glorios? Sau a încercat să-şi ascundă activitatea de luptător comunist? Sau în realitate lucrurile stau cu totul altfel – o realitate de care îi este ruşine?

 

Agent nazist?

A lucrat Wiesenthal în mod voluntar pentru opresorii săi din timpul războiului? Această acuzaţie a fost formulată de cancelarul austriac Bruno Kreisky, tot de origine evreiască şi şef pentru mulţi ani al Partidului Socialist Austriac. În timpul interviului cu jurnaliştii străini din 1975, Kreisky l-a acuzat pe Wiesenthal că foloseşte „metode mafiote“, respingând pretenţiile acestuia de „autoritate morală“ şi sugerând că acesta ar fi fost agent pentru autorităţile germane. Unele dintre cele mai pertinente remarci, apărute în revista austriacă de ştiri Profil, includ:

Îl cunosc pe d-l Wiesenthal numai din rapoarte secrete, care sunt foarte urâte, foarte proaste. Afirm aceasta ca si Cancelar Federal… Şi afirm că d-l Wiesenthal avea o altă relație cu Gestapo decât aveam eu. Da, aceasta se poate dovedi. Nu pot spune mai multe [acum]. Restul îl voi declara în instanţă.

Relaţia mea cu Gestapo este clară. Am fost deținutul lor şi am fost interogat. Relaţia lui era una diferită, pot spune, şi asta se poate vedea clar. E destul de rău ce am spus deja aici. Însă nu se poate ascunde doar acuzându-mă pe mine că îi pătez onoarea în presă, aşa cum poate s-ar gândi. Nu e chiar atât de simplu, pentru că asta ar însemna un mare proces în instanţă… Un om ca acesta nu are dreptul să se pretindă o autoritate morală. Asta e ceea ce afirm. Nu are dreptul…

Un om care, după părerea mea, e agent şi foloseşte metode mafiote… Un astfel de om trebuie să plece…

Nu e deloc un domn, şi nici o autoritate morală… Nu ar trebui să pretindă că e o autoritate morală…

D-l Wiesenthal a trăit în acea perioadă în sfera de influentă nazistă fără să fie persecutat. Corect? Nu s-a ascuns şi nu a fost persecutat, da? E clar? Probabil ştiţi, nimeni nu putea risca asta.

El nu era un „submarin“… adică se dădea la fund şi se ascundea, ci umbla liber fără riscul persecuţiei. Cred că e destul. Erau multe ocazii să devii agent. El nu a fost obligat să fie agent Gestapo. Erau multe alte slujbe [14].

Ca răspuns la aceste afirmaţii şocante, Wiesenthal a început să pregătească o acţiune în instanţă împotriva Cancelarului. În cele din urmă, atât Wiesenthal cât şi Kreisky au dat înapoi, evitând un conflict juridic major.

 

Miturile de la Mauthausen

 Evrei torturati, dupa Wiesenthal

Foto.Evrei executati… dupa Wiesenthal

Înainte de a deveni faimos ca „vânător de nazişti“, el şi-a făurit un nume ca propagandist. În 1946, Wiesenthal publica KZ Mauthausen, o lucrare de 85 de pagini, care conţinea schiţele lui amatoriceşti, prin care urmărea să descrie ororile din lagărul de concentrare de la Mauthausen. Un desen prezintă trei deţinuţi legaţi de nişte stâlpi, executaţi de germani [15].

Desenul este absolut fals (vezi foto alăturată). A fost copiat, cu mici modificări, de pe fotografii apărute în revista Life în 1945, care prezentau executarea prin împuşcare în decembrie 1944 a trei soldaţi germani care fuseseră capturaţi spionând în spatele liniilor în timpul Bătăliei de la Bulge [16]. Sursa desenului lui Wiesenthal este evidentă pentru oricine îl compară cu fotografiile din revista Life [17].

Caracterul iresponsabil al acestei cărţi este demonstrat şi de citarea extensiv de către Wiesenthal a presupusei „mărturii de pe patul de moarte“ a comandantului de la Mauthausen, Franz Ziereis, potrivit căreia patru milioane de oameni au fost gazaţi cu monoxid de carbon în lagărul satelit de la Hartheim [18]. Această afirmaţie este total absurdă şi nici un istoric serios al Holocaustului nu o acceptă [19]. Potrivit „mărturiei“ lui Ziereis citată de Wiesenthal, germanii ar fi omorât alte zece milioane în Polonia, Lituania şi Letonia [20]. De fapt, această  „mărturie“ frauduloasă a fost obţinută prin tortură [21].

După ani de zile, Wiesenthal continua să mintă în legătură cu Mauthausen. Într-un interviu din 1983 acordat cotidianului USA Today, el afirma despre experienţa sa de la Mauthausen: „Am fost unul dintre cei 34 de deţinuţi rămaşi în viaţă, dintre cei 150.000 aduşi acolo“ [22]. Aceasta este o minciună făţişă. Se pare că anii nu au menajat memoria lui Wiesenthal, pentru că în autobiografie el scria că „aproape 3.000 de deţinuţi au murit la Mauthausen după ce americanii ne-au eliberat pe 5 mai 1945“ [23]. O fostă deţinută, Evelyn Le Chene, a declarat în lucrarea sa despre Mauthausen, că erau 64.000 de deţinuţi în lagăr, atunci când acesta a fost eliberat în mai 1945 [24]. Potrivit Enciclopediei Iudaice, cel puţin 212.000 deţinuţi au supravieţuit internării în complexul Mauthausen [25].

După război, Wiesenthal a lucrat pentru Biroul pentru Servicii Strategice al S.U.A. (premergător C.I.A.) şi pentru Corpul de Contraspionaj al armatei S.U.A. (C.I.C.). De asemenea, a fost vicepreşedinte al Comitetului Central Evreiesc din zona de ocupaţie americană din Austria [26].

 Germani-spioni executati

Foto. Germani spioni executati

„Săpun uman“

Wiesenthal a pus în circulaţie una dintre cele mai macabre povesti ale Holocaustului, acuzaţia că germanii ar fi fabricat săpun din cadavrele evreilor ucişi. Conform acestei poveşti, literele „R.I.F.“ de pe bucăţile de săpun ar fi însemnat „Grăsime evreiască pură“ („Rein judisches Fett“). În realitate, iniţialele însemnau „Centrul Naţional pentru Aprovizionare cu Grăsime Industrială“ („Reichstelle fur industrielle Fettversorgung) [27].

Wiesenthal a promovat legenda despre „săpunul uman“ în articolele publicate în 1946 în revista comunităţii evreieşti din Austria, Der Neue Weg („Drum nou“). Într-un articol intitulat „RIF“, el scria: «Teribilele cuvinte „transport pentru săpun“ au fost prima oară auzite la sfârşitul lui 1942. Era la Autoritatea Generală [Polonă], iar fabrica era în Galiţia, la Belzec. Din aprilie 1942 până în mai 1943, 900.000 de evrei au fost folosiţi ca materie primă în această fabrică». După ce cadavrele erau transformate în diferite materii prime, scrie Wiesenthal, „ce rămânea, materia grasă reziduală, era folosită pentru a fabrica săpun“.

El continuă: „După 1942, cei de la Autoritatea Generală ştiau destul de bine ce era săpunul RIF. Lumea civilizată nu poate crede bucuria cu care naziştii şi femeile lor de la Autoritatea Generală se gândeau la acest săpun. În fiecare bucată de săpun ei vedeau un evreu care fusese în mod miraculos pus acolo, astfel ca să nu devină un al doilea Freud, Ehrlich sau Einstein“ [28].

Ca orice poveste senzaţională despre atrocităţile comise de germani în Al Doilea Război Mondial, şi povestea cu săpunul din cadavre de evrei a ajuns departe. Evreul Richard Würmbrand, convertit la creştinism protestant şi devenit predicator, menţiona şi el această poveste în predicile lui, mirându-se retoric „cum au putut germanii, un popor, dealtfel, civilizat, să facă aşa ceva?!“

Într-un alt articol plin de imaginaţie, scris în 1946 şi intitulat „Fabrica de Săpun Belzec“, Wiesenthal pretinde că mase de evrei au fost exterminate folosindu-se duşuri pentru electrocutare:

Oamenii, împinşi de SS, letoni şi ucraineni, intrau pe uşa deschisă a „băii“. Puteau intra cinci sute de persoane odată. Podeaua „sălilor de baie“ era din metal. Din tavan atârnau duşuri. Când sala era plină, SS-iştii dădeau drumul unui curent electric de 5.000 de volţi prin podeaua de metal. În acelaşi timp, curgea apă din duşuri. Un ţipăt scurt şi execuţia era gata. Un medic SS pe nume Schmidt constata printr-o ferestruică că victimele sunt moarte. Se deschidea a doua uşă, intra „comandoul moţii“ şi scotea rapid cadavrele. Totul era gata pentru următorii 500 [29].

Astăzi nici un istoric serios nu acceptă poveştile cu cadavrele evreilor care erau transformate în săpun sau cu evreii care erau electrocutaţi la Belzec (sau în altă parte).

Imaginaţia lui Wiesenthal în ale istoriei nu se limitează la secolul 20. În cartea sa din 1973, Pânzele speranţei, el pretindea că Cristofor Columb era de fapt un evreu, iar istorica lui călătorie din 1492 către emisfera nordică ar fi fost de fapt o căutare a unei noi patrii pentru evreii din Europa [30].

Desigur, Wiesenthal nu se înşeală mereu. În 1975 şi, din nou în 1993, el a recunoscut public că „pe teritoriul german nu a existat nici un lagăr de exterminare“ [31]. El a admis implicit că afirmaţiile făcute la Nürnberg şi în alte locuri, că Buchenwald, Dachau şi alte lagăre din Germania ar fi fost „lagăre de exterminare“, nu sunt adevărate.

 

„Poveşti“ despre Eichmann

În cei peste 40 de ani de „vânat nazişti“, rolul lui Wiesenthal în localizarea şi capturarea lui Adolf Eichmann este deseori considerată cea mai mare realizare a sa. (Eichmann a condus departamentul SS pentru afaceri evreieşti. A fost răpit de agenţi israelieni în Argentina, în mai 1960, şi spânzurat la Ierusalim, după un proces intens mediatizat.)

Isser Harel, oficialul israelian care a condus echipa care l-a capturat pe Eichmann, a declarat fără echivoc că Wiesenthal nu a avut „absolut nici o legătură“ cu capturarea. (Harel a fost şef al Mossadului şi al Shin Bet, serviciile de informaţii externe şi interne ale Israelului.) [33].

Wiesenthal nu numai că „nu avut nici un rol“ în acţiune, a spus Harel, dar, de fapt, a pus în pericol întreaga operaţiune Eichmann. Într-un manuscris de 278 de pagini, Harel a respins orice pretenţie a lui Wiesenthal privind presupusul său rol în identificarea şi capturarea lui Eichmann. Pretenţiile lui Wiesenthal şi ale prietenilor acestuia privind presupusul rol crucial în capturarea fostului ofiţer SS, a afirmat Harel, nu au nici un temei de fapt. Multe dintre afirmaţiile şi întâmplările descrise de Wiesenthal în două cărţi, a spus oficialul israelian, sunt „fantasmagorii“ [34].

„Rapoartele şi declaraţiile lui Wiesenthal din acea vreme arată fără echivoc că nu avea habar de Eichmann“, a spus Harel [35]. (De exemplu, chiar înainte de capturarea lui Eichmann în Argentina, Wiesenthal îl localiza prin Japonia şi Arabia Saudită.) [36].

Caracterizându-l pe Wiesenthal ca pe un oportunist de carieră, Harel a conchis: „Toate informaţiile oferite de Wiesenthal înainte de operaţiune au fost de valoare zero, iar uneori chiar ne-au pus pe o pistă falsă“ [37].

 

Acuzaţii gratuite în cazul Walus

Unul dintre cele mai spectaculoase cazuri ale lui Wiesenthal l-au implicat pe Frank Walus, un american din Chicago, născut în Polonia. Într-o scrisoare din 10 decembrie 1974, el afirma că Walus „i-a dat pe evrei pe mâna Gestapoului“, la Czestochowa şi Kielce în Polonia în timpul războiului. Scrisoarea a provocat o investigaţie a guvernului S.U.A. şi un proces în instanţă [38]. The Washington Post a analizat cazul într-un articol din 1981, numit „Nazistul care nu era: Cum a reuşit vânătoarea de vrăjitoare a unui judecător, a presei şi a investigatorilor să transforme un om nevinovat într-un criminal de război“. Materialul, aparţinând Asociaţiei Barourilor Americane, afirmă:

În ianuarie 1977, guvernul SUA l-a acuzat pe Frank Walus din Chicago că ar fi comis atrocităţi în Polonia în al doilea război mondial.

În anii care au urmat, acest muncitor pensionat a contractat datorii de peste 60.000 USD pentru a se apăra. El a compărut la tribunal alături de unsprezece supravieţuitori evrei din timpul ocupaţiei germane din Polonia, care au declarat că l-au văzut omorând copii, o bătrână, o tânără, un cocoşat şi alţi oameni…

Dovezi zdrobitoare arată că Walus nu numai că nu este criminal de război nazist, dar el nici măcar nu a fost în Polonia în timpul războiului.

… Într-o atmosferă de ură şi aversiune vecină cu isteria, guvernul a persecutat un om nevinovat. În 1974, Simon Wiesenthal, faimosul „vânător de nazişti“ din Viena, l-a denunţat pe Walus că „a executat acţiuni pentru Gestapo în ghetourile Czestochowa şi Kielce, şi că a predat un număr de evrei Gestapoului“ [39].

Săptămânalul Reader din Chicago a publicat un articol detaliat despre acest caz în 1981, numit „Persecutarea lui Frank Walus: Cum să prinzi un nazist: Guvernul SUA dorea un criminal de război. Astfel, cu ajutorul lui Simon Wiesenthal, al politiei israeliene, al presei locale şi al judecătorului Julius Hoffman, s-a inventat unul” [40]. În articol se afirma:

… E logic să presupunem că „rapoartele“ primite de Wiesenthal [împotriva lui Walus] erau de fapt zvonuri… Cu alte cuvinte, Simon Wiesenthal nu avea nici o dovadă împotriva lui Walus. Cu toate acestea, el l-a denunţat.

În timp ce judecătorul Hoffman se ocupa de cazul Walus, Holocaustul era subiectul favorit al posturilor de televiziune. În acea perioadă, în aprilie 1978, Simon Wiesenthal a venit la Chicago, unde a dat interviuri lăudându-se cu depistarea lui Walus. „Cum a contribuit vânătorul de nazişti la prinderea lui Walus“, a scris Sun-Times într-un articol semnat de Bob Olmstead. Wiesenthal a afirmat că „nu i s-a întâmplat niciodată să se înşele“. „Ştiu că mii de oameni aşteaptă să greşesc“, a spus el.

După un adevărat război juridic, omul care a fost demonizat şi atacat fizic ca „măcelarul din Kielce“ a putut în cele din urmă să dovedească că a petrecut anii războiului ca muncitor la o fermă din Germania. Frank Walus a murit în august 1994, sărac lipit pământului şi plin de amărăciune.

Obstinaţia lui Wiesenthal în cazul Walus ar fi trebuit să-i îndepărteze aura de investigator de încredere. Însă reputaţia lui de Teflon a supravieţuit şi acestui caz.

 

Erori în cazul Mengele

Mare parte din mitul despre Wiesenthal se bazează pe vânarea lui Joseph Mengele, doctorul de la Auschwitz, cunoscut ca „Îngerul Morţii“. Wiesenthal pretindea cu regularitate că este pe urmele lui Mengele. Wiesenthal a declarat că informatorii lui l-au „văzut“ sau tocmai „l-au scăpat“ pe misteriosul doctor în Peru, Chile, Brazilia, Spania, Grecia şi încă vreo şase locuri din Paraguay [41].

Cel mai frapant incident a avut loc în vara lui 1960. Wiesenthal declarase că Mengele se ascunde pe o mică insulă grecească, de unde tocmai fugise cu câteva ore înainte. Wiesenthal a continuat să persiste în această poveste, dând şi detalii precise, chiar şi după ce un reporter pe care îl angajase să verifice l-a informat că povestea era falsă de la cap la coadă [42].

Potrivit unui alt raport Wiesenthal, Mengele a pus la cale în 1960 asasinarea uneia dintre fostele sale victime, o femeie chipurile sterilizată la Auschwitz. După identificarea ei si a tatuajului specific lagărului, la un hotel din Argentina unde locuia şi el, Mengele ar fi aranjat omorârea ei de teamă că femeia l-ar fi putut da de gol. S-a dovedit însă că femeia nu fusese niciodată într-un lagăr de concentrare, că nu avea nici un tatuaj, că nu-l întâlnise niciodată pe Mengele şi că decesul ei a fost un accident pe munte [43].

Mengele cina regulat la cele mai fine restaurante din Asuncion, capitala Paraguayului, afirma Wiesenthal în 1977, şi chipurile se plimba prin oraş cu o armată de gărzi de corp, într-un Mercedes negru [44].

Wiesenthal anunţa, în 1985, că este „100 la sută sigur“ că Mengele se ascunde în Paraguay şi acuza familia Mengele din Germania că ar şti unde anume se află acesta. S-a dovedit, însă, că Wiesenthal bătea câmpii. S-a stabilit definitiv că Mengele murise în 1979 în Brazilia, unde trăise ani de zile într-o sărăcie anonimă [45].

Ambasadorul Israelului în Paraguay între 1968 şi 1972, Benjamin (Benno) Varon, a remarcat în 1983 despre campania Mengele: „Wiesenthal face declaraţii periodice cum că urmează să-l prindă, probabil pentru a obţine fonduri pentru activităţile sale, iar numele lui Mengele este întotdeauna bun pentru prins peşti“. Wiesenthal „a eşuat lamentabil“ în cazul Mengele, a afirmat diplomatul cu altă ocazie [46]. Despre cazul Mengele, fostul şef al Mossad a opinat că „nebunia lui Wiesenthal frizează patologicul“ [47].

În realitate, marele dosar Mengele de la Centrul de Documentare al Wiesenthal de la Viena era un maldăr de informaţii inutile, care, în opinia lui London Times, „contribuiau la susţinerea mitului său auto-făurit, oferind o măruntă satisfacţie celor care păreau să aibă nevoie de un răspuns final în problema lui Mengele“ [48].

În viziunea lui Gerald Posner şi John Ware, coautori ai cărții Mengele: Povestea completă, Wiesenthal a petrecut ani de zile cultivându-şi cu asiduitate „o imagine mitică de detectiv neobosit, pornit pe urmele unui omnipotent şi sinistru Mengele şi a unei uriaşe reţele naziste“. Graţie „abilităţii sale de a juca în faţa galeriei“, au conchis Posner şi Ware, Wiesenthal „şi-a compromis definitiv credibilitatea“ [49].

 

„Incompetenţă şi aroganţă“

Eli Rosenbaum, un oficial din cadrul Biroului pentru Investigaţii Speciale al guvernului S.U.A., responsabil cu „vânarea de nazişti“ şi investigator pentru Congresul Evreiesc Mondial, a analizat cu atenţie reputaţia de „vânător de nazişti“ pe care şi-a cultivat-o Wiesenthal, într-o carte din 1993, intitulată Trădarea [50]. De exemplu, afirmă Rosenbaum, „toate rapoartele lui Wiesenthal îl plasau pe Mengele prin toate ţările din America Latină, mai puţin în cea în care se afla de fapt – Brazilia“ [51].

Wiesenthal, scrie Rosenbaum, este un investigator „patetic de ineficient“, care „a depăşit de mult bufoneria şi închipuirea de sine“. Mare parte din ilustra sa carieră, a afirmat Rosenbaum, e caracterizată de „incompetenţă şi aroganţă“ [52].

Bruno Kreisky şi-a concentrat atitudinea faţă de acest „vânător de nazişti“ în aceste cuvinte:

Inginerul Wiesenthal, sau ce-o fi el, mă urăşte pentru că ştie că îi detest activitatea. Grupul Wiesenthal este o mafie cvasi-politică care lucrează împotriva Austriei folosind metode josnice. Wiesenthal este cunoscut ca o persoană care nu prea iubeşte adevărul, care nu e prea selectiv în metodele sale şi care foloseşte şmecherii. Pretinde că este „vânătorul lui Eichmann“, deşi toată lumea ştie că aceasta a fost acţiunea unui serviciu secret, iar Wiesenthal încearcă doar să se laude cu asta [53].

 The Last Days of the Big Lie

„Comercializarea“ Holocaustului

Centrul Wiesenthal din Los Angeles îi plăteşte „vânătorului de nazişti“ de la Viena suma anuală de 75.000 de dolari pentru folosirea numelui său, a declarat în 1988 directorul Muzeului Holocaustului Yad Vashem din Israel.

Atât Centrul, cât şi Wiesenthal „comercializează“ şi „vulgarizează“ Holocaustul, a adăugat directorul.

Wiesenthal a avansat cifra de „11 milioane care au fost omorâţi în Holocaust – şase milioane de evrei şi cinci milioane de ne-evrei“, a declarat oficialul de la Yad Vashem. Întrebat de unde a scos aceste cifre, Wiesenthal a răspuns: „Ne-evreii nu dau atenţie dacă nu le menţionezi şi pe victimele lor“. Wiesenthal „a ales «cinci milioane (ne-evrei)» pentru că dorea un număr «diplomatic», unul care să indice un număr mare de victime printre ne-evrei, dar nicidecum unul mai mare decât al evreilor…“ [54].

„Wiesenthal şi Centrul din Los Angeles care îi poartă numele nu fac altceva decât să vulgarizeze Holocaustul“, comenta The Jewish Press, un săptămânal care se pretinde a fi cel mai mare ziar de limbă engleză al comunităţii evreieşti din America.

În ultimii ani, Wiesenthal a fost preocupat de creşterea efectului pe care îl are revizionismul la adresa Holocaustului. În „Mesaj de la Simon Wiesenthal“, publicat de Centrul care îi poartă numele, el spunea: „Astăzi, când văd creşterea antisemitismului aici în Europa… popularitatea lui Le Pen, a lui David Duke, a revizioniştilor Holocaustului, sunt convins mai mult ca oricând de nevoia unui Beit Hashoah – Muzeu al Toleranţei“ la Los Angeles [55].

Wiesenthal este întrebat frecvent de ce nu îi iartă pe cei care i-au persecutat pe evrei. Răspunsul lui constant este acela că deşi el îi poate ierta în nume propriu pe aceştia, nu are dreptul să-i ierte în numele altora [56]. Pe baza acestei logici complicate, însă, el nu are nici dreptul de a acuza şi a persecuta pe cineva în numele altora. Wiesenthal nu şi-a limitat niciodată „vânătoarea“ la cei care l-au persecutat pe el personal.

 

„Mânat de ură“

Este dificil de spus ce anume îl motivează pe acest om. Caută faimă şi aprecieri? Sau încearcă doar să mascheze un episod ruşinos din trecutul său?

În mod evident, lui Wiesenthal îi plac aprecierile pe care le primeşte. „Este un om cu un ego puternic, mândru de mărturiile despre sine şi de laudele primite“, menţionează Los Angeles Times [57]. Bruno Kreisky a oferit o explicaţie mai simplă. El a spus despre Wiesenthal că este „mânat de ură“ [58].

Din perspectiva înşelătoriilor, minciunilor şi incompetentei sale dovedite, laudele deşănţate aduse acestui om vrednic de dispreţ sunt o tristă reflecţie a coruptibilităţii venale şi a auto-înşelătoriei vremurilor noastre.

 

Note

  1. Quoted in: M. Weber, „’Nazi Hunter’ Caught Lying“, The Spotlight (Washington, DC), Oct. 26, 1981, p. 9.
  2. Interrogation of S. Wiesenthal on May 27 and 28, 1948, conducted by Curt Ponger of the Interrogation Branch of the Evidence Division of the Office (U.S.) Chief of Counsel for War Crimes. Interrogation No. 2820. On file at the National Archives (Washington, DC), „Records of the U.S. Nürnberg War Crimes Trials Interrogations, 1946-49“, Record Group 238, microfilm M-1019, roll 79, frames 460-469 and 470-476. Also cited in: „New Documents Raise New Doubts About Simon Wiesenthal’s War Years“, The Journal of Historical Review, Winter 1988-89 (Vol. 8, No. 4), pp. 489-503.
  3. PCIRO (International Refugee Organization, Austria) “Application for Assistance” filled out and signed by Wiesenthal. Dated Jan. 16,1949. (This was a trial exhibit in the Walus court case. Photocopy in author’s possession.)
  4. Simon Wiesenthal, The Murderers Among Us: The Simon Wiesenthal Memoirs. Edited by Joseph Wechsberg. (New York: McGraw Hill, 1967)
  5. Interrogation of S. Wiesenthal, May 27, 1948, pp. 1-2.
  6. The Murderers Among Us, p. 27.
  7. The Murderers Among Us, pp. 29-35. This account is not inconsistent with his 1948 and 1949 statements; See also: Simon Wiesenthal, Justice Not Vengeance (New York: Grove Weidenfeld: 1989), pp. 7-9.
  8. Interrogation of May 27, 1948, p. 2. In a signed 1945 statement, Wiesenthal wrote: „… I escaped on October 18, 1943, from the Lemberg [Lvov] hard labor camp where I was kept as a prisoner during my two years of labor at the railroad works… and went into hiding until joining Jewish partisans on November 21, 1943, who operated there. It was while fighting in the partisan ranks against the Nazis that we managed to collect and bury for safekeeping considerable amount of evidence… When the partisans were dispersed by the Germans I fled to Lemberg on February 10, 1944, and again went into hiding. On June 13, 1944, I was found during a house to house search and was immediately sent to the famous Lacki camp, near that city…“ Source: „Curriculum Vitae of Ing. Wiesenthal, Szymon“. SHAEF, Subject: War Crimes, July 6, 1945. Records of USAEUR, War Crimes Branch, National Archives (Suitland, Maryland), Records Group 338, Box 534, Folder 000-50-59. Wiesenthal’s alleged partisans activities are also recounted in Alan Levy, The Wiesenthal File (Grand Rapids, Mich.: Eerdmans, 1994), pp. 50-53.
  9. Interrogation of May 28, 1948, pp. 1-2.
  10. Interrogation of May 28, 1948, p. 5.
  11. The Murderers Among Us, pp. 35-37.
  12. The Murderers Among Us, pp. 37-38; Interrogation, May 27, 1948, p. 2, and May 28, 1948, p. 5; A. Levy, The Wiesenthal File (1994), p. 54.
  13. The Murderers Among Us, pp. 39-44; Interrogation, May 27, 1948, pp. 2-3.
  14. Interview with foreign journalists in Vienna, Nov. 10, 1975. Text published in: „War Wiesenthal ein Gestapo-Kollaborateur?“, Profil (Vienna), No. 47, Nov. 18, 1975, pp. 16, 22-23; Reprinted in: Robert H. Drechsler, Simon Wiesenthal: Dokumentation (Vienna: 1982), pp. 215-218, 222-223; Quoted in part in A. Levy, The Wiesenthal File (1994), p. 349, and in, S. Wiesenthal, Justice Not Vengeance (New York: 1989), pp. 7, 299. Kreisky was not alone in charging that Wiesenthal had collaborated with the German Gestapo. Wim Van Leer, columnist for the English-language daily Jerusalem Post, stated in May 1986 that a high-level police official in Vienna, citing confidential police records, had told him during the early 1960s that these and other charges against Wiesenthal were true. Source: J. Bushinsky, „Nazi hunter sues over charges of links to Gestapo“, Chicago Sun-Times, Jan. 31, 1987.
  15. Simon Wiesenthal, KZ Mauthausen (Linz and Vienna: Ibis-Verlag, 1946). Facsimile reprint in: Robert H. Drechsler, Simon Wiesenthal: Dokumentation (Vienna: 1982), p. 64.
  16. „Firing Squad“, Life magazine, US edition, June 11, 1945, p. 50.
  17. M. Weber and K. Stimely, „The Sleight-of-Hand of Simon Wiesenthal“, The Journal of Historical Review, Spring 1984 (Vol. 5, No. 1), pp. 120-122; D. National-Zeitung (Munich), May 21, 1993, p. 3.
  18. S. Wiesenthal, KZ Mauthausen (1946). See also facsimile reprint in: Robert H. Drechsler, Simon Wiesenthal: Dokumentation (Vienna: 1982), pp. 42, 46. This “confession” is a somewhat altered version of Nuremberg document NO-1973; A new edition of Wiesenthal’s 1946 book has been published under the title Denn sie Wussten, was sie tun: Zeichnungen und Aufzeichnungen aus dem KZ Mauthausen (Vienna: F. Deuticke, 1995). I am grateful to Robert Faurisson for bringing this to my attention. He points out in a July 1995 essay that Wiesenthal has deleted from this new edition both the “death bed confession” of Ziereis as well as his drawing of the three Mauthausen inmates.
  19. According to the Encyclopaedia Judaica („Mauthausen“, Vol. 11, p. 1138), a grand total of 206,000 persons were inmates of Mauthausen and its satellite camps (including Hartheim) at one time or another.
  20. S. Wiesenthal, KZ Mauthausen (1946). Facsimile reprint in: R. Drechsler, Simon Wiesenthal: Dokumentation, p. 47.
  21. R. Faurisson, „The Gas Chambers: Truth or Lie?“, The Journal of Historical Review, Winter 1981, pp. 330, 361. See also: Hans Fritzsche, The Sword in the Scales (London: 1953), p. 185; Gerald Reitlinger, The Final Solution (London: Sphere, pb., 1971), p. 515; M. Weber, “The Nuremberg Trials and the Holocaust,” The Journal of Historical Review, Summer 1992 (Vol. 12, No. 2), p. 182.
  22. USA Today, April 21, 1983, p. 9A.
  23. The Murderers Among Us, p. 44.
  24. Evelyn Le Chene, Mauthausen: The History of a Death Camp (London: 1971), pp. 166-168 and 190-191.
  25.  „Mauthausen“, Encyclopaedia Judaica (New York and Jerusalem: 1971), vol. 11, p. 1138.
  26. C. Moritz, ed., Current Biography 1975 (New York: H.W. Wilson, 1975), p. 442; Wiesenthal interrogation of May 27, 1948, p. 3.
  27. Mark Weber, „Jewish Soap“, The Journal of Historical Review, Summer 1991 (Vol. 11, No. 2), pp. 217-227; See also: Robert Faurisson, „La savon juif“, Annales d’Histoire Revisionniste (Paris), No. 1, Printemps 1987, pp. 153-159.
  28. Der Neue Weg (Vienna), No. 17/18, 1946, pp. 4-5. Article entitled „RIF“ by „Ing. Wiesenth“ (Simon Wiesenthal).
  29. Der Neue Weg (Vienna), Nr. 19/20, 1946, pp. 14-15. Article entitled „Seifenfabrik Belsetz“ („Belzec Soap Factory“), by „Ing. S. Wiesenth“.
  30. S. Wiesenthal, Sails of Hope (Macmillan, 1973).
  31. Letters by Wiesenthal in Books and Bookmen (London), April 1975, p. 5, and in Stars and Stripes (European edition), Jan. 24, 1993, p. 14. Facsimile of Stars and Stripes letter in The Journal of Historical Review, May-June 1993, p. 10; In 1986 Wiesenthal lied about his 1975 statement. In a letter dated May 12, 1986, to Prof. John George of Central State University in Edmond, Oklahoma (copy in author’s possession), Wiesenthal wrote: „I have never stated that ‘there were no extermination camps on German soil.’ This quote is false, I could never have said such a thing“.
  32. For example, in a letter (dated Sept. 13, 1993), published in The New York Times, Sept. 29, 1993, Wiesenthal boasted: „I succeeded in putting a number of Nazis on trial who had perpetrated horrendous crimes in the Nazi era, including Adolf Eichmann, Franz Stangl, Gustav Wagner,…“
  33. S. Birnbaum, „Wiesenthal’s Claim on Eichmann Disputed by Former Mossad Head“, Jewish Telegraphic Agency Daily News Bulletin (New York), April 4, 1989. (Dispatch dated April 3).
  34. J. Schachter, „Wiesenthal had no role in Eichmann capture“, The Jerusalem Post, May 18, 1991. Facsimile reprint in Christian News, May 27, 1991, p. 19. See also: Ruth Sinai, „Wiesenthal’s role in Eichmann’s capture disputed“, Associated Press, The Orange County Register, Feb. 25, 1990, p. A 26; L. Lagnado, „How Simon Wiesenthal Helped a Secret Nazi“, Forward (New York), Sept. 24, 1993, pp. 1, 3.
  35. J. Schachter, The Jerusalem Post, May 18, 1991 (cited above). Facsimile in Christian News, May 27, 1991, p. 19.
  36. Arnold Forster, Square One (New York: 1988), pp. 187-189. (Forster was general counsel of the Anti-Defamation League, a major Zionist organization.)
  37. J. Goldberg, „Top Spy Says Wiesenthal Lied About His Exploits“, Forward (New York), Nov. 12, 1993, pp. 1, 4; R. Sinai, „Wiesenthal’s role…“, The Orange County Register, Feb. 25, 1990 (cited above).
  38. Michael Arndt, „The Wrong Man“, The Chicago Tribune Magazine, Dec. 2, 1984, pp. 15-35, esp. p. 23; Charles Ashman and Robert J. Wagman, The Nazi Hunters (New York: Pharos Books, 1988), pp. 193-195.
  39. „The Nazi Who Never Was“, The Washington Post, May 10, 1981, pp. B5, B8.
  40. „The Persecution of Frank Walus“, Reader (Chicago), Jan. 23, 1981, pp. 19, 30. After Wiesenthal was ultimately proven wrong in a similar case in Canada, the Toronto Sun newspaper commented in an editorial: „It seems that material provided by professional Nazi hunter Simon Wiesenthal is wrong, but repeated anyway [in the media]“. (Quoted by M. Weber in The Journal of Historical Review, Spring 1984, pp. 120-122.)
  41. Gerald L. Posner and John Ware, Mengele: The Complete Story (New York: Dell, 1987), pp. 220-221; Gerald Astor, The ‘Last’ Nazi: The Life and Times of Dr. Joseph Mengele (Toronto: Paperjacks, 1986), p. 202.
  42. G. Posner and J. Ware, Mengele: The Complete Story (cited above), p. 220.
  43. G. Posner and J. Ware, Mengele (cited above), pp. 179-180; G. Astor, The ‘Last’ Nazi (cited above), pp. 178-180.
  44. Time magazine, Sept. 26, 1977, pp. 36-38. Cited in: G. Posner and J. Ware, Mengele (cited above), p. 219.
  45. „Hunting the ‘Angel of Death’“, Newsweek, May 20, 1985, pp. 36-38. See also: M. Weber, „Lessons of the Mengele Affair“, Journal of Historical Review, Fall 1985 (Vol. 6, No. 3), p. 382. On Wiesenthal’s distortion of truth in the Mermelstein-IHR case, see: M. Weber, „Declaration“, Journal of Historical Review, Spring 1982 (Vol. 3, No. 1), pp. 42-43; M. Weber, „Albert Speer and the ‘Holocaust’“, Journal of Historical Review, Winter 1984 (Vol. 5, Nos. 2-4), p. 439.
  46. Midstream, Dec. 1983, p. 24. Quoted in: G. Posner and J. Ware, Mengele (cited above), p. 219; Los Angeles Times, Nov. 15, 1985, p. 2.
  47. J. Schachter, „Wiesenthal had no role in Eichmann capture“, The Jerusalem Post, May 18, 1991. Facsimile reprint in Christian News, May 27, 1991, p. 19.
  48. Tom Bower in The Times (London), June 14, 1985, p. 14. Quoted in: G. Posner and J. Ware, Mengele (cited above), pp. 222-223.
  49. G. Posner and J. Ware, Mengele (cited above), pp. 222-223.
  50. Betrayal, by Eli M. Rosenbaum, with William Hoffer. Published in 1993 by St. Martin’s Press (New York). Reviewed by Jacob Heilbrunn in The New York Times Book Review, Oct. 10, 1993, p. 9.
  51. Quoted in L. Lagnado, „How Simon Wiesenthal…“, Forward (New York), Sept. 24, 1993, p. 3.
  52. The New York Times Book Review, Oct. 10, 1993, p. 9; Forward (New York), Sept. 24, 1993, p. 3.
  53. „Was hat Wiesenthal zu verbergen?“, D. National-Zeitung (Munich), Nov. 11, 1988, p. 4.
  54. David Sinai, „News We Doubt You’ve Seen“, The Jewish Press (Brooklyn, NY), Dec. 23, 1988. Based on report in the Israeli newspaper Ha’aretz, Dec. 16, 1988.
  55.  „A Message from Simon Wiesenthal“, Response: The Wiesenthal Center World Report, Winter 1992, p. 11.
  56. Charles Ashman and Robert J. Wagman, The Nazi Hunters (New York: Pharos Books, 1988), p. 286; A. Popkin, „Nazi-Hunter Simon Wiesenthal: ‘Information is Our Best Defense’“, Washington Jewish Week, Oct. 29, 1987, p. 2.
  57. Quoted in: M. Weber, The Spotlight, Oct. 26, 1981, p. 9.
  58. Quoted in D. National-Zeitung (Munich), July 8, 1988, p. 7, and in, R. Drechsler, Simon Wiesenthal: Dokumentation (Vienna: 1982), p. 199.

Ediţia originală, din iarna 1989-1990:

http://www.ihr.org/leaflets/wiesenthal.shtml

Ediţia iniţială, traducerea din 10 şi 16 iulie 2004:

http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/impostura-unui-vntor-de-nazisti-i_1460.html

http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/impostura-unui-vntor-de-nazisti-ii_1474.html

            Între timp, articolul lui Michael Leidig a fost republicat şi în alte cîteva reviste on line.

P.S. Scrisoarea deschisă a fost depusă pentru d-l premier Victor Ponta cu nr. 2141/12.12.2012; pentru d-na Mona Pivniceru, ministrul Justiţiei, cu nr. 120466/12.12.2012; pentru d-l Puiu Haşotti, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional,  cu nr. 5410/12.12.2012; pentru d-l ambasador George Maior, directorul S.R.I., cu nr. 46540/12.12.2012.

CURENTUL – DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI

Posted by Stefan Strajer On January - 4 - 2013

CURENTUL – DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI  

 

Autor: Corneliu Florea (Winnipeg, Canada)          

 

Pe vremea când CURENTUL lui Pamfil Şeicaru era cotidian la Bucureşti, eu nu ştiam să citesc, abia învăţam mersul. Se spune, şi pe bună dreptate, Pamfil Şeicaru este cel mai mare ziarist patriot român, după Mihai Eminescu. Argumente sunt nenumărate, în esenţă două: viaţa şi devotamentul închinate patriei. Cât de apreciat ca patriot a fost Pamfil Şeicaru în România între cele două războaie spune şi faptul că Liviu Rebreanu l-a făcut personaj de roman,Toma Pahonţu, în romanul Gorila, iar Radu Comşa, din Întunecarea lui Cezar Petrescu, este tot Pamfil Şeicaru. Mulţi ani mai târziu, în 1977, când Ceauşescu i-a aprobat să vină în România, a spus securiştilor care-l însoţeau peste tot în vizită: „…guvernele-s trecătoare, pământul ţării e peren”

Când Ion Antonescu a realizat iminenţa cotropirii României, ce va fi urmată de prădare, de către Rusia comunistă, a pregătit apărarea intereselor naţionale împotriva cotropitorului comunist. Pe lângă Fondul Naţional de Apărare trimis în Elveţia (din care, trebuie menţionat, s-a înfruptat şi ex-rex-ul Mihai fără să facă ceva concret pentru România) a trimis şi adevăraţi patrioţi români să susţină libertatea şi independenţa României după război printre ei fiind şi Pamfil Şeicaru, ziarist absolut autonom, cavaler al Ordinului Mihai Viteazu şi patriot total.

Plecând din România, încheia primul capitol al publicaţiei  CURENTUL ce a durat 17 ani de strălucitoare carieră ziaristică. Avea 50 de ani şi era înzestrat cu o energie intelectuală superioară, un clarvăzător social de elită, ceea ce în străinătate s-a materializat în mii de articole, sute de eseuri, memorialistică, proză toate concentrate împotriva dictaturii comuniste instaurată în România de forţa brută a Moscovei. Securitatea îl avea în obiectiv, informatorii roiau în jurul lui, ştia şi îşi vedea de patriotismul său. El este cel care a publicat în diasporă (pe vremea aceea i se spunea exil) Marx despre români în 1966 şi, astăzi se ştie, Ministerul Afacerilor Externe i-a plătit 3.000 de dolari pentru cheltuieli. A intrat în legătură cu Securitatea, când a dorit să publice în România romanul Vulpea Roşcată, despre personalitatea depravată a Elenei Lupescu ce în viaţa ei a parvenit prin sex. Din acel moment Pamfil Şeicaru a rămas tot restul vieţii în legătură cu securitatea, dar nu a fost informator, el spunea tuturor deschis: „Eu nu mă uit cine poartă steagul ţării, eu steagul ţării îl văd, eu steagul ţării îl apăr” Acesta a fost crezul lui şi a mers atât de departe încât a dorit să vină în România şi să se întâlnească cu Nicolae Ceauşescu. La 83 de ani a fost în România, era în August 1977,  vizită aranjată în secret de Securitate. Toate datele concrete au fost dezvăluite după 1989, din dosarele securităţii.

Foto. Pamfil Seicaru

În 1978 la München, începe partea a doua a publicaţiei CURENTUL ceea ce i-a revigorat forţa intelectuală şi planuri mai vechi de publicaţii. De la început, în jurul lui au fost doi oameni de sprijin. Un fost ofiţer român de contrainformaţii, Vasile C. Dumitrescu, care după 23 August nu a acceptat să se alăture ruşilor, rămânând de partea germană până la urmă şi Rene A. de Flers, tot ofiţer de informaţii din celebra divizie franceză „Charlemagne”, care de la început până la sfârşit a fost alături de Armata Germană. (Nu e nevoie să reamintim că informaţioniştii informaţionişti trebuie să rămână). Încet, încet s-a coagulat o echipă de colaboratori din exil, cum se spunea. Din nefericire în 1980, inima marelui patriot român s-a oprit, dar Vasile C. Dumitrescu a dus steagul ţării mai departe pe cheltuielile lui până în 1992, când şi inima lui s-a oprit.

Eu am citit primele numere din CURENTUL în 1982, an în care am luat contact cu Domnul Vasile C. Dumitrescu şi, de la început, m-a acceptat să colaborez, ceea ce am făcut ani de zile, absolut voluntar şi departe de München. Colaboratorii erau de toate profesiile, mai puţini ziarişti, dar toţi aveau condei şi idei, toţi eram pe baricada anticomunistă Pamfil Şeicaru. Nu se ţinea seama de apartenenţa politică, se ţinea seama de ceea ce scriai, cât de documentat, clar şi la ţintă. Trăgeam cu toţii, din toate poziţiile, cu gloanţe oarbe, în dictatura comunistă. Nouă ne era uşor, baricada noastră era în afara lagărului comunist, dar braţul lung al Securităţi ne mângâia. Pe mine mai puţin, eram mic, începător şi pierdut în zăpezile mari ale nordului canadian.  

Păstrez cât trăiesc numere din CURENTUL lui Şeicaru de la München pe care, din când în când, le răsfoiesc şi-mi amintesc de Constantin Mareş, comentatorul pe care l-am admirat pentru clarviziunea lui politico-socială pe care o prezenta direct, clar şi simplu. Eu încercam să fiu ca el. Era acolo un arhitect, semna cu un pen name, avea un spirit acid de pamfletar, tot ce scria era o reuşită. Rar apăreau articole de Nicolae Baciu pe care îl veneram, a muncit ani de zile la volumul YALTA ŞI CRUCIFICAREA  ROMÂNIEI dar când a apărut ne-a uimit cu documentaţia istorică. De la el s-a aflat prima dată cum ne-a vândut Churchill lui Stalin  pentru Grecia şi să nu infuzeze ideea de eliberare de sub colonialism în imperiul Britanic. A fost un şoc în tot exilul. În paginile Curentului, George Ciorănescu şi Nicolae Lupan aduceau informaţii despre situaţia românilor din Basarabia şi Bucovina  înglobate în URSS. Se protesta împotriva nedreptăţii. Se scria din patriotism, din contrarietate, se scria dur sau patetic, dar totul era şi dintr-o solidaritate cu cei din RSR care nu puteau nici atât. Vasile Mănuceanu era un scriitor de o sensibilitate intelectuală deosebită, îl iubea toată lumea, în comparaţie cu neuropatologul Ovidiu Vuia, cu inteligenţă şi condei Laser, ce spulbera pe mulţi, pe mine când mă legăna când mă dădea de pământ. Ion Caraion era de asemenea o prezenţă distinsă. Îi păstrez scrisorile, scria frumos, ordonat dar tremurat, îl dobora ciroza contractată în minele de plumb de la Baia Sprie din timpul detenţiei politice. La urmă a venit Titu Popescu, doctor în estetică, jurnalist şi scriitor de-adevărat. A fost de o mare fineţe şi niciodată nu m-a luat de urechi pentru toate greşelile mele, le corecta şi zicea: bine, Dumitre, scrie, scrie. În decembrie 1989 toţi s-au urcat cu steagul lui Pamfil Şeicaru desfăşurat şi înclinat în faţa revoluţionarilor din România. Pentru un moment toţi ni s-au părut revoluţionari adevăraţi, patrioţi şi democraţi.

Foto. Stefan Strajeri si Corneliu Florea

Dar, când fumul armelor teroriştilor străini s-a risipit, era clar: puterea era deja în mâna brucanilor şi ilieştilor care, cu goarne şi tobe, anunţau tranziţia, ce trebuia să treacă printr-un tunel beznă a cărei luminiţă era promisă  la capătul tunelului  fără de sfârşit şi încolăcit. Vasile C. Dumitrescu a dorit să-i îndeplinească dorinţa lui  Pamfil Şeicaru să fie aşezat la Mânastirea Sf. Ana iar CURENTUL să devină din nou un cotidian bucureştean. S-a luptat cu morile de vânt nou şi prin procese de succesiune a drepturilor asupra CURENTULUI până ce bucureştimea şi viaţa l-a înfrânt. CURENTUL a supravieţuit trecând ca o ştafetă din mâna în mână.

Eu, departe de lumea dezlănţuită, refugiat în Nordul preeriei canadiene, unde măsor timpul vieţii mele după sosirea şi plecarea păsărilor călătoare, am prins din urmă partea a treia a CURENTULUI lui Pamfil Şeicaru, adus în Nord America de Doamna Gabriela Mihalache şi continuat de Ştefan Străjeri. Domniile lor s-au dăruit cu suflet, minte, timp şi bani, în toţi aceşti ani, să continue linia lui Pamfil Şeicaru „…eu steagul ţării îl văd, eu steagul ţării îl apăr”. Pot spune, fiind cititor de presă românească din 1980, când am plecat din România, că aici în Nord America CURENTUL a devenit cel mai căutat şi apreciat ziar românesc după ce CUVÂNTUL ROMÂNESC şi-a încetat apariţia. Este o publicaţie ce a dezbătut liber, argumentat şi profund toate problemele româneşti istorice, politice şi culturale din trecut şi prezent. Este o tribună liberă în care fiecare cititor, indiferent de opţiunile sale politice, de încărcătura culturală, istorică sau de  ideologiile pe care le îmbrăţişează, a găsit articole diferite, clare, documentate ce îi stârnesc interesul. O publicaţie a tot cuprinzătoare datorită colaboratorilor, bănuiesc voluntari, aşa cum am fost şi la CURENTUL de la München. Nu pot să nu amintesc pe cei ce au scris şi scriu această publicaţie, începând cu Aurel Sergiu Marinescu a cărui memorie Ştefan Străjeri o păstrează publicându-i în fiecare număr o pagină din scrierile sale. La fel simţea şi făcea şi Vasile C. Dumitrescu la München, publicând o pagină din Pamfil Şeicaru. Un gest de onoare ce onorează. În problemele româneşti actuale, domină cu autoritate, bazată pe clarviziune şi argument, istoricul Mircea Dogaru, profesorul Ion Coja, Ioan Ispas, Nicolae Balint, Vasile Zărnescu, scriitorul Cornel Cotuţiu şi mult regretatul Andrei Vartic a cărui ştafetă o duce mai departe, şi în coloanele CURENTULUI, Ovidiu Creangă, Nicolae Dabija, Vasile Şoimaru. Colaboratoare de prestigiu, începând cu Eva Iova ce se află în cea mai vulnerabilă situaţie, susţinând românitatea acolo unde este sistematic deznaţionalizată (Ungaria), Monica Corleanca, Maria Diana Popescu şi încheind cu scriitoarea Silvia Jinga ce susţine prezentări şi recenzii de cărţi la înalt prestigiu literar. Rubrica de spirite celebre a lui Mihai Burduja este o adevărată oază de cultură ce te luminează şi îndeamnă la meditaţie. Mulţi poeţi vin şi trec cu frunţile grele de versuri, dar strâng mâna lui Sorin Olariu, bănaţean ca mine, deci fruncea şi mă aplec în faţa Doinei Popa. (CEI pe care i-am omis, neintenţionat, nu au să mă ierte, nici nu merit).

Publicaţia este o rapsodie românească, ascultaţi-l pe Enescu şi apoi citiţi CURENTUL de Michigan, îngrijit şi călăuzit de sufletistul Ştefan Străjeri ca pe copil lui de suflet.   

                                                            ******

Nu pot să accept ideea încetării apariţiei acestei publicaţii. Nu pot şi mă mâhneşte. Pentru mine se închide un ciclu de 30 de ani de a publica la CURENTUL (1982 – 2012) – am fost voluntar pe o baricadă cu steag românesc. Cititorii vor trece de la cititul relaxat al unei publicaţii tipărită pe hârtie, la statul rigid cu capul într-un ecran şi cu degetele pe tastatură, cât despre colaboratorii devotaţi ai publicaţiei mulţi se vor risipi, ce păcat, ce echipă am fost. Nu pot să accept să nu mai am în mână publicaţia şi colecţia mea să se oprească aici, aşa cum, în urmă cu 20 de ani, s-a oprit cea de la München. Nici atunci nu am acceptat, căzuse tirania, venise libertatea şi Vasile C. Dumitrescu nu putea să continue  spiritul patriotic a lui Şeicaru la Bucureştiul lui natal. Oare a ajuns mâna lunga a cotroceniştilor, victoriştilor, parlamentariştilor până aici ? Dacă nu, înseamnă că noi, românii din Nord America nu suntem capabili să ţinem steagul, să-l vedem şi să-l apăram. Se vor bucura duşmanii noştri, văzând cum mai cade un avanpost romanesc. Din 1991 văd cum numai publicaţiile patriotice cad.  Le enumăr la cele la care am colaborat Cuvântul Românesc, Vatra Românească, Danubius, Cuvântul Legionar, Naţiunea, acum Curentul Internaţional şi mai sunt două care abia, cu sacrificii, mai rezistă …

 

(Winnipeg – Canada)

S.O.S. STOPATI EVACUAREA INSTITUTULUI DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR

Posted by Stefan Strajer On November - 6 - 2012

S.O.S. STOPAŢI EVACUAREA INSTITUTULUI DE ETNOGRAFIE ŞI FOLCOR!

Autor: col.(r) Vasile Zarnescu

 

SCRISOARE DESCHISĂ către

Domnul Victor Ponta, premierul Guvernului,

Doamna Mona Pivniceru, ministrul Justiţiei,

Domnul Mihai Gâdea, directorul postului ANTENA 3

 

Antena 3 a mai făcut cîteva reportaje despre mafia retrocedărilor constituită din „rechinii imobiliari”, cu referire, printre altele, la cazul Romalo, care revendica, cu acte false, toată partea de Sud-Est de zona Dristor a Bucureştilor.

Vă solicit, ca prin audienţa şi puterea de care mai dispune presa, să interveniţi, în cadrul programului 100 de locuri de salvat din România, şi pentru salvarea şi recuperarea caselor lui Take Ionescu.

În urma unor procese frauduloase – în care, la fel, a fost implicată o clică de escroci avocaţi şi judecători –, casele lui Take Ionescu au fost „revendicate“ de un necunoscut, Călin-Mircea Popescu-Nasta – un pretins moştenitor indirect al averii imobiliare a lui Take  Ionescu. Printre aceste case se numără imobilul din str. Arhitect Ion Mincu nr. 19 (sau B-dul Kiseleff nr. 9), unde a funcţionat o secţie a Muzeului  Naţional de Artă; acum e ocupată de ţigani, deoarece Călin-Mircea Popescu-Nasta nu o poate vinde – cum avea intenţia –, căci nu are acte de proprietate. O alta la fel de importantă este aceea din str. Take Ionescu, nr. 25 (fostă str. Atena nr. 25), în care se află sediul central al Institutului de Etnografie şi Folclor (I.N.E.F.). Clădirea fusese vîndută statului de către Adina K. Woronieka (cf. facsimilului cu Monitorul Oficial nr. 163/17 iulie 1940), contra unei rente viagere, deci nu mai putea fi restituită! Pe 8 noiembrie a.c. este ultimul termen pentru evacuarea I.N.E.F. De fapt, s-a început evacuarea arhivei I.N.E.F., în condiţiile în care Primăria Capitalei sau Ministerul Culturii nu au atribuit nici un sediu provizoriu I.N.E.F.-ului. Acesta are o arhivă imensă, care reprezintă o comoară inestimabilă pentru istoriografia şi literatura României. Această comoară se va pierde, tot aşa cum s-a prăpădit colecţia de tablouri şi alte documente a secţiei Muzeului  Naţional de Artă din str. Arhitect Ion Mincu nr. 19, colecţie care a fost jefuită de diverşi funcţionari (ca Aurel Dragoş Munteanu), inclusiv de către locatarii vecini ai imobilului.

I.N.E.F. este condus de către Sabina-Cornelia Ispas, care, deşi îl conduce de vreo zece ani, nu a făcut nimic pentru salvarea sediului institutului; probabil pentru această inacţiune a fost făcut academician în 2009.

Foto.Certificat de deces al E.A. Woroniecki
A treia casă importantă a lui Take Ionescu  este clădirea din str. Take Ionescu nr. 2, din Sinaia, unde a funcţionat un cămin de copii, care au fost aruncaţi pe drumuri. Această ultimă clădire a fost vîndută Silviei Rednic, soţia lui Mircea Rednic, pentru 200.000 de euro – conform contactului –, deşi în piaţă se vorbeşte de suma de 1.300.000 de euro, iar în presă se spune că „a plătit în schimbul ei doar 400.000 de euro, întrucît se afla într-o stare avansată de degradare“; între timp, ziarul Adevărul din 5 octombrie 2011 scrie că Rednic „a plătit suma de 600.000 de euro în urmă cu şase ani“; în alt ziar se afirmă că a făcut investiţii de 600.000 de euro, pentru a o transforma – deşi nu are voie, deoarece este monument istoric. Aceste sume diferite de cele din contractul de vînzare-cumpărare – de 200.00 de euro – dezvăluie o veritabilă evaziune fiscală prin ascunderea sumei reale – ceea ce este şi faptă penală!

Foto. Monitorul Oficial Nr.138 din 17 iulie 1940

Vînzarea a fost comisă cu ajutorul notarului Victor Mocanu, dar a fost ilegală, deoarece nu a existat actul de proprietate asupra clădirii. Clădirea a fost proprietatea Patriarhiei Române, iar în escrocherie s-a implicat şi preotul Vasile Răduca, de la Biserica Kretzulescu.  Deşi Corneliu Ghiciu, ultimul moştenitor al lui Take Ionescu, s-a adresat Patriarhiei Române cu memoriul înregistrat în data de 14 iulie 2011, în care denunţa escrocheria şi cerea să se intervină pentru recuperarea clădirii, consilierul patriarhal Doru Moţoc a refuzat să răspundă respectivului memoriu. Clădirea din Sinaia fusese donată de Adina Woronieka Eforiei Bisericii Kretzulescu, în 11 sept. 1948, deci nu mai putea face obiectul înstrăinării şi, cu atît mai puţin, al retrocedării! (Cf. facsimilul cu actul de donaţie).

Foto.Certificat de mostenitor Woroniecki pag 1

Procesele pentru aproprierea (adică jefuirea) averii lui Take Ionescu le-a cîştigat într-un proces la C.E.D.O., unde Popescu-Nasta a fost apărat de escroaca Monica Macovei, fiica ex-procuroare  a colonelului (r.) Vasile Gherghescu, care, pînă la lovitura de stat din decembrie 1989, a fost instructor la Secţia Militară şi Probleme de Justiţie – Sector M.A.I. – a C.C. al P.C.R. Acum, deoarece l-au ajuns blestemele pentru ceea ce au comis el şi scorpia de fi’sa, se află internat într-un azil, în cărucior şi abandonat e către marea moralistă europarlamentară, care denigrează copios România.

La C.E.D.O.,  România a fost apărată de Cristina Tarcea, secretar de stat în ministerul Justiţiei. Din informaţiile mele, Monica Macovei a ajuns cu abjecţia pînă acolo încît, în plenul şedinţei secţiei C.E.D.O. în care a avut loc procesul, a scuipat-o în faţă pe Cristina Tarcea. Vă rog să luaţi legătura cu d-na Cristina Tarcea, să vă confirme incidentul.

Foto.Certificat mostenitor Woroniecki pag.2

Oricum, în urma succesului de la C.E.DO., escrocul Călin-Mircea Popescu-Nasta a primit cea mai mare despăgubire de la statul român, de circa un milion de euro, deşi nu are nici  un document care să ateste că are dreptul la aceste proprietăţi. Toate aceste proprietăţi au fost lăsate, prin testament  de către Take Ionescu Academiei Române. NU există nici un act de căsătorie a lui Take Ionescu cu Adina Olmazu, alias Adina Woronieka, recte Ecaterina-Alexandrina Woronieki şi nici un act de moştenire cu aceste imobile în favoarea lui Călin-Mircea Popescu Nasta; acestui individ i-a lăsat doar mobila şi nişte sume de bani la C.E.C. (cf. facsimilele cu actul de deces al individei şi cu certificatul de moştenitor nr. 504/1975 al E. A. Woroniecki).

Donatia A. Woroniecka pag. 1; Donatia A. Woroniecka pag. 2; Donatia A. Woroniecka pag. 3

Decizia 1017 din 13.05.1996 a Curţii de Apel Ploieşti

Dar nici Patriarhul Daniel, nici preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, nu au făcut nimic pentru a-şi apăra proprietăţile, care, oricum, nici nu puteau fi retrocedate! Mai mult, testamentul lui Take Ionescu a dispărut din arhiva Academiei Române! Evident, ca să se faciliteze furtul! Vinovaţi direcţi sunt preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, şi secretarul acesteia, Păun Ion Otiman – şi, în genere, conducerea Academiei Române, aceasta acuzată şi de alte escrocherii legate de vînzarea unor terenuri al Academiei.

            Menţionez că, între timp, publicistul Voicu Tudor a mai semnalat prin presă ilegalităţile comise, precum „Take Ionescu şi chestiunea Banatului“ (în Naţiunea, nr. 417, 1-7 aug. 2007, pag. 7), „MAFIA RETROCEDĂRILOR. Anonimul Călin-Mircea Popescu Nasta, ajutat de avocata Monica Macovei, a primit cea mai mare despăgubire – 3 imobile ale lui TAKE IONESCU“ (în România Mare, 8 aprilie 2010, pag. 18), „Profanarea Mausoleului lui Take Ionescu din incinta Mănăstirii Sinaia“ (înTricolorul); „Rednic i-a luat soţiei o vilă monument istoric“ (în Atac la persoană, 22-28 noiembrie 2010, pag. 15), „Mafia retrocedărilor şi averea lui Take Ionescu“ (în Danubius, nr. 4, iulie-august 2006) etc. Apoi, el şi Corneliu Ghiciu au făcut apel la instituţiile statului îndrituite să înlăture inclusiv această mare escrocherie, dar toate instituţiile – Preşedinţie, Patriarhie, Parchete, Ministerul Justiţiei etc. – au muşamalizat cazul, ceea ce constituie o dovadă în plus că avem un stat mafiot, condus de o clică de mafioţi, clică manevrată din interior de către cleptocraţia postcedembristă, iar din exterior de alte clici oculte, care-i apără pe alogenii din ţară.

            Încercaţi să stopaţi această escrocherie, să-i pedepsiţi pe vinovaţi şi să recuperaţi casele lui Take Ionescu, fiindcă fac parte din patrimoniul inalienabil al statului român.

Voi reveni cu un material mai extins şi cu alte documente.

6 noiembrie 2012

Colonel (r.) Vasile Zărnescu

Recensământul ruinării României (1)

Posted by Stefan Strajer On August - 24 - 2012

Recensământul ruinării României (1)

Autor : Col (r) Vasile Zărnescu

A început să circule pe Internt, din vara lui 2011, textul de mai jos.

***

Ceea ce veţi citi este de natură să impresioneze şi o… piatră!

Simpla trecere în revistă a celor 1.256 de… repere naşte multiple nedumeriri, orice încercare de justificare a jafului comis ducând spre fraudulosul „pact cu diavolul“, încheiat de guvernanţii României de după ’89. Întreaga fostă economie naţională a ţării noastre este evidenţiată într-un… necrolog!

Indiferent de modul de analiză, obiectiv/subiectiv, nu putem pleca decât din momentul ’89, an în care devenise oficial că Romania nu mai avea datorie externă. Nu trec cu uşurinţă peste lipsurile îndurate de popor, supus fără voie şi explicaţie unui maraton căruia nu i se vedea linia de sosire. Nu va fi uitată nici suferinţa aceluiaşi popor, cauzată de exacerbarea unei politici proletcultiste, cu finalitate paranoică. Vreau doar să scot în evidenţă rezultatul eforturilor făcute, evidenţa lor fizică legată de multiple ramuri economice, utile dezvoltării normale a unei naţii.

Tot ceea ce a însemnat timp, efort, durere, alienare, renunţare, există şi funcţiona indiferent de carenţele de… management pe care le-am aflat, cu toţii, când s-a început analiza motivatoare de ucidere a semenului şi de justificare a… dezastrului programat.

Mă repet, ca să înţelegeţi, în acel moment, al întoarcerii economice a României cu zeci de ani în urmă, ţara noastră nu mai avea nici o datorie. Mai mult, tot ceea ce veţi vedea în materialul care urmează, exista, era plătit, funcţiona, asigura viaţa de zi cu zi, prelucra multele bogaţii cu care fusesem „înzestraţi“ de divinitate.

Şi, dintr-o dată, se abătu asupra noastră furia ţinută în obroc a câtorva dintre fosilele stalinismului, asistaţi de urmaşii unor foşti colegi de-ai lor în prăpădirea fiinţei naţionale, încă din 1945, sprijiniţi de trădători dovediţi a fi în slujba unora dintre serviciile de spionaj, străine interesate direct în reîntoarcerea României la… sapă de lemn, profitând de disponibilitatea multor cozi de topor de care neamul acesta a tot avut „noroc“ şi cu încuviintarea… făcătorilor actuali ai globalizarii!

Cine şi cum ar fi putut rezista la o asemenea ofensivă!?  Românii s-au dovedit nedemni de sacrificiul stramoşilor şi, contrar aşteptărilor fireşti, au concurat la disiparea avuţiei naţionale, implicit la dezmostenirea „lor şi a urmaşilor lor, în vecii vecilor“. S-au bucurat ca nătângii de desfiintarea cooperativelor agricole, dispusă de Petre Roman, distrugând fizic întrega bază materială care le aparţinea, de drept, tot lor!  Au continuat balul libertăţii prin sporirea dezordinii în funcţionarea tuturor structurilor administrative şi nu numai a acestora.

Şi numai atunci când gospodăria nu mai avea garduri şi nici câini… au apărut „pricepuţii“, adevarata Coloana V-a a „edificării“ dezastrului total asupra unei ţări foarte frumoase, având păcatul de a fi locuită!

Citiţi, amintiţi-vă, gândiţi şi…speraţi,

Mugur Preda,

Bucureşti-România

 

În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns, acum, în anul 2011, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro!

CEEA CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI S-A DISTRUS, JEFUIT ŞI VÂNDUT ÎN 20:

1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges 2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau 3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor 4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila 5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj 6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta 7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj 8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati 9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj 10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj 11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara 12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti 13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures 14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt 15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova 16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea 17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti 18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti 19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti 20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges 21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau 22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov 23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj 24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta 25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj 26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati 27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara 28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi 29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti 30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures 31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures 32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova 33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu 34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava 35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis 36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti 37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti 38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti 39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti 40 Centrala miniera Valea Jiului – activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara 41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin 42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara 43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara 44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara 45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara 46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara 47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara 48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara 49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara 50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara 51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara 52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara 53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara 54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara 55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj 56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj 57 Intreprinderea miniera Motru Gorj 58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj 59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj 60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova 61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges 62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor 63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna 64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj 65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures 66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba 67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures 68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures 69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu 70 Combinatul minier Suceava Suceava 71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara 72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba 73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor 74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin 75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin 76 Intreprinderea miniera Balan Harghita 77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara 78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara 79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba 81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau 82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj 83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj 84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta 85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita 86 Intreprinderea salina Praid Harghita 87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti 88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova 89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava 90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea 91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu 92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu 93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu 94 Trustul petrolului Pitesti Arges 95 Trustul petrolului Moinesti Bacau 96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj 97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov 98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova 99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova 100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova 101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova 102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita 103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara 104 Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara 105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita 106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin 107 Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin 108 Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis 109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati 110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati 111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati 112 Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba 114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud 115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila 116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau 117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj 118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati 119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi 120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt 121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 122 Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba 123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor 124 Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj 125 Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj 126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova 127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt 128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor 129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt 130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt 131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea 132 Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti 133 Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti 134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj 135 Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges 136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt 137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna 139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov 140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor 141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi 142 Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures 143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare 144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu 145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu 146 Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu 147 Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti 148 Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti 149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges 150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges 151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor 152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges 153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov 154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj 157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor 158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti 159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov 161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov 162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau 164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta 165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj 166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj 167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati 168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita 169 Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt 170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova 171 Intreprinderea „Tehnometal“ – Timisoara Timis 172 Intreprinderea de masini agricole „Semanatoarea“ Bucuresti M. Bucuresti 173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti 174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau 175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau 176 Intreprinderea „Armatura“ Cluj-napoca Cluj 177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita 178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj 179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu 180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova 181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea 182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti 183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti 184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti 185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea „1 Mai“ Ploiesti 186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita 187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita 188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara 189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures 190 Intreprinderea „Unio“ Satu Mare Satu Mare 191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova 192 Intreprinderea „Neptun“ Campina Prahova 193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova 194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova 195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui 196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti 197 Intreprinderea mecanica „Dr. Petru Groza“ Bihor 198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis 199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud

200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin

201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin 202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin 203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin 205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj 206 Intreprinderea „Tehnofrig“ – Cluj-Napoca Cluj 207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 208 Intreprinderea „Independenta“ – Sibiu Sibiu 209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis 210 Intreprinderea „Vulcan“ -Bucuresti M. Bucuresti 211 Intreprinderea „Metalica“ – Bucuresti M. Bucuresti 212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti 213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad 214 Intreprinderea „Hidromecanica“ Brasov Brasov 215 Intreprinderea de utilaj greu „Progresul“ Braila Braila 216 Intreprinderea mecanica „Nicolina“ Iasi Iasi 217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi 218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt 221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt 222 Intreprinderea „Steaua Rosie“ Bucuresti M. Bucuresti 223 Intreprinderea „Timpuri Noi“ Bucuresti M. Bucuresti 224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea „Rulmentul“ Brasov- Brasov Brasov 225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui 226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman 227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova 228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau 229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani 230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov 231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna 232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures 233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu 234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati 235 Santierul Naval Braila Braila 236 Santierul Naval Constanta Constanta 237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu 238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu 239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti 240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta 241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati 242 Santierul Naval Tulcea Tulcea 243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati 244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba 246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad 247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau 248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor 249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov 250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov 251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj 252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita 253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita 254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi 255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt 256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau 257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj 258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures 259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu 260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu 261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava 262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea 263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti 264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti 265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti 266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges 267 Intreprinderea “Electroprecizia” Sacele Brasov 268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna 269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita 270 Intreprinderea “Electromures” Timisoara Timis 271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti 272 Intreprinderea “Acumulatorul” Bucuresti M. Bucuresti 273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti 274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti 275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti 276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice “Electroarges” – Curtea de Arges Arges 277 Intreprinderea “Romlux” Targoviste Dambovita 278 Intreprinderea “Steaua Electrica” Fieni Dambovita 279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi 280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov 281 Intreprinderea “Electronica” Bucuresti M. Bucuresti 282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti 283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti 284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti 285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti 286 Intreprinderea “Conect” bucuresti M. Bucuresti 287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti 288 Intreprinderea de relee medias Sibiu 289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea ” Automatica” Bucuresti M. Bucuresti 290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune ” Electrocontact” Botosani Botosani 291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau 292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau 293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna 294 Intreprinderea “Sinterom” Cluj – Napoca Cluj 295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman 296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii – titu Dambovita 297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui 298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis 299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti 300 Intreprinderea “Electroaparataj” Bucuresti M. Bucuresti 301 Intreprinderea “Electromagnetica” Bucuresti M. Bucuresti 302 Intreprinderea “Electrotehnica ” Bucuresti M. Bucuresti 303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Bucuresti M. Bucuresti 304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani 305 Intreprinderea “Metalul Rosu” Cluj- Napoca Cluj 306 Intreprinderea “Unirea” Cluj – Napoca Cluj 307 Intreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca Cluj 308 Intreprinderea “Nicovala” Sighisoara Mures 309 Intreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mures Mures 310 Intreprinderea de masini textile “IMATEX” Tg. Mures Mures 311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara “Izlaz” Alexandria Teleorman 312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb “9 Mai” Lugoj Timis 313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila “AMIT” Bucuresti M. Bucuresti 314 Intreprinderea “Precizia” Bucuresti M. Bucuresti 315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti 316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj 317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt 318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta 319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova 320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges 321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau 322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau 323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor 324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov 325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta 326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova 327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova 328 Intreprinderea Rafinaria “Vega” Ploiesti Prahova 329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova 330 Intreprinderea chimica “Carbosin” Copsa Mica Sibiu 331 Combinatul petrochimic “Solventul” Timisoara Timis 332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj 333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad 334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau 335 Combinatul chimic Fagaras Brasov 336 Combinatul chimic Victoria Brasov 337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta 338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita 339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures 340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt 341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova 342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman 343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti 344 Intreprinderea chimica “Sinteza” Oradea Bihor 345 Intreprinderea de coloranti “Colorom” Codlea Brasov 346 Intreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Brasov Brasov 347 Intreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj- Napoca Cluj 348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj 349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi 350 Intreprinderea de detergenti “Dero” Ploiesti Prahova 351 Intreprinderea “Progresul” Ploiesti Prahova 352 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Azur” Timisoara Timis 353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea 354 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Policolor” M.Bucuresti 355 Intreprinderea de medicamente si coloranti “Sintofarm” M.Bucuresti 356 Intreprinderea de medicamente “Biofarm” M.Bucuresti 357 Intreprinderea de produse cosmetice “Nmiraj” M.Bucuresti 358 Intreprinderea de sapun “Stela” M.Bucuresti 359 Intreprinderea chimica “Victoria” M.Bucuresti 360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt 361 Combinatul de fibre artificiale “Vascoza” Lupeni Hunedoara 362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi 363 Intreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” M. Bucuresti 364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea 365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba 366 Intreprinderea chimica Turda Cluj 367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures 368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea 369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti 370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges 371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov 372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau 373 Intreprinderea “Napochim” Cluj- Napoca Cluj 374 Intreprinderea “Energia” -Constanta Constanta 375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj 376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara 377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi 378 Intreprinderea “Prodcomplex” Targu Mures Mures 379 Intreprinderea de anvelope”Victoria” Floresti Prahova 380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea 381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea 382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti 383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti 384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau 386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov 387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita 388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita 389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova 390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare 391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti 392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti 393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov 394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti 395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti 396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba 397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba 398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba 399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad 400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges 401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau 402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau 403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor 404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud 405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani 406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov 407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila 408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin 409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj 410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj – Napoca Cluj 411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj 412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta 413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna 414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita 415 Intreprinderea “Metal- lemn” Craiova Dolj 416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati 417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj 418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita 419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita 420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara 421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures 422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi 423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti 424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures 425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures 426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures 427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt 428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie “Relaxa Mizil” Prahova 429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova 430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare 431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj 432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu 433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava 434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava 435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis 436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui 437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea 438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea 439 Intreprinderea “Arta Mobilei” M. Bucuresti 440 Intreprinderea “Produse lemn mobila” M. Bucuresti 441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti 442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti 443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba 444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad 445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges 446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau 447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor 448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor 449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud 450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov 451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau 452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin 453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj 454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta 455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna 456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj 457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita 458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita 459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara 460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi 461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures 462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti 463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures 464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt 465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova 466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare 467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu 468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava 469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis 470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea 471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea 472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila 473 Intreprinderea de celuloza si hartie “Letea” Bacau Bacau 474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba 475 Intreprinderea de hartie “Bistrita” Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud 476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov 477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov 478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj 479 Intreprinderea de cartoane si confectii “Mucart” Cluj-Napoca Cluj 480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta 481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita 482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti 483 Intreprinderea de celuloza si hartie “Reconstructia” Piatra Neamt Neamt 484 Intreprinderea de hartie si cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamt Neamt 485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova 486 Intreprinderea de cartoane si confectii “Prahova” Scaieni Prahova 487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava 488 Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges 490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor 491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov 492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov 493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj 494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta 495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita 496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj 497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara 498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt 499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor 501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov 502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau 503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj 504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj 505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta 506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta 507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita 508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj 509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati 510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara 511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara 512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita 513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi 514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures 515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt 516 Intreprinderea de materiale de constructii “1 Mai” Bucov Prahova 517 Intreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni Prahova 518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare 519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj 520 Intreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu Sibiu 521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis 522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis 523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis 524 Intreprinderea “EXTRACERAM” Timisoara Timis 525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui 526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea 527 Intreprinderea de materiale de constructii “Cesarom” M. Bucuresti 528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti 529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii “7 Noiembrie” Bucuresti M. Bucuresti 530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane “Granitul” Bucuresti M. Bucuresti 531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba 533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad 534 Intreprinderea de suruburi “Anghel Saligni” Cernavoda Constanta 535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau 536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj 537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita 538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi 539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures 540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova 541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu 542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava 543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti 544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita 545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba 546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad 547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov 548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj 549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt 550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt 551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare 552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea 553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea 554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea 555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti 556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila 558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova 559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman 560 Intrerprinderea “6 Martie” Timisoara Timis 561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti 562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti 563 Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov 565 Intreprinderea mecanica de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca Cluj 566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj 567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara 568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi 569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman 570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj 572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj 573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati 574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures 575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures 576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova 577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava 578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis 579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba 580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges 581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov 582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau 583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita 584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara 585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu 586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures 587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti 588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti 589 Santierul Naval Orsova Mehedinti 590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti

591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 592 Intreprinderea textila “UTA” Arad Arad 593 Intreprinderea “Textila Pitesti” Arges 594 Intreprinderea textila “crisana” Oradea Bihor 595 Intreprinderea “Textila Nasaud” Bistrita-Nasaud 596 Intreprinderea textila “Moldova” Botosani Botosani 597 Intreprinderea “Tesatoria Codlea” Brasov 598 Intreprinderea “Textila” Buzau Buzau 599 Intreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa Dambovita 600 Intreprinderea textila “Oltul” Sf. Gheorghe Covasna 601 Intreprinderea “Textila” Calafat Dolj 602 Intreprinderea “Textila Galati” Galati 603 Intreprinderea de ata si filatura”Odorhei” Harghita 604 Intreprinderea “Filatura de bumbac Slobozia” Ialomita 605 Intreprinderea “Tesatura Iasi” Iasi 606 Intreprinderea “Textila Dunareana” Giurgiu Giurgiu 607 Intreprinderea “Filatura de bumbac Oltenita” Giurgiu 608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov 609 Intreprinderea “Filatura de bumbac Baia Mare” Maramures 610 Intreprinderea textila “Cazanele” orsova Mehedinti 611 Intreprinderea “Tesatoria de bumbac” Sighisoara Mures 612 Intreprinderea “Textila Slatina” Olt 613 Intreprinderea textila “Ardeleana” Satu Mare Satu Mare 614 Intreprinderea “Filatura de bumbac Carei” Olt 615 Intreprinderea textila “Tarnava Medias” Sibiu 616 Intreprinderea textila “Firul Rosu” Talmaciu Sibiu 617 Intreprinderea textila ” 11 Iunie” Cisnadie Sibiu 618 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Campulung Moldovenesc Suceava 619 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Gura Humorului Suceava 620 Intreprinderea “Textila Teleorman” Rosiorii de Vede Teleorman 621 Intreprinderea “Textila Timisoara” Timis 622 Intreprinderea “Textila Lugoj” Timis 623 Intreprinderea textila “Bumbacul” Timisoara Timis 624 Intreprinderea “Ambalajul metalic” Timisoara Timis 625 Intreprinderea “Textila Vaslui” Vaslui 626 Intreprinderea textila “Dacia” M. Bucuresti 627 Intreprinderea “Industria bumbacului” M. Bucuresti 628 Intreprinderea textila “Aurora” M. Bucuresti 629 Intreprinderea textila “Suveica” M. Bucuresti 630 Intreprinderea textila “7 Noiembrie” M. Bucuresti 631 Intreprinderea “Bumbacaria romaneasca Jilava” M. Bucuresti 632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 633 Intreprinderea textila “Drum Nou” Oradea Bihor 634 Intreprinderea textila “Republica” Darste Brasov 635 Intreprinderea de matase “Romania muncitoare” Cluj -Napoca Cluj 636 Intreprinderea textila “Dobrogeana” Constanta Constanta 637 Intreprinderea textila “Trainica” Pucioasa Dambovita 638 Intreprinderea textila “Navodul” Galati Galati 639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita 640 Intreprinderea ” Filatura de in si canepa” Gheorghieni Harghita 641 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Deva Hunedoara 642 Intreprinderea de matase”Victoria” Iasi Iasi 643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi 644 Intreprinderea de in si canepa “Textila” Iasi Iasi 645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov 646 Intreprinderea textila “Intex” Paulesti Prahova 647 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Sighisoara Mures 648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare 649 Intreprinderea textila “Solidaritatea” Satu Mare Satu Mare 650 Intreprinderea textila “Matasea Rosie” Cisnadie Sibiu 651 Intreprinderea “Filatura de in si canepa” Falticeni Suceava 652 Intreprinderea textila “Garofita” Timisoara Timis 653 Intreprinderea textila “Filatura de matase naturala” Lugoj Timis 654 Intreprinderea textila “Arta textila” Timisoara Timis 655 Intreprinderea “Filatura si tesatoria” Sanicolau Mare Timis 656 Intreprinderea textila ” 13 Decembrie” Timisoara Timis 657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman 658 Intreprinderea de matase “Select” M. Bucuresti 659 Intreprinderea de matase “Flamura Rosie” M. Bucuresti 660 Intreprinderea de matase “Borangicul” M. Bucuresti 661 Intreprinderea de matase “Matasea populara” M. Bucuresti 662 Intreprinderea de matase “Tesatoriile Reunite” M. Bucuresti 663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti 664 Intreprinderea textila “Unirea” M. Bucuresti 665 Intreprinderea textila “Industria Iutei” M. Bucuresti 666 Intreprinderea de in, canepa “Prodin” M. Bucuresti 667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 668 Intreprinderea de stofe “Argeseana” Arges 669 Intreprinderea Filatura de lina “Musceleana” Cetateni Arges 670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau 671 Intreprinderea de postav “Proletarul” Bacau Bacau 672 Intreprinderea “Netex” Bistrita Bistrita-Nasaud 673 Intreprinderea de stofe “Carpatex” Brasov Brasov 674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov 675 Intreprinderea textila “Octombrie Rosu” Ghimbav Brasov 676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau 677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta 678 Intreprinderea textila “Independenta” Craiova Dolj 679 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Miercurea Ciuc Harghita 680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt 681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures 682 Intreprinderea de stofe “Dorobantul” Ploiesti Prahova 683 Intreprinderea de stofe “Filatura de lina pieptanata” Mizil Prahova 684 Intreprinderea “Textila” Cisnadie Sibiu 685 Intreprinderea “Libertatea” Sibiu Sibiu 686 Intreprinderea textila “Dumbrava” Sibiu Sibiu 687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis 688 Intreprinderea de palarii “Paltim” Timisoara Timis 689 Intreprinderea de palarii “Lux” Periam Timis 690 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Focsani Vrancea 691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova 692 Intreprinderea “Textila” Grivita M. Bucuresti 693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti 694 Intreprinderea “Filatura de lina piptanata” M. Bucuresti 695 Intreprinderea “Munca Textila” M. Bucuresti 696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba 698 Intreprinderea de tricotaje “Tricoul rosu” Arad Arad 699 Intreprinderea de tricotaje “Miorita” Oradea Bihor 700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov 701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau 702 Intreprinderea de tricotaje “Somesul” Cluj-Napoca Cluj 703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita 704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita 705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara 706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi 707 Intreprinderea de tricotaje “Moldova” Iasi Iasi 708 Intreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet Maramures 709 Intreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra neamt Neamt 710 Intreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman Neamt 711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt 712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova 713 Intreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare Satu Mare 714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj 715 Intreprinderea de tricotaje “Drapelul rosu” Sibiu Sibiu 716 Intreprinderea de ciorapi”7 Noiembrie” Sibiu Sibiu 717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu 718 Intreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava Suceava 719 Intreprinderea de tricotaje “Bucovina” Radauti Suceava 720 Intreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timisoara Timis 721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis 722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui 723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea 724 Intreprinderea de tricotaje “Crinul” M. Bucuresti 725 Intreprinderea “Tricotajul rosu” M. Bucuresti 726 Intreprinderea de tricotaje “Tanara Garda” M. Bucuresti 727 Intreprinderea de tricotaje “Tricodava” M. Bucuresti 728 Intreprinderea de ciorapi “Apolo” M. Bucuresti 729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti 730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 731 Intreprinderea de confectii Arad Arad 732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges 733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau 734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor 735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor 736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani 737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani 738 Intreprinderea de confectii Braila Braila 739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau 740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin 741 Intreprinderea de confectii “Flacara” Cluj-napoca Cluj 742 Intreprinderea de confectii “Peninsula” comuna Lumina Constanta 743 Intreprinderea de confectii “Targu Secuiesc” Cluj-napoca Covasna 744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj 745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj 746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita 747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita 748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita 749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi 750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures 751 Intreprinderea de confectii “Portile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinti 752 Intreprinderea de confectii “Tarnava” Sighisoara Mures 753 Intreprinderea de confectii “Muresul” Tg. Mures Mures 754 Intreprinderea de confectii “Mondiala” Satu Mare Satu Mare 755 Intreprinderea de confectii “Steaua rosie” Sibiu Sibiu 756 Intreprinderea de confectii “Bega” Timisoara Timis 757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui 758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui 759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea 760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 761 Intreprinderea de incaltaminte “Ardeleana” Alba Iulia Alba 762 Intreprinderea de piele si marochinarie “Caprioara” Sebes Alba 763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade “Libertatea” Arad Arad 764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges 765 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Partizanul” Bacau Bacau 766 Intreprinderea de incaltaminte “Solidaritatea” Oradea Bihor 767 Intreprinderea de incaltaminte “Crisul” Oradea Bihor 768 Intreprinderea de incaltaminte “Bihoreana” Marghita Bihor 769 Intreprinderea de incaltaminte “Arta” Oradea Bihor 770 Intreprinderea de blanarie “1 Mai” Oradea Bihor 771 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Timpuri Noi” Brasov Brasov 772 Intreprinderea de incaltaminte “Clujana” Cluj-Napoca Cluj 773 Intreprinderea “Tabacaria Bucovat” Dolj 774 Intreprinderea de blanarie “Vidra” Orastie Hunedoara 775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures 776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures 777 Intreprinderea “Tabacaria Minerala Corabia” Olt 778 Intreprinderea de piele “Poporul” Ploiesti Prahova 779 Intreprinderea de piele “Drum Nou” Satu Mare Satu Mare 780 Intreprinderea de piele si incaltaminte “8 Mai” Medias Sibiu 781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie “13 Decembrie” Sibiu Sibiu 782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu 783 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Staruinta” Suceava Suceava 784 Intreprinderea de incaltaminte “Banatul” Timisoara Timis 785 Intreprinderea de incaltaminte “Modern” Timisoara Timis 786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis 787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis 788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis 789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis 790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis 791 Intreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timisoara Timis 792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte “Victoria” Timis 793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis 794 Intreprinderea “Pretim” Timisoara Timis 795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui 796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea 797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea 798 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Pionierul” M. Bucuresti 799 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Flacara Rosie” M. Bucuresti 800 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Carmen” M. Bucuresti 801 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Republica” M. Bucuresti 802 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Tehnica Noua” M. Bucuresti 803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti 804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti 805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti 806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti 807 Intreprinderea de incaltaminte “Progresul” M. Bucuresti 808 Intreprinderea “Tabacaria minerala” Jilava M. Bucuresti 809 Intreprinderea “Prefin” M. Bucuresti 810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti

811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba 813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges 814 Intreprinderea de sticlarie “Padurea Neagra” Alesd Bihor 815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud 816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani 817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani 818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau 819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau 820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj 821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj 822 Intreprinderea de portelan”Iria” Cluj-Napoca Cluj 823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj 824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures 825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures 826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures 827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova 828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova 829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova 830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova 831 Intreprinderea de sticlarie “Victoria muncii” Poiana Codrului Satu Mare 832 Intreprinderea de sticlarie “Vitrometan” Medias Sibiu 833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu 834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu 835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava 836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis 837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti 838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti 839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 840 Intreprinderea “Bunuri metalice” Arad Arad 841 Intreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad Arad 842 Intreprinderea “Aradeanca” Arad Arad 843 Intreprinderea “Metalica” Oradea Bihor 844 Intreprinderea de mase plastice „Viitorul“ Oradea Bihor 845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj 846 Intreprinderea „11 Iunie“ Galati Galati 847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures 848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures 849 Intreprinderea „Jiul“ Bals Olt 850 Intreprinderea „Flacara“ Ploiesti Prahova 851 Intreprinderea de masini casnice emailate „23 August“ Satu Mare 852 Intreprinderea „Emailul rosu“ Medias Sibiu 853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu 854 Intreprinderea „Flamura rosie“ Sibiu Sibiu 855 Intreprinderea „Metalurgica“ M. Bucuresti 856 Intreprinderea „Inox“ M. Bucuresti 857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau 859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor 860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov 861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj 862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj 863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati 864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi 865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis 866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu 867 Intreprinderea poligrafica „13 Decembrie 1918“ M. Bucuresti 868 Intreprinderea poligrafica „Informatia“ M. Bucuresti 869 Intreprinderea poligrafica „Arta grafica“ M. Bucuresti 870 Intreprinderea poligrafica „Filaret“ M. Bucuresti 871 Intreprinderea poligrafica „Buletinul Oficial“ M. Bucuresti 872 Casa de discuri „Electrecord“ M. Bucuresti 873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti 874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad 876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani 877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj 878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta 879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati 880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati 881 Intreprinderea „Tehnoutilaj“ odorhei Harghita 882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi 883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov 884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt 885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu 886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman 887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis 888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti 889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti 890 Intreprinderea poligrafica “Luceafarul” M. Bucuresti 891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad 893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges 894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau 895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor 896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor 897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor 898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani 899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov 900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila 901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila 902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau 903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau 904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj 905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj 906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta 907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta 908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj 909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj 910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj 911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita 912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati 913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara 914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita 915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita 916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita 917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi 918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov 919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu 920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu 921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov 922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov 923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures 925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt 926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt 927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova 928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare 929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu 930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava 931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman 932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis 933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis 934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea 935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti 936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad 938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges 939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges 940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor 941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor 942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov 943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila 944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau 945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj 946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta 947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita 948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj 949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati 950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara 951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita 952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu 953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov 954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu 955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures 956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures 957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt 958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova 959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava 960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman 961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis 962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea 963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi Vaslui 964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea 965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti 966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba 968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad 969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges 970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau 971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor 972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud 973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani 974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov 975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila 976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau 977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin 978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj 979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta 980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna 981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita 982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj 983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati 984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj 985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita 986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara 987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita 988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi 989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov 990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures 991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti 992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures 993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt 994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt 995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova 996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare 997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj 998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu 999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava 1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman 1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis 1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea 1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui 1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea 1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea 1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti 1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie “Zarea” Bucuresti M. Bucuresti

1008 Centrala industrializarii carnii – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba 1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad 1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges 1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau 1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor 1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud 1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani 1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov 1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila 1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau 1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin 1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj 1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta 1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta 1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna 1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita 1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj 1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati 1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj 1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita 1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara 1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita 1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi 1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov 1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures 1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures 1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt 1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt 1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova 1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare 1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj 1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu 1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava 1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman 1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis 1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea 1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui 1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea 1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea 1049 Intreprinderea „Antefrig“ Bucuresti M. Bucuresti 1050 Intreprinderea „Abatorul“ Bucuresti M. Bucuresti 1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti 1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba 1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad 1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges 1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau 1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor 1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud 1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani 1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov 1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila 1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau 1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin 1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj 1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta 1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna 1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita 1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj 1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati 1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj 1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita 1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara 1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita 1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi 1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov 1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures 1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures 1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt 1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt 1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova 1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare 1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj 1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu 1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava 1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman 1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis 1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea 1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui 1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea 1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea 1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti 1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad 1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau 1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani 1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov 1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau 1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj 1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi 1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu 1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov 1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita 1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures 1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor 1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures 1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt 1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt 1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis 1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov 1111 Intreprinderea de produse zaharoase „Feleacul“ Cluj-Napoca Cluj 1112 Intreprinderea de produse zaharoase „Cerna“ Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1113 Intreprinderea de produse zaharoase „Victoria“ Sibiu Sibiu 1114 Intreprinderea de produse zaharoase „Kandia“ Timisoara Timis 1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti 1116 Centrala berii, spirtului si amidonului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad 1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges 1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau 1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor 1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila 1122 Intreprinderea de bere „Aurora“ Brasov Brasov 1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj 1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta 1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna 1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna 1127 Intreprinderea de bere Galati Galati 1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita 1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara 1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi 1131 Intreprinderea de drojdie “Seineana” Seini Maramures 1132 Intreprinderea de bere si spirt „Banovita“ Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures 1134 Intreprinderea de bere si amidon „Steagu Rosu“ Piatra Neamt Neamt 1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova 1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare 1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu 1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava 1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis 1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie – Bucuresti M. Bucuresti 1141 Intreprinderea de bere Rahova – Bucuresti M. Bucuresti 1142 Intreprinderea de bere Grivita – Bucuresti M. Bucuresti 1143 Intreprinderea de bere Bragadiru – Bucuresti M. Bucuresti 1144 Centrala uleiului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1145 Intreprinderea de ulei „Interindustrial“ Oradea Bihor 1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta 1147 Intreprinderea de ulei „Oltenia“ Podari Dolj 1148 Intreprinderea de ulei „Prutul“ Galati Galati 1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita 1150 Intreprinderea de ulei „Unirea“ Iasi Iasi 1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov 1152 Intreprinderea de ulei „Ardealul“ Carei Satu Mare 1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman 1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui 1155 Intreprinderea de ulei „13 Decembrie“ Bucuresti M. Bucuresti 1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau 1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna 1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj 1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi 1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis 1162 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Ocna Mures Alba 1163 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Arad Arad 1164 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Craiova Dolj 1165 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Urziceni Ilfov 1166 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Carei Satu Mare 1167 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Barlad Vaslui 1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Ilfov 1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad 1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor 1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani 1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila 1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau 1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj 1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta 1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj 1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati 1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita 1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi 1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures 1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare 1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman 1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis 1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui 1185 Centrala Delta Dunarii – Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea 1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea 1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea 1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea 1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase –Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba 1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad 1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges 1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau 1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor 1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud 1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani 1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin 1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna 1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita 1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj 1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita 1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara 1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita 1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov 1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures 1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt 1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj 1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava 1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea 1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui 1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea 1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov 1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta 1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati 1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi 1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu Mures Mures 1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt 1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova 1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare 1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu 1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman 1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea 1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti 1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila 1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj 1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis 1228 Trustul inului, canepii si bumbacului – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta 1230 Intreprinderea de in Reci Covasna 1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita 1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures 1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova 1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu 1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures 1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures 1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad 1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor 1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau 1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures 1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt 1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu 1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis 1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui 1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman 1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud 1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare 1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava 1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman 1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea Tulcea 1251 Intreprinderea “PROTAN” Bucuresti M. Bucuresti 1252 Intreprinderea “Didactica M. Bucuresti 1253 Monetaria Statului M. Bucuresti 1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti 1255 Intreprinderea „Frigocom“ M. Bucuresti 1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare M. Bucuresti

1257 Intreprinderea de tevi sudate Bucuresti

 

 

 

 

***

 

ADDENDA

 

Cine are informaţii despre alte întreprinderi distruse, furate, vîndute pe nimic, să completeze lista. La acest jaf au contribuit toate partidele parlamentare care au fost la putere în aceşti 22 de ani apocaliptici, împreună cu indivizii corupţi din economie, ju$tiţi€, administraţi€ etc. – adică ceea ce s-a numit cleptocraţia.

În continuarea distrugerii economiei româneşti, guvernul trădător maghiarizat Boc-Bela, cu acordul preşedintelui filomaghiar Traian Băsescu şi la presiunea Fondului Monetar Internaţional (F.M.I.), şi-a propus să înstrăineze şi marile combinate energetice. În prima formă, pentru ca pastila să fie mai uşor de înghiţit de către români, înstrăinarea se va face prin aducerea de manageri străini – care vor dispune, evident, decizii dictate de forţe străine. Prin pierderea controlului asupra marilor combinate energetice, România îşi va pierde tot mai mult suveranitatea naţională, fiindcă sistemul energetic constituie o componentă esenţială a independenţei, suveranităţii şi securităţii naţionale.

Situaţia de acum doi ani, cînd Federaţia Rusă a oprit gazul – pe motivul întemeiat că Ucraina fura gaz din conductele transnaţionale, dar folosit doar ca pretext pentru a face presiuni contra ţărilor europene occidenatale! – şi a îngheţat toată Europa Occidentală este elocvent pentru pierderea independenţei României din cauza înstrăinării marilor combinate energetice! Vedeţi, în acest sens, comentariul „29 Vasile Zarnescu // Sep 24, 2008 at 12:18 pm“, la articolul meu NECESITATEA REÎNTREGIRII ROMÂNIEI – comentariu prin care am anticipat cu trei luni închiderea gazului rusesc!

De aceea, regimul Băsescu-Boc-Bela trebuie înlăturat rapid, înainte să mai apuce să dispună vreo decizie antiromânească!

(Va urma)

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors