Archive for the ‘Social’ Category

Traian BĂSESCU la Roma 2013

Posted by Gabriela Petcu On February - 19 - 2013

ROMAN-Viorel-wbViorel ROMAN

Pontificatul papei Benedict XVI şi mandatul prezidenţial al lui Traian Băsescu aproape că se suprapun, de aceea ultima lor întâlnire, 15 februarie 2013, a marcat situaţia actuală a dialogului început atât de promiţător de Fericitul Ioan Paul ÎI la Bucureşti în anul 1999 şi mai ales liniile directoare pentru urmaşi.

 

În primul rând exista un consens privind promovarea acquis-ului comunitar, adică a drepturilor și a obligaţiilor, a normelor şi valorilor europene, a codului canonic romano-catolic modernizat şi actualizat în permanenţă, fundamentul juridic al UE, ceea ce presupune un dialog a occidentalilor cu toţi ortodocşii, care să depăşească nivelul mişcării ecumeniste din perioada Războiului Rece.

 

În al doilea rând, Biserica Romei este angajată în procesul educaţional, nu numai prin Colegiul Pio Romeno, care pregăteşte preoţi romani de aproape un secol, şi doreşte să participe în continuare cu vasta sa experienţă la depăşirea marasmului din sistemul de învăţământ actual din România. Pentru ca un tineret cu o slabă pregătire profesională n-are şanse într-o Europă unită.

 

În al treilea rând, milioanele de emigranţi, care vor să trăiască într-un spaţiu de civilizaţie occidentală în care acquis-ul comunitar este de la sine înţeles (nu ca în România unde nici nu e înţeles, nici nu e transpus în practică) se bucura de sprijinul Bisericii romano-catolice prin punerea la dispoziţie a sute de biserici unde greco-catolicii şi ortodocşii romani sunt bineveniţi. Integrarea lor în societate se face nu de rare ori cu sprijinul nemijlocit al Bisericii Romei.

 

În al patrulea rând, sărăcia mai ales a pensionarilor, actualmente mai numeroşi decât salariaţii sunt ajutaţi direct de Ordinul maltez, care a împlinit recent 900 de ani. În semn de apreciere preşedintele României s-a întâlnit cu Marele Maestru al Ordinului Cavalerilor de Malta şi a decorat mai mulţi cavaleri.

 

În al cincilea rând, situaţia Bisericii romano-catolice şi greco-catolice sunt în mod firesc, permanent în atenţia papei de la Romei, mai ales ca jumătate de secol de dictatura ateistă, ortodoxo-comunista, catolicii au suferit privaţiuni şi persecuţii, care nici până în zilele noastre nu au fost înlăturate.

 

Preşedintele Băsescu a fost extrem de impresionat de întrevederea cu papa Benedict XVI: Să mă scuzaţi pentru sinceritate, dar dacă nu aş fi sincer, mai bine nu aş vorbi. Sentimentul cu care am plecat a fost acela că am avut o întâlnire unică, care nu se va mai repeta, şi care nici nu va mai putea avea vreodată un sentiment asemănător. În calitatea sa de şef al statului şi al bisericii ortodoxe, Traiana Băsescu lasă urmaşilor săi un sincer îndemn de continuarea dialogului cu Roma pentru integrarea de facto în marea familie europeană occidentală. În concepţia constantinopolitana, şeful statului este şi capul bisericii ortodoxe. În simfonie cu statut. Şi cu acest prilej preşedintele n-a lăsat nici un dubiu că în României şeful statului este şi capul bisericii, pentru ca absolut toţi preoţii şi ierarhii indiferent de rit sunt salariaţii săi, ai statului.

 

În anul 2005 am avut prilejul, încurajat de prof.unv.dr. Dan Popescu, prorectorul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, să prezint în cadrul unui simpozionul ştiinţific internaţional „Sărăcie/bogăţie şi integrarea României în UE”, zece teze cu titlul Traian Băsescu la Roma. Fără să fac vreo modificare sau completare anexez această comunicare în speranţa ca importanţa dialogului cu Roma va fi mai uşor de înţeles.

——————————————-

 

*Simpozionul ştiinţific internaţional Sărăcie/bogăţie şi integrarea României în UE Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 20 – 21 mai 2005

 

**Traian Băsescu la Roma (10 teze)

 

I.

În tradiţia bizantină a culorilor definitorii pentru partide, la alegerile din 2004 au concurat pravoslavnicii „albaştrii” şi „portocalii” prooccidentali. După victoria surprinzătoare a celor din urmă până şi în Ucraina, ce obligaţii are de îndeplinit în est şi vest, România? Vizita noului Preşedinte Traian Băsescu la Chişinău, la poporul său din republica vecină direct subordonată politic Kremlinului şi religios Patriarhului întregii Ruşii Alexei ÎI, a fost de bun augur, dar piatra de hotar, de încercare a noului regim, ca şi a celor precedente de altfel, e vizita la Papă de Roma.

 

II.

Patriarhul occidentului, Papa Ioan Paul ÎI primeşte de la sine înţeles pe toţi şefi de state şi patriarhi orientali. Acesta este punctul de plecare a agendei noului Preşedintelui şi a Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist în Europa, în lumea romano-catolicilor. Roma are din totdeauna, dar mai ales în zilele noastre, o deschidere fără precedent faţă de români, dar ea a fost boicotată şi de ortodoxo-comunistul Nicolae Ceauşescu şi de (neo) comunistul Ion Iliescu. Primul era oarecum încătuşat într-un „Lagăr”, după o Cortină de Fier păzită de Armata Roşie, în Pactul de la Varşovia, CAER. Al doilea era un agent de influenţă, pregătit de Moscova încă sub Stalin să-i apere pe români cu duhul şi sobornicia pravoslavnică în forma să secularizată, marxist-leninistă, de influenţa nefastă a capitalismului şi occidentului.

 

III.

Ceauşescu a fost la Roma şi a promis marea cu sarea occidentului, ceea ce a făcut posibilă dezvoltarea şi bunăstarea anilor 70, dar când Mihail S. Gorbaciov a deschis larg porţile Lagărului comunist, Ceauşescu şi-a dat arama pe faţă şi a fost împuşcat. Iliescu cu Preafericitul au fost şi ei de nenumărate ori la Papă de la Roma, în occident şi au căutat să preamărească Revoluţia din 1989 şi reorientarea moldo-valaha de la est spre vest. Dar n-au fost nici credibili, nici la înălţimea momentului istoric după vizita Papei Ioan Paul ÎI la români şi sunt marginalizaţi.

 

IV.

Preşedintele democrat Traian Băsescu va trebui să-i depăşească pe predecesori ortodoxo-(neo) comunişti. El, împreună cu BOR-ul, Parlamentul etc., are voinţa şi legitimitatea de a-i scoate pe români din izolarea, mizeria milenară prin începerea unui dialog deschis şi sincer cu Roma. Acesta este fundamentul autentic şi singura garanţie a integrării durabile a României, Moldovei în Europa şi în acelaşi timp oferă şi şansa emancipări românilor din Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia şi a milioanelor la munca în occident.

 

V.

Domnitorii moldo-valahi, de la Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mihai Viteazul până azi, cooperează pozitiv sau negativ, volens, nolens cu „a doua şi a treia” Romă, Imperiul Otoman şi Rus, dar şi cu Sfântul Imperiu Roman, Roma. Latini pravoslavnici, moldo-valahii sunt religios şi politic, duhovniceşte, soborniceşte, geostategic predispuşi şi într-un anumit sens, chiar condamnaţi la o duplicitate bine cunoscută şi în occident. În efortul lor de supravieţuire, cu un picior în răsărit şi altul în apus, sunt însă prinşi în final cu ocaua mică şi lichidaţi ca Ceauşescu, Ion Antonescu, Mihai Viteazul sau înlăturaţi de la putere ca tandemul Iliescu-Năstase, dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen. Alexandru Cuza moare în exil etc.

 

VI.

După marea invazie a slavilor din sec.7 în Europa şi grecizarea Imperiului Roman de răsărit, urmaşii romanilor, românii pierd legătura geografică şi spirituală cu Roma, iar alianţa greco-slavă împotriva elementului latin, i-a îngenunchiat definitiv, politic şi religios. De atunci greco-slavii îi pedepsesc pe românii, când ei înclină spre Vest mai mult decât consideră oportun Sultanul, Ţarul rus, ambi susţinuţi necondiţionat de Patriarhii greco-pravoslavnici. Şi occidentali trec la măsuri drastice când românii trădează. În acest conflict de interese, est-vest, atât turcii cât şi ruşii sunt interesaţi în cooperarea cu occidentul, aşa că românii se folosesc de această marjă de manevră, de regulă chiar la comanda stăpânilor lor, şi încerca să iasă de sub tutela Constantinopolului şi Moscovei, şi să revină la Roma.

 

VII.

Roma îi ajută pe români, ajunşi în robie la duşmanii lor naturali, grecii şi slavii. De la ocuparea Constantinopolului 1204, la Conciliul de la Florenţa 1439, la Unirea transilvănenilor 1700, la crearea Principatului moldo-valah 1859, a Vechiului Regat 1881, a României Mari 1920, la Revoluţie 1989, la vizita Papei Ioan Paul ÎI la Bucureşti 1999, la integrarea în UE 2007, occidentalii întind mai tot timpul o mână de ajutor românilor decăzuţi în captivitatea babiloniană greco-pravoslavnică. Dar moldo-valahii ori n-au reuşit prin ei înşişi, ori au fost boicotaţi, ori pur şi simplu n-au înţeles (cu excepţia uniţilor, a lui Cuza şi Kogălniceanu), că originea lor latină nu-i suficientă, ci trebuie refăcute şi legăturilor spirituale cu Roma, punctul de plecarea a civilizaţiei lor, singura din lume, care nu se defineşte rasial (anglo-saxonii, ungurii) sau geografic (ibericii, italienii), ci cultural – de la Roma.

 

VIII.

Moldo-valahi se tem de occident, pentru că nu cunosc „Acquis”-ul UE, de aceea, ori nu fac deosebire între normele, valorile vest europene şi cele ortodoxe, ori nu acceptă incompatibilitatea dintre estul şi vestul continentului. Românii sunt geografic în Europa. Dar asta nu-i însă de ajuns pentru UE. În „Lagărul” moscovit era instituţionalizată prăpastia dintre ortodoxo-comunism şi occidentul imperialist. Dar şi acum se refuză, în mod cu totul surprinzător, că două societăţii nu pot face casă comună în UE fără armonizarea normelor divergente, că UE se bazează pe codul canonic romano-catolic, nu cel greco-bizantin, că efortul de a eluda, cu paleative culturale occidentale fondul religios al integrării europene, e contraproductiv.

 

IX.

Religia e fundamentul şi cheia comportamentului politic, social-economic, aşa că aderarea românilor la UE, fără dialogul cu Roma şi reunificarea într-o formă sau alta a creştinismului e o minciună pioasă. Interdependenţa religie-politică tabuizată de ortodoxo-(post) comunişti, ca şi bariera de comunicare, de sorginte religioasă, cu care se luptă de secole colonialiştii, capitaliştii, comuniştii, imperialiştii, globaliştii, adepţii aderări tehnocratice, „fără Dumnezeu” la Europa, nu dispare peste noapte. Totuşi fără armonizarea valorilor orientale cu cele occidentale, integrarea europeană politică şi social-economică e numai o faţadă, a la prinţul rus Potemkin.

 

X.

Cele două state româneşti, ori se reorientează şi reorganizează după legislaţia UE, şi astfel se vor reunifica (ex. Germania), ori rămân la periferia Europei, unde divide et impera e la ordinea zilei. Dacă refuză sau nu înţeleg importanţa dialogului cu Roma, România are soarta Basarabiei dezmembrată. Banatul, Transilvania se vor „regionaliza” de Bucureşti, ca Ţările Baltice de Moscova, sau ca Slovenia, Croaţia etc. de Belgrad. De un mileniu se încearcă refacerii unităţi europene creştine şi apoi politice. Acum se implementează „Acquis”-ul UE, codului canonic romano-catolic modernizat şi apoi se speră că va avea loc automat armonizarea cu tradiţia ortodoxă. De un deceniu se introduc la moldo-valahi legi şi instituţii UE în speranţa că după eşecul „formelor fără fond”, acum formă va genera fondul. Dar pentru că s-a întârziat dialogul cu Roma – conditio sine qua non a aderări la UE -, rezultatele sunt modeste, la cel mai sărac neam latin din Europa.

 

Prof. Dr. Viorel ROMAN

consilier academic la Universitatea din Bremen

www.viorel-roman.ro

februarie 2013

————————————————

Viorel Roman, cărţi şi articole:

 

- De la Râm la Roma. Studii, articole şi conferinţe, 1990-1999. Anexe: Discursuri prilejuite de vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România. Bucureşti 1999, 220 p.

- Iliescu la Roma. Cine va începe dialogul? Partidă Naţională sau Convenţia Neoliberală? În: Dimineaţa, Nr.184 (696), Bucureşti, 20 sept. 1992

- Integrarea în Europa/UE de la Împăratul Traian la Papă Ioan Paul ÎI. În: Dias natalis Traiani, Deva, 18 sep. 2004; În: România Mare, Bucureşti, 15 oct. – 5 noe. 2004

- Integrarea românilor în Uniunea Europeană. În: Timpolis, Timişoara, 1,8,17 martie 2004; în: Viaţa Basarabiei. Seria nouă, anul III, Nr. 2 (10), Chişinău 2004

- Putin la Papa de la Roma. În: Magazin, Timişoara, ian. 2004

- Revenirea românilor la Roma. În: România Mare, Nr. 700-704, Buc. 2004

- Roma, Bizanţul şi postcomuniştii. În: Vremea, Bucureşti, 6 apr. 1996

- Români şi maghiarii la Limes. În: Graiul Maramureşului, Baia Mare 6-22 martie 1995; în: Totuşi iubirea, Buc., mai 1996; în: Curierul Primăriei, Cluj-Napoca 1,1995,9-17

- România´s Transformation 1711-2003. În: The 27Th Annual Congress – ARA, Târgu Jiu, 3 iun. 2003; în: Lumina. Nr.4-5-6, Pancevo 2003; în: România Mare, Nr. 675-7, Buc. 2003

- Traian Băsescu. În: România Mare, Nr. 756, Buc., 7 ian. 2005; în: Clipă, Anaheim (USA) 20 ian. 2005; în: Alo, Bucureşti, ian. 2005

- Transilvania. Românii la încrucişarea intereselor imperiale. Cu H. Hofbauer. Buc. 1989, 188 p.

- Transition în România. În: The BAL Baloldali Alternativa Egyesülés, Budapest, 1 noe. 1997

- Unirea cu Roma – 1698 şi 1998 – integrarea în Uniunea Europeană. În: România Mare, Buc., 16. Ian 1998; în: Graiul Maramureşului, Baia Mare, 17, 18 ian. 1998,

- Unirea cu Roma a Românilor. În: Clipa, Nr. 672-4, Anaheim (USA) 2004

 

 

Alianta Familiilor din Romania

Alianta familiilor sigla

LICEUL “GEORGE COSBUC” SE VREA “COOL”!

Liceul “George Cosbuc” din Bucuresti se vrea “cool”. Se doreste a fi varf de lance in promovarea in rindul tinerilor adolescenti din Romania a homosexualitatii si a noii ideologii sexuale. Fara jena. Daca anul trecut a facut primul pas ingaduind organizatiei Accept sa organizeze un eveniment legat de luna homosexualitatii in Romania, anul acesta a facut un pas si mai mare si indraznet – a programat o parada a homosexualitatii pe 15 februarie. Conducerea liceului se vrea “cool” si probabil multi dintre elevi si ei doresc sa se dea “cool”. Doresc sa apara “broad minded” (ca sa folosim si noi un termen dintr-o limba alta decit cea romaneasca!), neintelegind, ori nestiind, si cealalta parte a axiomei, luata tot din vocabularul englez ori american — “if you are too broad-minded your brains might fall out” (adica, in limba romana, “daca esti prea deschis la minte s-ar putea sa-ti cada creierii din cap”).

Asa a fost cam peste tot unde promovarea homosexualitatii si a noii ideologii sexuale au fost lansate. Undeva, cindva, o instutie, un ziar, o scoala, o universitate a gasit “cool” sa promoveze ceea ce pina atunci nu era “cool” ci dimpotriva ceva dezagreat de toata lumea si vazut ca scarbos ori respingator – in engleza “yucky” (ca inca vorbim de liceul “bilingv” George Cosbuc). Primul club homosexual si prima publicatie homosexuala au aparut in Germania in 1896. Si de atunci s-au raspindit in toata lumea. Iar acel varf de lance institutional din Romania e, se pare, liceul “George Cobuc” unde unii dintre copiii celor care citesc aceste rinduri invata. Conducerea liceului probabil se constituie din profesori care se considera “progresisti”, “avantgardisti”, plictisiti de valorile traditionale si in cautare de ceva nou, mai interesant. Cauta sa iasa in relief, sa dovedeasca ca sunt mai deschisi la minte decit restul societatii si asa sa impresioneze mintile fragile ale copiilor nostri. Fara responsabilitate.

African-American History Month

Aici liceul “George Cosbuc” si-a dat mana cu aplogetii homosexualitatii din Romania. Si folosesc o strategie similara lor. Iar homosexualii romani, la fel cai cei europeni, folosesc o strategie de manipulare imprumutata de la homosexualii americani. Caci de citeva decade incoace in SUA luna februarie e luna istoriei populatiei de culoare, adica a negrilor (“African-American History Month”). De ce nu si a homosexualitatii? In 1964 SUA a adoptat The Civil Rights Act of 1964 (“Legea Drepturilor Civile din 1964”) care interzice discriminarea la locul de munca si in spatiul public pe baza de rasa, culoare, sex, origine nationala, religie. In ultimii ani homosexualii americani au inceput sa afirme ca sunt si ei in aceasi situatie ca si populatia de culoare inainte de 1964, fara drepturi civile si discriminati. Miscarea lor e numita, in consecinta, una pentru drepturi civile, ceea ce in contextul european si roman inseamna “drepturile omului”. Iar liceul “George Cosbuc” promoveaza si el drepturile omului dar la nivel mai “sofisticat”, adica “bilingv”, organizand proiecte de genul “celebrate human rights” (“celebrati drepturile omului”). Adica drepturi nu obligatii. Dreptul de a fi cine vreau, cu orice pret, chiar daca ofensez drepturile celor din jurul meu, dar nu si obligatia de a respecta simtamintele semenilor si puditatea publica. Asta sunt invatati copiii nostri. Insistenta asupra drepturilor e zgarcenie nu altruism, pe cind insistenta pe obligatii e altruism nu zgarcenie. Iar homosexualii din Romania fac la fel ca cei din Statele Unite, conectind luna istoriei negrilor din SUA cu miscarea pentru drepturile “minoritatilor sexuale.”

Falsitatile insa nu lipsesc din “istoria lunii homosexualitatii”. Caci daca ar fi sa le dam crezare mai fiecare personalitate din istorie a fost un homosexual. Istoria lor este un revizionism, o falsificare a istoriei pe care o intilnim, din nefericire, si in documentele unionale si ale Consiliului Europei. Este o istorie care urmareste intoleranta fata de crestini si ostilitate fata de religie si traditie. Este o istorie care spune tinerilor ca homosexualitatea a fost practicata si acceptata din antichitate cind societatea o privea ca ceva “cool”. O istorie care afirma ca pedeapsa cu moartea pentru sodomie a fost impusa pentru prima data in istorie de crestinii ajunsi la putere in secolul IV, nu de magistratii romani in veacurile precedente. Ca de fapt casatoriile intre persoane de acelasi sex au existat in antichitate, in Evul Mediu, in societatile amerindiene din Lumea Noua, si ca pedofilia, asa cum ne “educa” saptamina trecuta profesorul Gert Hekma de la Universitatea din Amsterdam, era acceptata in antichitate.

In unele tari si state din SUA, Massachusetts si California printre ele, curricula scolara include istoria homosexualitatii, obiectivul fiind sa-i informeze pe tineri despre “marile personalitati homosexuale ale istoriei”. Puteti deja anticipa ce se urmareste – ideea ca personajele istorice care au facut dezastru de-a lungul istoriei nu au fost homosexuale. Se ignora, deasemenea, ca in SUA grupul care se impotriveste cel mai mult propagandei si “drepturilor” homosexualilor este populatia de culoare. Africanii-Americani (“African-Americans”) sunt ofensati cind miscarea homosexuala pentru drepturi e asemuita miscarii negrilor pentru drepturi civile din anii 50. Si nu se aminteste ca liderul cel mai proeminent al miscarii pentru drepturi civile al negrilor a fost un pastor baptist de culoare, Dr. Martin Luther King, o personalitate care a promovat justitia si egalitatea pe baza Bibliei. De fapt in toamna anului trecut mai multi pastori de culoare au organizat o coalitie impotriva realegerii presedintelui Obama tocmai din cauza politicii lui pro-homosexuale. [Detalii aici: http://dailycaller.com/2012/10/09/faith-leaders-aim-to-strip-25-percent-of-black-vote-from-obama]

CE S-A PETRECUT LA LICEUL SANTA ROSA?

Ce s-a intimplat la “George Cosbuc” a devenit de multi ani o rutina in liceele americane. Una din cititoarele noastre, Laura, a publicat online o traducere a unui astfel de eveniment care s-a petrecut la liceul Santa Rosa din California cu prilejul “Zilelor Homosexualitatii”. O gasim potrivita si informativa si pentru dtra. Este marturia unui parinte.

“Zilele Homo” la liceul din Santa Rosa. O idee despre emanciparea sexuală din şcolile din California

De multă vreme avertizam că agenda activiştilor homosexuali include şi transformarea şcolilor în centre de recrutare pentru propaganda homosexuală. Am văzut aceasta cu ochii mei, săptămâna trecută, la liceul din Santa Rosa, unde agenda lor de lucru a fost pusă în practică pe deplin. Am avut ocazia să fac parte din comisia de experţi opusă agendei homosexuale şi am putut astfel să am o prezentare de 50 de minute în prima zi a “Săptămânii Diversităţii” de la acest liceu. Directorul, Dl. Waxman, a considerat unica mea intervenţie ca suficientă pentru prezentarea şi a celeilalte tabere, în cadrul unui program de o săptămână, care a inclus peste 20 de ore de îndoctrinare pro-homosexuală a elevilor. Cerinţa de prezentare echilibrată a lucrurilor fusese impusă de comisia educaţională în urma unei revolte a părinţilor de anul trecut, când la o “Zi a Diversităţii” de la un alt liceu nu au fost incluşi şi cei care se opun agendei politice a homosexualilor.

Anul acesta, părinţii au fost mai bine pregătiţi şi în prima zi a Săptămânii Diversităţii mai mult de zece dintre ei au mers la liceu în locul copiilor lor. Un grup a mers la cancelarie unde a întrebat de ce conducerea nu invită şi oponenţi ai homosexualităţii, aşa cum li se promisese părinţilor. Persoana cu care au vorbit era chiar cel care solicitase comisiei educaţionale să prezinte şi cealaltă tabără, şi l-a chemat pe director în cancelarie pentru a discuta cu părinţii. Între timp, ceilalţi părinţi au mers în curtea scolii, doar pentru a vedea felul în care liceul fusese transformat într-un fief al activismului homosexual.

Ceea ce au descoperit în acea zi a fost şocant pentru ei, şi chiar şi pentru un veteran pro-familie ca mine. Am constatat un întreg sistem de promovare a homosexualităţii în fata elevilor. Exista chiar şi un moderator plătit din bani publici (banii noştri).

Moderatorul era un activist homosexual pe nume Jim Foster. Foster predă în liceu ceea ce se numeşte Educaţie Tovărăşească şi de asemenea conduce un local din afara scolii, unde adolescenţii cu înclinaţii homosexuale se pot întâlni cu homosexuali mai bătrâni. M-am întâlnit cu câţiva dintre cei opt participanţi la orele lui Foster, fiecare fiind un adolescent volubil care se lăuda cu homosexualitatea sau bisexualitatea lui. Fiecare cursant al Educaţiei Tovărăşeşti primeşti titlul de Consilier, care îi conferă un statut special în liceu. Un membru al grupului, cu care am stat de vorbă, mi-a spus că face parte din echipa care a conceput şi sponsorizat Săptămâna Diversităţii. Tânărul părea remarcabil de rece faţă de faptul că liceul transformase întreaga locaţie pentru a găzdui pentru o săptămână proiectele “sociale” ale micului său grup de propagandă homosexuală.

Programul săptămânii a inclus patru sesiuni despre “homofobie” (definită aici ca fiind orice dezacord cu obiectivele activiştilor homosexuali) şi multe ore suplimentare dedicate aspectelor sexuale, transsexualismului şi altor subiecte dragi acestor activişti. Deşi era subiectul principal al săptămânii era homosexualitatea, s-a vorbit şi despre protecţia mediului, drepturile animalelor şi motivele pentru care este urâtă America.

Am participat la o dezbatere despre homofobie. A fost mai rău decât mă aşteptam. Şapte sau opt tineri stăteau la o masă în fata sălii şi discutau cu cei din sală. Fiecare a prezentat în culori atrăgătoare felul în care implicarea în “mişcarea homosexuală” le-a schimbat viata, evident, de la nefericire la extaz. Fiecare se prezenta la început ca o victimă a homofobiei şi relata apoi cum a găsit curajul să iasă “la suprafaţă,” acum simţindu-se iubit(ă) şi acceptat(ă) în mişcarea homosexualilor.

Am petrecut ceva timp privind chipurile adolescenţilor din sală. Erau elevi de liceu din familii din clasa de mijloc a societăţii. Îngrijorător, nu am văzut nici o urmă de dezaprobare pe chipul lor; ascultau fascinaţi. Când s-a lansat vechiul slogan cu “Nimeni nu ar alege un stil de viaţă care trezeşte atâta ostilitate de la cei din jur,” cei din sală au dat din cap aprobator. Am vrut să răspund acestui sofism flagrant care-i păcăleşte pe mulţi, însă eram acolo doar ca spectator. Un tânăr, care se declara bisexual, a atacat în mod deschis credinţa creştină, şi nimeni nu a obiectat.

Un părinte mi-a spus ulterior că respectivul tânăr vine uneori la şcoală îmbrăcat în femeie şi foloseşte toaleta fetelor. Conducerea scolii nu ia nici o atitudine. Revoltat de ce văzusem, am mers să-l văd pe director. M-a primit zâmbind, însă nu a vrut să admită nici o greşeală privind felul în care se organizase Săptămâna Diversităţii. A luat apărarea utilizării eronate a termenului “homofobie” (oricine nu era de acord cu vreuna dintre ideile propagandei homosexuale avea o “fobie”) şi a respins afirmaţia mea că mai mult de 20 de ore de educaţie pro-homosexualitate înseamnă îndoctrinare.

Era clar că nu era de partea părinţilor. A promis însă că va încerca să găsească nişe în program şi pentru vorbitorii anti-homosexualitate. S-a ţinut de cuvânt. Ieşind din biroul său, am fost abordat de o fată care mi-a spus că este şefa clubului “Alianţa Homo-Hetero” din liceu. M-a informat sfidător că clubul are deja peste 40 de membri şi că derulează acţiuni pentru convertirea elevilor la cauza homosexuală. M-a privit în ochi când mi-a spus asta şi a fost foarte mulţumită când a văzut reacţia mea negativă. În timp ce se îndepărta le-a spus tovarăşelor ei: “Sper să crape.”

Mai târziu, când am plecat de la liceu, am trecut pe lângă maşina lui Jim Foster, moderatorul homosexual. Am sesizat înăuntru un afiş uriaş care prezenta câţiva copii stând pe o verandă. În partea de jos era scris cu litere mari: “STÂRNEŞTE BIZARUL.” Cred că aceste cuvinte prind cel mai bine esenţa evenimentului de la liceul din Santa Rosa.

CONSECINTE – NEW YORK TIMES RELATEAZA

Dar “broad-mindedness” nu se opreste doar la “acceptarea” diversitatii ori a homosexualitatii. Intram, se pare, in era “post-homosexuala” unde chiar si homosexualitatea a devenit demodata. Nu mai e vorba de “minoritatile sexuale” LGBT (“Lesbian, Gay, Bisexual, Transgender”) ci de alte “minoritati sexuale” care recent au deveit la moda si care nu mai corespund paradigmei LGBT. Limitarea minoritatilor sexuale la “traditionalul” LGBT a devenit “narrow minded”, adica “ingustimea mintii.” E vorba de “comunitatea” LGBTQIA, adica trei litere in plus. LGBT a devenit “lasbian, gay, bisexual, transgender, queer/questioning, intersex si asexual.” Este un fenomen tot mai larg intilnit in campusurile americane, universitare si licee. Mai devreme sau mai tirziu se va extinde si la noi in Romania.

Pe ianuarie 9 New York Times a publicat un articol cu un titlu indraznet dar simbolic “Generation LGBTQIA”. El descrie in 5 pagini trendul nou, confuzia generala care pare sa domine mintea tinerei generatii privind identitatea sexuala. Noua “generatie de minoritati sexuale” e nemultumita ca “vechea generatie” de minoritati sexuale (adica LGBT) nu ii imbratisaza si ii gaseste prea “bizari.” Noul “cool” sexual este sa nu mai fii homosexual ori bisexual ci complet dezorientat privind identitatea sexuala. In noua apelatie “Q” inseamna “questioning”, adica tineri care isi pun la indoiala simultan atit identitatea sexuala biologica cit si orientarea sexuala. “I” insemna “intersex”, adica tineri care simt ca nu apartin nici unui sex, atit biologic ori la nivel psihologic, ci undeva “intre sexe”. Iar “A” inseamna ‘asexual”, adica persoane care nu se identifica sexual cu nici o categorie. Imaginati-va confuzia. Imaginati-va anul viitor la liceul George Cosbuc “Luna generatiei LGBTQIA”. Imaginati-va aceasta generatie cautindu-si “drepturile”, inclusiv dreptul la “casatorie” si dreptul de a adopta copii. O generatie de fiinte umane care de fapt si-au pierdut abilitatea de a aduce pe lume noi fiinte umane.

Si inca ceva. Daca credeti ca lista LGBTQIA e finala va inselati. Caci pe orizont deja au aparut categorii de “minoritati sexuale” aditionale: pansexual, omisexual, trisexual, agender, bi-gender, third gender, etc. Confuzia, dez-orientarea si dezordinea sexuala distrug mintea tinerilor. Deocamdata acesti tineri nu cer un “drept” la casatorie. E doar de imaginat cum va fi ori cum va arata lumea cind isi vor cere si ei “dreptul” sa se casatoreasca, sa adopte copii, etc. si astfel de drepturi le vor fi acordate.

Articolul din New York Times, pe care l-am postat acum citeva saptamini in buletinul AFR de marti, poate fi citit aici: http://www.npr.org/2013/01/15/169342349/more-young-people-are-moving-away-from-religion-but-why

VANZARE SI CUMPARARE DE COPII

Inevitabilul pare ca se va produce si in Franta unde saptamina asta Camera Deputatilor a adoptat legea casatoriilor homosexuale. Asa se intimpla de obicei cind stanga ajunge la putere. E remarcabil insa ca un socialist francez a denuntat casatoriile homosexuale pentru ca exploateaza copiii. Deputatul e negru, un descendent al unor fiinte umane care nu cu mult timp in urma inca erau vindute si cumparate. Casatoriile homosexuale, afirma el, va duce la o noua forma de sclavie – cind copiii vor fi gestati pentru bani, nascuti pentru bani, vanduti pe bani celor incapabili de procreare (adica homosexualilor) si cumparati de cei incapabili de procreare (adica homosexualii).

Ne dam seama ca aceste cuvinte sunt grele, dar nu ne apartin noua. Ele apartin deputatului francez si pot fi urmarite pe you tube. Au fost urmarite de peste 240.000 de vizitatori. Puteti sa-l urmariti si dtra si e recomandabil sa fie urmarit si de cei de la Liceul “George Cosbuc” care pregatesc parada gay de miine. http://www.mercatornet.com/articles/view/from_a_man_of_the_french_left_a_passionate_defence_of_marriage

MEDIA PROMOVEAZA LUNA HOMOSEXUALITATII IN ROMANIA

Acum doua saptamini am publicat materialul “Romania Libera si noua ideologie sexuala”. Unul din jurnalistii ziarului ne-a atras atentia ca ce s-a publicat reflecta pluralismul de vederi pe care ziarul il promoveaza. Iata insa ca tot Romania Libera a venit in sprijinul lunii homosexualitatii din Romania, denuntind ca “nemultumiti” pe parintii bucuresteni care au fost revoltati de parada homosexuala programata pe 15 februarie. Jurnalista reproduce verbatim vederile celor care promoveaza activitatile pro-homosexuale, dar nu vederile parintilor. Un jurnalist impartial s-ar fi referit la parinti ca fiind “ingrijorati” nu “nemultumiti” de lucrurile murdare la care sunt expusi copiii lor. Redam citeva paragrafe, urmind ca cei interesati sa citeasca articolul in intregime aici: http://www.romanialibera.ro/actualitate/bucuresti/scandalul-paradei-gay-fostii-elevi-de-la-cosbuc-consternati-ca-liceul-este-anchetat-pentru-promovarea-tolerantei-292853.html

SCANDALUL PARADEI GAY. Foştii elevi de la Coşbuc, CONSTERNAŢI că liceul este anchetat pentru PROMOVAREA TOLERANŢEI 11 Februarie 2013

de FLAVIA DRAGAN

UPDATE. Foştii elevi ai Colegiului Naţional Bilingv “George Coşbuc” din Bucureşti şi persoane interesate de drepturile omului cer, într-o scrisoare deschisă remisă redacţiei, ca Ministerul Educaţiei să ia atitudine faţă de anchetarea liceului şi a unei profesoare, pentru promovarea anti-discriminării, potrivit Romani CRISS. Semnatarii atrag atenţia că evenimentele organizate în şcoală sunt incluse chiar în programa şcolară opţională de drepturile omului, aprobată de Minister. (…) Ei s-au declarat “consternaţi” că liceul este anchetat pentru că, în cadrul orelor, s-au organizat o serie de evenimente menite să promoveze drepturile omului, printre care urma să fie şi o paradă gay.

Semnatarii scrisorii atrag atenţia că liceul “George Coşbuc” s-a evidenţiat prin crearea unui spaţiu de gândire liberă şi că autorităţile nu ar trebui să ancheteze persoane şi instituţii pentru promovarea anti-discriminării. “Pe lângă calitatea deosebită a actului educaţional oferit, Colegiul Naţional Bilingv “George Cosbuc” s-a evidenţiat prin crearea unui spaţiu de gândire liberă. Ne bucurăm să constatăm că spiritul liceului nostru se păstrează peste generaţii. Atragem atenţia Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti asupra faptului că acţiuni precum «Luna istoriei LGBT» sau Gay Pride sunt de natură să promoveze egalitatea în drepturi şi promovează principii pe care orice tânăr cetăţean al unei societăţi democratice ar trebui să şi le însuşească. Semnatarii suntem consternaţi că MECTS şi ISMB au anunţat că vor derula o «anchetă» cu privire la un demers care nu este altceva decât o expresie firească a statului de drept. Protestăm vehement faţă de faptul că instituţiile amintite înţeleg să ancheteze o persoană sau o instituţie pentru promovarea principiilor de drepturile omului şi anti-discriminare”, se arată în scrisoarea deschisă, remisă redacţiei.

Totodată, semnatarii cer Ministerului Educaţiei să ia atitudine faţă de această anchetă, întrucât chiar în programa şcolară există disciplina opţională “Drepturile omului”. “De altfel, acţiunile promovate în liceu, care au făcut obiectul dezbaterilor din ultimele zile, se încadrează în Programă şcolară pentru disciplină opţională drepturile omului, programă emisă de MECTS . Este imperativ că MECTS să adopte o poziţie clară şi responsabilă, care să nu contravină Constituţiei, aşa cum a reacţionat până în prezent. Mai mult, MECTS trebuie să îşi însuşească iniţiativa doamnei Roxana Marin şi a Colegiului Naţional Bilingv “George Cosbuc” şi să ia toate măsurile necesare pentru promovarea acestui model de aplicare a Programei menţionate la nivel naţional. Toţi elevii din România au nevoie să beneficieze de acces la informaţii legate de drepturile omului, anti-discriminare şi egalitate în drepturi”, se arată în scrisoarea deschisă.

Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti anchetează, vineri, o paradă în favoarea homosexualilor la un liceu din Capitală, care nu a avut încă loc. Aceasta, în condiţiile în care o paradă similară a avut deja loc anul trecut, când liceul a avut chiar un parteneriat cu asociaţia care militează pentru drepturile minorităţilor sexuale, ACCEPT, fără să existe nici un fel de plângere. Totul a început joi, când un părinte nemulţumit a făcut o plângere la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, reclamând că elevii pot merge la o paradă “Gay Pride”, organizată chiar în liceul “George Coşbuc”.

Totodată, părintele nemulţumit, Laurian Ţoţa, s-a adresat televiziunii publice, care a pus la cale o dezbatere pe această temă. Au fost însă prezentate imagini de la parada din 2012, ca şi cum ar fi avut loc în acest an, iar atât moderatoruul dezbaterii, cât şi invitaţii, au înfierat iniţiativa profesoarei de la Coşbuc, Roxana Marin, care a organizat proiectul. Parada urma să aibă loc în cadrul “African-American History and LGBT Month History“. În cadrul lunii februarie, luna istoriei LGBT, ONG-uri din toată lumea organizează evenimente menite să promoveze diversitatea şi toleranţa.

Totuşi, aşa cum a recunoscut chiar Laurian Ţoţa, în dezbaterea TVR, participarea la proiect nu numai că nu era obligatorie pentru elevi, dar parada de care era nemulţumit nu a avut încă loc, ea fiind programată pentru 15 februarie. “Ceea ce s-a întâmplat la TVR 1 este că a reacţionat la impulsul unui părinte, ca şi cum ar fi fost OTV”, a declarat profesoara de limba engleză, din cadrul colegiului, Roxana Marin, pentru România Liberă. Ea a precizat că va face mai multe declaraţii după finalizarea anchetei demarate de Inspectoratul Şcolar al Muncipiului Bucureşti.

Până la publicarea acestei ştiri, Departamentul de Comunicare al TVR şi Colegiul Naţional “George Coşbuc” nu au răspuns solicitărilor României Libere. De asemenea, contactată de România Liberă, directoarea asociaţiei ACCEPT, Irina Niţă, a dezminţit informaţiile publicate de TVR News, arătând că asociaţia nu a fost implicată în evenimentele organizate de liceul bucureştean. “Nu am avut nici un parteneriat anul acesta, nici formal, nici informal. Nu le-am dat nici informaţii, nici insigne. Au făcut nişte activităţi şi li se reproşează un parteneriat care nu există. Salutăm iniţiativa lor, dar nu există nici un parteneriat”, a explicat Irina Niţă. În luna februarie, organizaţia ACCEPT desfăşoară evenimentul “Luna istoriei LGBT“, în care îşi propune să le arate românilor cine sunt cu adevărat minorităţile sexuale. Pe de altă parte, la Colegiul “George Coşbuc”, se desfăşoară o serie de evenimente (workshop-uri) prin care tinerii sunt învăţaţi despre diversitate, în cadrul proiectului “African-American History and LGBT History Month”, demarat de profesoara Roxana Marin.

REACTIILE CITITORILOR

Ne dam foarte bine seama ca luna aceasta am discutat mult despre sexualitate si homosexualitate. Nu o facem din placere ci constrinsi de situatie. Socotim ca e important sa cunoasteti ce se intimpla in salile de clasa, campusurile universitare si ce se petrece in mintile profesorilor si a tinerei generatii. Redam din reactiile primite din partea dtra in ultima saptamina.

Va multumesc pentru informatii, sunt vremuri grele, iti vine sa plangi vazand cum este impus raul anormalitatea mai ales tinerilor nepregatiti sub nici o forma, mai ales duhovniceasca. Paradoxul este ca la noi 99% nu accepta asa ceva dar se impune incetul cu incetul, mai ales generatiei tinere distruse de jocuri pc, videoclipuri, filme etc, asa zisa toleranta, urmand ca mai apoi sa apara si vreo lege care sa impuna si instititutiilor si oricui sa nu protesteze in fata acestei josnicii, sa nu-si educe copii acasa, etc Vedeti ce au scris si altii http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2013/02/08/liceul-george-cosbuc-propaganda-homosexuala/

 

Am fost foarte dezamăgită să aflu că până şi Muzeul ţăranului Român s-a implicat în astfel de mizerii, aşa că le-am trimis un mail în care mi-am exprimat dezamăgirea. Mi-au răspuns prompt că ei nu sprijină astfel de acţiuni. Sper că e adevărat şi că nu se amestecă în aceste mizerii. Vă redau mai jos conţinutul. Stimată conducere a Muzeului Ţăranului Român, numele meu este Livia, sunt profesoară într-unul din liceele României. Zilele trecute am citit în presă despre susţinerea acordată de instituţia d-voastră pentru fundaţia gay ACCEPT care organizează acţiuni de promovare a pedofiliei şi a homosexualităţii. Regret că înţelegeţi atât de greşit să vă asociaţi cu nonvalorile promovate de homosexuali, în totală contradicţie cu valorile promovate de -a lungul istoriei de poporul român. Nu am cuvinte să îmi exprim dezamăgirea şi pt faptul că tot mai multe instituţii reper ale culturii româneşti au adus atât de jos standardele moral-creştine pe care s-a bazat civilizaţia noastră. În aprilie, în săptămâna “Şcoala altfel” urma să fac o vizită cu elevii mei în Bucureşti. Dacă e adevărat cele citite despre d-voastră, înseamnă că va trebui să şterg de pe listă vizita pe care urma să o facem la Muzeul Ţăranului Român. Chiar dacă vor fi dezamăgiţi, elevii mei vor înţelege şi vor susţine anularea acestei vizite. Dacă se poate, vă rog să mă informaţi referitor la aceatsă ştire apărută în presă: este sau nu adevărată? Sper că e doar un fals. Dacă e adevărată, atunci… să vă lumineze Dumnezeu să regăsiţi valorile tradiţionale , care nu erau nicidecum legate de homosexualitate. Cu respect, Livia

 

Răspunsul primit a fost următorul: Mă grăbesc să vă răspund că Muzeul nu susține, în nici un fel, proiectul amintit de dvs. Cu bine, Dr. Virgil Stefan NITULESCU, Director general, Muzeul National al Taranului Roman

Buna ziua! Va multumesc pentru informarile periodice pe care mi le trimiteti. Viata mea se deruleaza destul de mult acasa si sunt, oarecum, rupta de lumea in care traim si de toata „murdaria” ei. Emailuri ca acesta de astazi sunt greu de citit si crezut pentru mine… si totusi asta este realitatea pe care o ignoram si o trecem cu vederea. Va rog sa-mi spuneti pe ce cale va pot sprijini initiativele, pe care le salut si le imbratisez cu toata convingerea. Am incurajat toate cunostintele mele, cele care au o adresa de email sa se inscrie la newsletter-ul dvs. Si sa va sustina actiunile. Mai am si alte cunostinte mai in varsta sau din zona rurala, care nu au adresa de email, dar ar dori sa sprijine cu semnatura lor orice lucrare care vine in sprijinul familiei si a valorilor morale instituite de Dumnezeu. Menirea crestinilor e sa fie sare pentru o lume stricata si lumina pentru o lume intunecata. Va rog sa-mi spuneti pe ce cale va pot ajuta cu semnaturile acestor persoane care nu au acces la tehnica zilelor noastre, dar care ar dori sa sprijine proiectele pe care le initiati.

Recent, sotul meu si fiica noastra de 18 ani au vizitat cel mai mare targ de jucarii din Europa, Spielwarenmesse desfasurat la Nurnberg in perioada 30.01-4.02. 2013, acolo unde sunt prezentate noutatile in materie de jucarii pentru anul in curs. Au constatat cu stupoare ca a inceput sa fie puternic promovata o noua categorie de jucarii, un nou concept: fetita cu 2 tati si baietelul cu 2 mame!!! Prin expozitie circulau oameni imbracati in costumatiile celor 2 mascote pentru a promova noile produse. „Two little Mascots for the World and a Big step for the Society”e sloganul sub care sunt promovati GAYSKELLY (fetita) si SPAGGAYTTI (baietelul) – observati ca ambele nume contin termenul “GAY”= homosexual. Foarte multe firme producatoare de jucarii au preluat conceptul si produc mascotele sub diferite marimi si din diferite materiale. Puteti vedea si un videoclip de promovare a lor: http://www.youtube.com/watch?v=YBymw8s2ii4 Ce credeti ca se poate face vis-a-vis de aceste produce pentru a impiedica introducerea lor pe piata si sabotarea vanzarilor? Cu deosebita consideratie, T. B. Piatra Neamt

 

Buna ziua, Am citit articolul Dv. care m-a impresionat profund si negativ. Daca Romania, prin alesii si conducatorii ei politici si … economici vor permite legalizarea pedofiliei, indiferent sub ce formulare si mainstream se prezinta ea acum, va trebui, ca noi, cei care condamnam aceasta porcarie morala si nu numai, sa reactionam cat mai dur cu putinta. Nimeni, indiferent de etnie, sex sau convingeri nu are dreptul sa-si bata joc de fiinta umana, inclusiv de copii. Cu indignare si revolta, PROF. dr. L. N., Timisoara

CE SE POATE FACE?

Se pot face multe lucruri, daca e vointa. Nu va trimiteti copiii la liceul “George Cosbuc” ori la liceele care se vor “cool”. Boicotati-le! Acolo copiii vostri sunt in pericol de a-si pierde sufletul. Din fericire in Romania sunt si scoli private, in primul rind licee ortodoxe, catolice si ale cultelor evanghelice. Trimiteti-va copiii la aceste scoli unde invatamintul e exceptional, copiii primesc o educatie morala si devin si “bilingvi”. Multe din aceste scoli sunt conectate cu institutii similare din strainatate si au programe de schimb. Prin ele copiii vostri pot fi expusi aspectelor pozitive si morale ale occidentului. In plus, alaturati-va miscarii educatiei la domiciliu (“homeschooling”) din Romania. Pina la 4 milioane de copii americani sunt educati la domiciliu si numarul lor creste. In plus, insistati ca drepturile voastre parentale sa fie respectate. Declaratia Universala a Drepturilor Omului acorda parintilor dreptul primordial de a dispune de educatia morala si religioasa a copiilor lor. Dna de la Romania Libera si cei de la George Cosbuc par sa nu stie lucrul acesta. Ei insista asupra drepturilor omului dar ignora drepturile parintilor. Insistati ca drepturile parentale sa nu fie doar litere moarte pe o hirtie ci o afirmare vie in viata publica. Exprimati-va indignarea si cereti respectarea drepturilor voastre parentale.

ANUNT: Saptamana Casatoriei

As dori sa va semnalez ca in mai multe orase din Romania, se organizeaza in aceasta perioada pentru al 3-lea an, Saptamana Casatoriei, marcata printr-o concentrare de evenimente si actiuni in sprijinul institutiei casatoriei. Amanunte gasiti pe site-urile: http://marriageweek.ro/http://www.saptamanacasatoriei.com/; Cred ca sprijinul Aliantei familiilor ar fi de mare folos in promovarea initiativei. Va multumesc, Pr. Calin Sechelea

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

 

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA Str. Cetatea Ciceiului nr. 23, sector 6, Bucuresti Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082 www.alianta-familiilor.ro

 

office@alianta-familiilor.ro

 

14 februarie 2013

 

Cete de haiduci pe urmele lor

Posted by Stefan Strajer On January - 15 - 2013

Cete de haiduci pe urmele lor

 

Autor: Maria Diana Popescu

 

La miezul nopţii, cînd anul vechi trebuia să se dea la o parte din calea celui nou, mi-am adus aminte să ciocnesc cupa de şampanie pentru toţi cititorii şi prietenii mei din ţară şi de pe meridiane, pentru „minunaţii” şase ani de U.E. şi avantajele care vor veni la sfîntu’ aşteaptă, dar şi pentru cele mai fanteziste proiecte ale lui 2012, care au îngropat banii în craterele drumurilor. Ce aveam înainte de aderare nu mai avem, ce nu aveam nu ni s-a dat. Cum din popor se spune că în noaptea dintre ani cerurile se deschid şi dorinţele noastre se împlinesc, mi-am strecurat în buzunar cîteva boabe de grîu amestecate cu mărunţişul rămas dintre optimism şi realitate şi mi-am pus în gînd ca, în 2013 norocul şi prietenii sinceri să nu mă ocolească şi să scap nevătămată din lupta care abia începe.

          Cum pot eu să contrazic faptele sau să susţin că negrul este alb, cînd în contul politic al lui 2013 au fost depuse deja cîteva erori semnificative. Anul nou i-a surprins pe „drăgălaşii” Puterii încordaţi de dorinţa adăugării unor noi dijme poporului.  În consecinţă, în acest an dificil, nu prea au mare lucru de făcut, decît să cîrpească în urma acului proiectele S.F. de anul trecut şi să-şi lărgească propriile buzunare. Probabil se vor întocmi din nou „studii de fezabilitate” pentru care vor fi scoase din buget milioane de euro. Deja majorat în 2012,  preţul gazelor, al energiei electrice şi, implicit, al tuturor produselor, a crescut începînd cu 1 ianuarie.

        Lanţul trofic se umflă, iar salariile şi pensiile se vor mări „la anul şi la mulţi ani.” Cresc impozitele pentru case şi maşini, accizele la carburanţi şi nu numai, iar milionul de locuri de muncă promis n-a apărut  la orizont. Dreptul la muncă va fi un lux. În 2013 se caută angajatul ideal: ore peste program pe bani puţini. Cine nu e productiv şi nu de acord cu orele suplimentare neplătite va găsi cu greu un loc de muncă. E părerea specialiştilor în resurse umane, care au studiat bine piaţa exploatării omului de către om. S-au creat în schimb locuri în plus în Parlament, a crescut numărul ministerelor, al miniştrilor, secretarilor de stat, secretarelor et caetera. S-au cheltuit grămezi de bani în campania electorală, românului să-i fie tot aşa, poate şi mai rău. Oamenii Puterii vor umbla iar cu cioara vopsită în chip de papagal.

          Se ştie că banii n-aduc fericirea, dar o întreţin. În acest sens, pot depune mărturie mulţi dintre noii parlamentari, care nu vor avea grija zilei de mîine. Moda parlamentarului cu multe case este dusă mai departe de noii aleşi, care au  zeci de milioane de euro  în conturi şi cîte 10-15 case în ţară ori în străinătate. Între cei 588 de ocupanţi ai fotoliilor sînt şi „săraci”, potrivit declaraţiilor de avere,  dar nu vor trece ei aşa, patru ani prin Parlament, ca gîsca prin apă. S-au dus cu scopuri precise acolo, precum americanii pe lună. Nu să planteze gulii. Pentru mulţi dintre aleşii putrezi de bogaţi, salariul de parlamentar nu mai contează. Un deputat de 35 de ani are şaisprezece case. Asta înseamnă că la 70 de ani poate să ne cumpere cu totul. PIB-ul ţării se tot varsă de 23 de ani în buzunarele lor, iar statul doarme în papucii instituţiilor sale, în loc să verifice la sînge provenienţa averilor. Să nu credeţi că  plătesc taxele la stat pentru toate bunurile din posesie. Soluţia? Nişte cete de haiduci pe urmele lor, ca pe vremuri,  prădaţi frumuşel, iar bunurile împărţite săracilor. Astfel iese şi populaţia din criză. Ăştia nu-s de carieră, ci nişte ciocoi lacomi. Dincolo de observaţiile mele, verva lor gratuită este sublimă! Foarte entuziast, premierul a declarat ca va stopa pomenile bugetare, mai ales cele destinate revoluţionarilor din condei. Mă întreb şi eu aşa, cum poate o lovitură de stat să producă revoluţionari pe bandă rulantă?

          Bun, în cele din urmă România se civilizează! De la 1 ianuarie nu se mai fumează în spaţiile publice, iar populaţia cu act de identitate va merge obligatoriu anul acesta la schimbarea formatului. Bravo! Vom fi amprentaţi precum „vieţaşii” şi ăia de drept comun.  Primii sîntem noi, românii, urmaţi, probabil, de cetăţenii bananieri. Mă îndoiesc că modelul va fi  aplicat şi în America, unde în urmă cu mulţi ani a fost implementat un sistem de monitorizare cu cip al cirezilor de vite.

 

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

 

Dan Puric: Vizionar şi patriot de substanţă

Posted by Stefan Strajer On January - 13 - 2013

Dan Puric: Vizionar şi patriot de substanţă

(Dan Puric despre Omul Frumos, Buc. 2009)

 

Autor: Silvia Jinga (Michigan, SUA)

 

Vocea lui Dan Puric, actor şi eseist, se aude distinct în hărmălaia confuză a discursului intelectual din România actuală.  De douăzeci şi doi de ani românii aşteaptă o schimbare adevărată care deja a fost răscumpărată. Poporul român a plătit în avans prin tragedia generaţiilor anihilate în puşcăriile comuniste şi prin sângele vărsat de cei o mie de tineri la revoluţie. Problema cea mare a României a fost instalarea la conducerea ţării a eşalonului al doilea comunist, surd la revolta din Piaţa Universităţii, rapace şi grăbit să arunce uitarea peste anii de suferinţă a deţinuţilor politici din timpul jumătăţii de secol al statului totalitarist. Guvernanţii sunt agenţii trădători ai românismului, care au făcut pact cu duşmanii lui, căci numai aşa înţelegem de ce au putut să fie publicate în România blasfemiile lui Horia Patapievici sau că s-a dat pe mâna lui Vladimir Tismăneanu dezvăluirea crimelor comunismului. Aceste fapte reprobabile şi multe altele, cum ar fi mult trâmbiţata reformă administrativă au fost dinainte programate pentru ca poporului român să i se fure identitatea din nou, de data aceasta în scopul înregimentării lui în comunitatea globalizantă, unde el trebuia să fie un nimenea. Fură-i unui popor memoria trecutului, falsifică-i istoria, deposedează-l de lucrurile sfinte şi el se va transforma într-o entitate alienată, care poate fi transferată oriunde în complicatul puzzle contemporan. Cum guvernanţii actuali ai ţării i-au tolerat pe cei care au mitraliat cu sudalme la adresa românilor, insulte pentru care în alte ţări civilizate s-ar plăti cu pârnaia, descurajarea bieţilor oameni care au aşteptat eliberarea reală după 1990, a atins apogeul. În acest context a trebuit să apară un glas care să ridice sus icoana adevărată a naţiei spre a fi opusă blasfemiilor scuipate de mercenarii puterii. 

Campaniei oficiale de desconsiderare a virtuţilor istoric dovedite ale poporului român, Dan Puric îi opune reconsiderarea şi afirmarea viguroasă a trecutului apropiat nu din perspectiva activiştilor cu cefile groase, ci din aceea a martirilor din puşcăriile comuniste. Când românilor li se spune că peste ei şi istoria lor au „urinat” toţi câţi au trecut pe la noi (vezi Patapievici), trebuia cineva să-i amintească denigratorului că în vreme ce el profita de regimul ciumei roşii, alţii mureau în închisorile de la Gherla, Aiud, Sighet, Canal  pentru că au avut tăria de caracter de a se opune răului totalitar. De asemenea li se pune sub nas tuturor celor care se străduiesc să îi demoralizeze pe români, înţelegerea marilor puteri la „chermeza” de la Yalta.  Dan Puric evocă sarcastic criminala vânzare a României la Yalta: „Erau nişte cheflii pe acolo, ce au ales pe un şerveţel. Au scris: 90% URSS, 10% aliaţi” şi şerveţelul a plecat de la unul la altul, care a zis: „e bine”; a zis „sto”, cu vodcă, cu icre negre, cu icre de Manciuria. Atunci în clipa aia, zeci de mii, sute de mii, milioane de români au fost condamnaţi, au fost aleşi ca să fie victime şi robi, au fost aleşi să fie cobai.” (p. 69). Mulţi s-au resemnat, dar unii dintre români au ales să ia arma în mâini, să se facă partizani şi să fugă în munţi ca să reziste comunismului.  Alţii au fost aruncaţi în închisorile teribile tot pentru că nu au cedat tăvălugului istoric. Ei, zice Dan Puric au ales să fie „fiii lui Dumnezeu”, asumându-şi suferinţa şi moartea. Supravieţuitorii sunt azi „sfinţii” deghizaţi în pensionari, trăind discret şi de cele mai multe ori uitaţi în câte un colţ de ţară, în vreme ce urmaşii direcţi ai călăilor lor exercită puterea în defavoarea poporului întreg. Câtă vreme aceşti martiri au existat şi unii dintre ei încă există, mărturisind despre calvarul din închisorile comuniste din perspectiva valorilor ortodoxiei, poporul român, zice autorul, „nu are cum să dispară” pentru că are o temelie morală serioasă.

Dan Puric operează cu o simbolistică sui-generis spre a sensibiliza conceptele-simţiri  din universul gândirii sale. Astfel de simboluri sunt „neghina-grâu”, „bolovanul”, babuţele ţărănci, „cămaşa cu gaură de glonţ” din Muzeul de la Mărăşeşti, „omul frumos”, „omul urat”, „omul-chip”, omul-număr”, „omul teleghidat” etc. Manelizării, vulgarizării, corupţiei autorul le opune jertfa deţinuţilor politici marginalizaţi de puternicii zilei şi trăirea întru ortodoxie, pentru perpetuarea a tot ce este autentic în tradiţia culturală reprezentată de Sfântul Eminescu, Brâncuşi, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Radu Gyr, ambii morţi în închisoare, Petre Ţuţea,  Ovidiu Papadima, Valeriu Gafencu ş.a.  Dan Puric observă generalizarea în lume a unui proces de urâţire prin cultivarea „omului teleghidat”, programat, anulat în ceea ce este esenţial uman. Alienarea individului transformat în număr, în unealtă eficientă de muncă, sub impulsurile unei tehnici care ajunge să-l domine, conduce implacabil la abis.

Făcând o paralelă între spiritul răsăritean şi cel occidental, autorul trage un semnal de alarmă în faţa declinului existenţial al omului contemporan, pentru care, a spus-o demult Nietzsche, „Dumnezeu a murit”. Pentru români însă Dumnezeu nu a murit. Aceasta o afirmă cu nestrămutată convingere Dumitru, personajul din nuvela lui Mircea Eliade, O fotografie veche de 14 ani, scrisă la Chicago în aprilie 1959. În absenţa Dumnezeirii, omul se pierde pe sine însuşi printre lucruri, inversând valorile, batjocorind ceea ce odinioară era şi trebuie să rămână sacru. Autorul îl citează pe Petre Ţuţea care mărturisea că „în Biserică realizezi că exişti” şi urmează comentariul persiflant al lui Dan Puric: „Păi, sigur, nu o sa realizezi la Mall, la Mall realizezi că eşti porc, mănânci, bagi în tine, mare crăpelniţă” (p.76). Anonimizat, mercantilizat, omul contemporan îşi pierde ingenuitatea în faţa lumii, devenind incapabil să se bucure de frumuseţea ei. Parcă îl auzim pe C-tin Brâncuşi care nota în jurnalul lui că atunci când încetăm să fim copii, adică să ne bucurăm spontan în faţa firii, suntem deja morţi. Asemănător, Dan Puric subliniază pe de-o parte zeificarea individului în societăţile contemporane, pe de altă parte monotonia uniformizării unei lumi fără Dumnezeu, o lume searbăd quantificată. În comunism aveam o lume incoloră, otova bazată pe mizerie şi lipsuri. Dar iată că fenomenul se poate repeta şi pe alte coordonate, într-o societate copleşită de abundenţă. Imaginea ei e surprinsă sugestiv de autor: „Ochiul lui (al omului) nu se mai înclină în faţa fiecărui lucru, ca la o minune lăsată de Dumnezeu, aşa cum făcea odată pictorul bizantin, ci, accelerat, le aşează pe toate acestea pe raftul supermarketului în care trăieşte, dezlipindu-se de sfinţenia lor şi lipindu-le, în locul rămas gol, o etichetă cu un preţ. [...] lipind nevrotic etichete tuturor lucrurilor pe care le găseşte în cale, vrând obsesiv să le numească pe toate, acoperind cu numele lui numele dat de Dumnezeu.” (p. 110).

Realitatea românească a degradării umane este astfel circumscrisă într-o arie mai amplă ce ţine de evoluţia contemporană. Dan Puric vrea să-i atenţioneze pe români că, fără a se izola în cochilia lor, ei trebuie să preia cu mare discernământ ceea ce li se serveşte în procesul atât de trâmbiţat al globalizării şi că a se grăbi încet este poate cel mai bun lucru pe care îl pot face. Omului „teleghidat” i se contrapune „omul inimă – omul dinlăuntru”, care conservă învăţătura Hristică spre a nu se robi total lumii de aici, ci a păstra o „privire către dincolo”. Omul occidental s-a zbătut să aducă raiul pe pământ, în vreme ce omul creştin răsăritean încearcă să se elibereze de lucrurile pământeşti şi să se înalţe el spre cer. La această comparaţie între Răsărit şi Apus ar mai fi de adăugat observaţia privind încrederea nemărginită a spiritului faustic occidental în puterea raţiunii de a clarifica totul, în vreme ce spiritul răsăritean vede nu doar necesitatea clarităţii, ci şi a simţirii tainice. Pe lângă lucruri clare sau care trebuie lămurite există în Răsărit un fior al misterului, pe care numai Dumnezeu i-l arată omului prin descoperire. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină”, sună confesiunea lirică a lui Lucian Blaga în Poemele luminii

Dan Puric profeţeşte o vreme apropiată a adevăratei renaşteri a poporului român, fundamentată pe „icoana martirică” a deţinuţilor politici ale căror fapte reprezintă „oglinda cinstită a sufletului nostru”. Tragedia lor este catharsisul nostru. Citate emoţionante din confesiunile foştilor deţinui politici sunt elocvente pentru nobleea de caracter şi forţa interioară a celor pedepsiţi de braţul de fier al dictaturii. Ei sunt „lacrima milostivă a lui Dumnezeu, pentru ca acest neam să nu piară …” (p. 98). Am reţinut din mărturisirea lui Dumitru Cristea, aflat în detenţie de două ori la Aiud, descrierea zguduitoare a execuţiei unui ţăran care s-a opus colectivizării. Sărmanul om a fost  aruncat dezbrăcat la minus 30 de grade Celsius. Degeaba i-a implorat pe călăi că are acasă şapte copii, ei nu s-au milostivit pentru că lucrau cu diavolul. Spre dimineaţă omul a murit, după ce şi-a strigat copiii pe nume, rugându-i să aibă grijă de ţară şi de maica lor. Apoi, când s-a schimbat garda, plutonierul care a venit la schimb a cântat o doină „de a încremenit toată puşcăria şi prin doina aceea noi toţi am ştiut că el a murit”, notează zguduitor Dumitru Cristea. Plutonierul de dimineaţă a avut suflet, exprimându-şi în felul lui durerea pentru cel dispărut în chinuri. Şi astfel frumuseţea lăuntrică a omului se manifestă în gesturi discrete şi aparent mărunte, dar care nu sunt mărunte, ci moralmente monumentale, manifestând solidaritatea cu semenul tragic încercat. 

Numele lui Radu Gyr şi extrase din poemele lui din închisoare revin în carte obsesiv, definind profund rezistenţa martirilor din fostele închisori comuniste. O durere vie străbate versurile lui Dumitru Oniga despre ţăranul George Păun, făcându-ne părtaşi la „acele mult prea triste şi prea ciudate fapte”, cum sună un vers dintr-un sonet shakespearean. George Păun devine un simbol hieratic al tuturor ţăranilor-eroi înghiţiţi de Gulagul totalitar. El este „omul frumos”, părând desprins dintr-o icoană: „Într-o zi/ Înainte de-a muri,/ M-a chemat pentru o vorbă,/ Aşa un fel de uşurare/ Pentru sufletul lui curat şi mare./ Mi-a povestit de livadă, de vite,/ De nevastă, de copii,/ De pământul pe care l-a muncit/ Şi de care a fost jefuit,/ De casa lui primitoare,/ Unde a găsit fiecare/ Un cuvânt bun şi o bucată de pâine./ Apoi, mi-a făcut semn să plec./ Se apropia Îngerul Morţii/ Şi voia să-l întâmpine singur./ M-am urcat în patul meu de sus,/ Iar ţăranul acela blând/ A zâmbit amar şi s-a dus.” (p. 132). Aşa s-au clădit „etaje de suferinţă până la cer” ca în Coloana Pomenirii zisă a Infinitului a lui Brâncuşi. Opulenţa clasei politice româneşti pare încă mai grotescă şi mai vinovată când o raportăm la tragediile consumate în Gulagul românesc.  „Pentru mine România e Grădina Maicii Domnului, notează autorul, pentru intelectualul româno-european, dedulcit la noile privilegii comunitare, România este o grădină de vară, de unde el, anesteziat de sprit, nu mai simte durerile ţării, ci numai confortul scaunului …” (p. 124).

O privire ascuţită aruncă Dan Puric asupra crizei financiare contemporane, dovedind că nu este numai un poet sui generis, ci şi un analist socio-economic informat. Observă, ceea ce am văzut şi noi cu ochiul liber, că criza financiară actuală a fost provocată cu intenţia deliberată de a se instala o dictatură financiară asupra lumii şi de a se înrobi ţările. Autorul îi îndeamnă pe români să nu se mai lase „puricii de baltă ai mai marilor lumii” (p. 42), ci să se întoarcă la valorificarea resurselor naţionale, la stimularea gospodăriei ţărăneşti în agricultură, care să asigure independenţa noastră de Fondul Monetar Internaţional la căruţa căruia am fost înhămaţi de o clasă politică fără nici un Dumnezeu. Şi exemplifică aceasta prin gradul de înflorire la care au ajuns ţări ca Taiwanul, Coreea de Sud, China care nu s-au lăsat atrase de cântecul de sirenă al FMI. Pentru că dacă te înfeudezi Fondului Monetar Internaţional el te ajută să devii un bolnav cronic şi „în loc să te însănătoşeşti eşti infestat cu bolile lor netratabile, produse cu multă hărnicie în laboratoarele lor” (p. 73). Ruinarea economică a ţării în ultimii douăzeci şi doi de ani nu îl contrazice pe Dan Puric, ba dimpotrivă îi subliniază perfecta luciditate. 

Dan Puric nu este un retrograd care se opune progresului tehnic al ţării sau cooperarii cu Europa. El este doar o minte limpede, o personalitate liberă de orice mercantilism, o conştiinţă responsabilă, un suflet de creştin care lasă să se audă îin afară „strigătul lui de durere” în faţa degradării la care este supus poporul român. Patriotismul autorului ţâşneşte din adâncurile fiinţei lui cu acea nobleţe specifică spiritelor alese, optimismul lui este contagios, dar se învecinează mereu cu suferinţa. El nu disecă detaşat problemele ţării, ci vibrează la tristeţile ei. Confesiunea lui este convingătoare: „Pentru mine poporul român este, ca şi pentru Petre Ţuţea: Excelsior! Pentru mitocan, este o manea dată la maxim, la adăpostul căreia poate să fure în linişte.” (p.123). Dan Puric a apărut într-un moment de deznădejde neagră a cetăţii ca să vestească mesianic tuturor celor care îl ascultă că mult aşteptata renaştere se apropie.

           

 

Un remarcabil om printre politicieni – Jose Mujica

Posted by Stefan Strajer On January - 4 - 2013

Un remarcabil om printre politicieni

Autor: George Petrovai (Sighetul Marmatiei)

Obișnuit până la scârbă cu fauna politicianistă de pe la noi, căreia gura nu-i mai tace de zorul atâtor  minciuni îndrugate cu sau fără rost, dar căreia tare-i mai place iarba fragedă a furtișagurilor de pe aceste meleaguri, firește că am rămas surprins până la buimăcire de cele citite în revista Lumea despre Jose Mujica, președintele statului sud-american Uruguay, o poveste mai presus de orice suspiciune în ceea ce privește adevărul gol-goluț, atunci când ea este relatată de BBC.

 

Însă, consider eu, n-ai cum să rămâi rece și indiferent la aflarea unei vești mai senzaționale decât însuși senzaționalul păcătos al lumii moderne și mai întăritoare decât un leac miraculos, îndeosebi dacă tu, aflătorul acestei vești, trăiești într-o țară unde necinstea și nelegiuirea reprezintă coloanele de susținere ale politicii de stat, o țară în care două din instituțiile fundamentale (parlamentul și guvernul) nu doar că sunt revoltător de supradimensionate în aceste vremuri de cumplită mizerie pentru grosul cetățenilor, dar – potrivit alianțelor încheiate între rețelele mafiote din politică și afaceri – mai sunt și pline ochi cu pușcăriabili, de neclintit din scaune și ticăloșii atâta timp cât ei sunt mai egali în fața legilor decât mulțimea truditorilor de rând și atâta timp cât însuși primul ministru tratează cinstea, corectitudinea și legalitatea cu nesimțirea golănească a unui plagiator (hoț intelectual) dovedit și răsdovedit; în sfârșit, dar nu în ultimul rând, o țară unde primarul ales al unei localități este scos din temniță și adus cu cătușele la mâini ca să depună jurământul de credință față de patrie și comunitate (sic!), timp în care susținătorii săi turmentați de un asemenea succes nepereche în lume, scandează lozinci și susțin că totu-i făcătură împotriva acestui om destoinic și fără prihană!

            Căci, revenind la ceea ce reprezintă miezul cu adevărat pilduitor al acestei scrieri, Jose Mujica reprezintă prototipul politicianului îndelung așteptat de câteva miliarde de truditori ai planetei – un veritabil Mesia al politicii mondiale, un om-politician cum ceilalți nu pot să fie, pentru că nu vor să fie!

 

            Aflăm din respectivul articol că Mujica este „singurul președinte care a ales să trăiască la fermă și să practice agricultura”, fapt pentru care „a renunțat la luxoasa reședință prezidențială din Montevideo și s-a mutat împreună cu Prima Doamnă la țară”, unde apa pe care o consumă vine din pământ, întrucât în zonă nu există canalizare.

 

            Iar când ai optat pentru un asemenea stil de viață simplu și care „ține de libertate”, după cum mărturisește acest neobișnuit politician, este evident că atunci deții convingerile imperative ale unui înțelept sadea („Mi se spune că sunt cel mai sărac președinte, dar eu nu mă simt deloc sărac. Săraci sunt oamenii care muncesc din greu ca să poată duce un stil de viață luxos…”, sau: „Dacă nu ai multe bunuri materiale, nu trebuie să muncești ca să le poți întreține, așa că ai mai mult timp pentru tine.”) și la fel de evident este că atunci nici nu prea ai ce scrie în declarația de avere (doar un automobil Volkswagen Beetle din 1987, în valoare de 1800 dolari americani, la care se adaugă bunurile soției sale – terenuri, tractoare și o casă, „evaluate la 215000 de dolari americani”), avantajul imediat și deloc neglijabil al aceste stări de lucruri fiind acela că nu ai a te teme de răufăcători („Gospodăria sa este păzită de doar doi paznici și de Manuela, o cățelușă cu trei picioare”), de îndată ce din indemnizația lunară de 12000 de dolari americani, Jose Mujica reține pentru nevoile sale și ale familiei doar 775 de dolari, adică „echivalentul salariului mediu lunar al unui uruguayan obișnuit”, restul banilor donându-i.

 

            Tocmai de aceea, la 77 de ani și după 14 ani de închisoare, președintele Jose Mujica nu-i doar deplin mulțumit de felul cum și-a orânduit viața („este vorba de o alegere personală”), dar chiar „se declară un om împlinit”!

 

            …Câți dintre politrucii de pe la noi și de aiurea, pe care osânza îi sufocă după un singur mandat, câți dintre ei, deci, au curajul și voința să urmeze extraordinarul exemplu oferit de cel mai modest președinte din lume?

 

            Este vădit că deocamdată nici unul, atâta timp cât politica este și va fi pentru unii ca aceștia o vacă de muls, chiar și atunci când vaca este atât de prost furajată, încât o țară încă bogată, precum România, stă gata-gata să-și dea duhul, de altminteri la fel ca cea mai mare parte a omenirii, după ce – ajutați de afaceriști și generali – politicienii au așezat lumea pe butoiul cu pulbere al sărăciei, foametei, cruzimii și poluării.

 

            Ba mai mult. Dacă ar fi după acești politruci necinstiți și hrăpăreți, dar mai ales după tâlharii cu ifose din politica dâmbovițeană, președintele Jose Mujica ar trebui de îndată lichidat, pentru ca prin incomparabilul lui stil de viață la nivelul omului de rând (experiment încercat cândva și lamentabil ratat de câțiva politruci români postdecembriști!), să nu se mai constituie într-o vie și permanentă acuzație la adresa belșugului ticălos în care cam toți se bălăcesc.

 

            N.B. Din două una: Ori politicienii lumii, îndeosebi cei din țările sărace, vor urma exemplul lui Mujica, ori – prin forța mulțimilor revoltate – în curând va fi demontat mitul mincinos și atât de împovărător al politicii, doar astfel ipocriții ei făcători putând fi puși cu picioarele pe pământ.

 

            Lucru întru totul realizabil, ne spun cercetătorii, având în vedere că, deocamdată din cauze complet necunoscute, în corpul omului se petrec niște mutații esențiale – în cel mult 15-20 de ani, ne înștiințează acești savanți, de la cele două spirale de-acum, ADN-ul va ajunge la 12 spirale!

 

            Iar rezultatul se va învedera în nașterea unor oameni complet noi, nu doar în aptitudini, preocupări și obiective, ci și în rezistența lor la boli, precum și în modul radical diferit de abordare a relațiilor interumane.

 

 

 

            Sighetul Marmației,                                                                  George Petrovai

 

                 2 ian. 2013

 

           

 

 

 

Când ne va spune Sergiu Nicolaescu adevărul?

Posted by Stefan Strajer On January - 4 - 2013

Când ne va spune Sergiu Nicolaescu adevărul?

 

Autor: Prof.univ. Ion Coja (Bucuresti)

 

 

„Despre morți numai adevărul” – proverb egiptean antic        

Am declarat şi în Senat, în toamna lui 1996, când s-a discutat raportul comisiei de cercetare a evenimentelor din Decembrie 1989: rostul comisiei „Sergiu Nicolaescu” nu a fost să afle adevărul despre decembrie 1989, ci să le ofere autorilor loviturii de stat posibilitatea ca prin audierea martorilor să afle ce ştie lumea despre cele întâmplate în decembrie 1989. Ce anume s-a aflat din secretele loviturii de stat! Organizatorii revoluţiei aveau nevoie să ştie ce se ştie în rândurile oamenilor din afara conspiraţiei despre partea nevăzută (şi criminală!) a revoluţiei, pentru a lua măsurile de contracarare şi contrafacere a adevărului. Măsuri care nu s-au sfiit să meargă până la asasinat, cazul senatorului Şerban Săndulescu, bunăoară, care a plătit cu viaţa încăpăţînarea sa de a nu accepta versiunea Sergiu Nicolaescu despre decembrie 1989 şi de a formula altă ipoteză, alt raport! Mai mult decât oricine, vinovaţii de măcelul din decembrie 1989 aveau nevoie stringentă de ancheta comisiei parlamentare şi de prezenţa în comisie a unor oameni de-ai lor, de-ai celor implicaţi în revoluţie ca autori şi executanţi ai scenariului, cunoscători ai secretelor care trebuiau păstrate cu orice preţ.

La început, când în fruntea comisiei a fost numit Sergiu Nicolaescu, m-am numărat şi eu printre cei care l-au contestat chiar şi ca membru al comisiei: Sergiu Nicolaescu trebuia audiat ca martor, ca actor  şi, poate, ca regizor al aşa zisei revoluţii. Nu avea ce căuta ca anchetator al unor evenimente soldate cu sute de morţi, evenimente la a căror desfăşurare participase fără să ne fie clar în ce calitate şi cu ce justificare. Cine ne garanta atunci şi cine ne garantează chiar şi azi, că Sergiu Nicolaescu nu se numără printre vinovaţii de carnagiul din decembrie 1989?! Vinovat pentru premeditarea acestui masacru sau „numai” pentru neglijenţa sau incompetenţa cu care s-a amestecat acolo „unde nu-i fierbea oala” domnului regizor!…

Prezenţei lui Sergiu Nicolaescu în comisie i se opunea un principiu de drept roman bine stabilit: Nu poate fi nimeni judecător în propria sa cauză. Mai tare decât dreptul roman s-a dovedit însă algoritmul parlamentar. Din pricina acestuia, deşi m-am oferit cu insistenţă, nu am fost acceptat în comisie…

Despre reaua credinţă a lui Sergiu Nicolaescu s-au adus nenumărate dovezi. Ultima a adus-o însuşi împricinatul, fireşte, fără să-şi dea seama. Atunci când, în urmă cu câteva săptămâni, a găsit de cuviinţă să intervină în disputa dintre Cornel Dinu şi Petre Roman, confirmând la postul B1 TV declaraţia marelui fotbalist, precum că l-a auzit pe Petre Roman dând un telefon la care a vorbit ruseşte, asta în dimineaţa zilei de 24 sau 25 decembrie, în clădirea televiziunii… Am pus atunci întrebarea, pe care o repet acum: în raportul întocmit la Senat, Sergiu Nicolaescu a consemnat această informaţie pe care el însuşi o deţinea în chip direct, nemijlocit, ca actor al revoluţiei lui Peşte? L-a chemat în faţa comisiei pe Petre Roman ca să-l întrebe cât se poate de oficial cu cine şi ce a vorbit în acea dis de dimineaţă?

Sunt convins că nu! Aşadar, de ce? De ce Sergiu Nicolaescu a ascuns acest detaliu care dă peste cap toată pledoaria lui Petre Roman, altminteri de nimeni luată în serios, cum că pe individ l-a făcut prim ministru valul de entuziasm revoluţionar al maselor, în chip spontan şi ne-programat.

 

Mai vin azi cu o întrebare nouă pentru acelaşi preşedinte al Comisiei pentru Înmormîntarea Adevărului privind evenimentele din decembrie 1989. O întrebare la care nu voi accepta ca răspunsul marelui regizor să fie aceeaşi tăcere suverană, sastisită, de om care nu dă importanţă la toate nimicurile. De data aceasta  martorii sunt mult mai mulţi: câteva zeci de muncitoare de la Apaca, croitorese, care în acele zile fierbinţi au primit sarcina de a confecţiona 3600 de steaguri tricolore, fiecare steag având o suprafaţă cam de un metru. Comanda venise din partea lui Sergiu Nicolaescu prin ministresa din acele zile. Nu Lia Ciobanu, refugiată la ambasada Ungariei prietene, ci adjuncta acesteia. Comanda fusese făcută aşadar de Sergiu Nicolaescu şi, adaugă sursa mea de informaţii, tovarăsul S.C., al cărui nume nu mă grăbesc să-l fac public, încerc să verific dacă nu cumva este vorba de altă persoană. În cazul lui Sergiu Nicolaescu nu există însă niciun dubiu că despre domnia sa este vorba. Informaţia este absolut sigură şi deja verificată de mine.

Ce anume ar fi de mirare în comanda făcută de vestitul strateg al atâtor războaie virtuale, toate desfăşurate la Buftea, atent cinematografiate, dar nici unul real, adevărat? (Se pare că această frustrare l-a determinat pe pacientul Sergiu Nicolaescu să se implice atât de activ într-o poveste reală, cu gloanţe gloanţe şi morţi morţi, însângeraţi de propriul sânge, iar nu de vopsea şi alte trucuri cinematografice… Caz clinic?)

Mirarea este că tricolorul românesc a suferit în „viziunea” lui Sergiu Nicolaescu o modificare neaşteptată: culorile nu mai erau egale! În tricolorul comandat de Sergiu Nicolaescu culoarea roşie rămânea la locul şi dimensiunea ei, dar galbenul sporea, invada pe diagonală jumătatea de jos a culorii vecine, a albastrului. Raportul dintre cele două culori fiind 1,25 la 0,75. Bizară modificare! Repetată în 3600 de exemplare!! Toate cele 3600 de steaguri au fost ridicate de la Apaca de un trimis al Armatei în numele aceluiaşi Sergiu Nicolaescu. Nu au fost folosite niciodată. Dar acesta nu este un motiv ca noi să nu ne întrebăm la ce urma să fie folosite acele steaguri însemnate într-un mod atât de neaşteptat!

M-am adresat unui om de specialitate, adică unui fost ofiţer de securitate, teoretician şi practician al diversiunii, din întâmplare fost coleg de liceu militar cu Sergiu Nicolaescu, întrebându-l care poate să fie noima unui lucru atât de ciudat. Nu i-am dat niciun nume,  ci doar precizarea momentului: decembrie 1989. Şi i-am cerut o explicaţie, un comentariu. Iată-le: De astfel de steaguri, cum nu ar mai fi avut nimeni, se puteau folosi pentru a se recunoaşte între ei numai membrii unei organizaţii conspirative, participanţi la acţiuni de stradă, de confruntare armată, unde era foarte important să nu-i confunzi pe tovarăşii de baricadă cu orice gură cască care a pus şi el mâna pe un drapel şi a ieşit în stradă să moară pentru democraţie! Cam la fel cum procedează masonii, având anumite semne discrete prin care să se recunoască între ei care sunt masoni, fără să se cunoască în persoană.

În această poveste este impresionant numărul de steaguri, care trebuie raportat la faptul că, în principiu, la acţiuni de stradă, fiecare drapel este purtat de un grup de persoane. Cu alte cuvinte, numărul steagurilor, 3600, ne dă un indiciu despre numărul tovarăşilor de stindard ai lui Sergiu Nicolaescu: zeci de mii! Zeci de mii de „revoluţionari”, aşadar! Aflaţi sub comanda lui Sergiu Nicolaescu?!… Ei urmau să facă ceva împreună în acţiuni de stradă, dar nu e uşor de spus ce! Am putea deduce că în ce aveau de gând să facă se simţeau stânjeniţi de românii care deja erau în stradă, fluturând stindardul tricolor. Le trebuia un semn distinctiv de recunoaştere, acel tricolor deformat, nu ca să defileze cu el, ci pentru ca, în eventualitatea unui conflict între români şi români, purtătorii drapelului …sergiot să se poată identifica uşor între ei ca partizani de idei şi idealuri cu Sergiu Nicolaescu, con-militoni… Manevră destul de nătângă, rocambolescă, zic eu, ca nespecialist, căci exhibarea unui asemenea semn ciudat de recunoaştere îl ajută şi pe inamic să te identifice!… Dar cine ar fi fost inamicul? That’s the question!…

Aşadar, domnule Sergiu Nicolaescu, se cuvine să ne lămuriţi despre ce este vorba în povestea cu tricolorul care merită să vă poarte numele. Iar mai apoi să apreciaţi singur cum se potriveşte povestea acestor 3600 de stindarde cu Raportul şi ancheta dumneavoastră asupra evenimentelor din decembrie 1989? Nu-i aşa că în Raport nu aţi suflat nici un cuvînt despre ce urma să se întâmple în timpul revoluţiei cu tricolorul acela, revizuit? Iar dacă aţi omis această mărturie, despre care eraţi în perfectă cunoştinţă, nu-i aşa că întreg raportul e lovit de nulitatea autorului ca martor şi judecător imparţial?!

Un sfat: să nu negaţi şi să nu trageţi de timp. Daţi răspunsul corect şi repede. Sunt prea multe persoane implicate în executarea comenzii venite de la revoluţionarul Sergiu Nicolaescu. Iar majoritatea dintre ei nu mai au niciun motiv să tacă. Cine ştie? Poate explicaţia este simplă şi fără implicaţii majore, de interes pentru istorie sau justiţie. Vă rog să oferiţi explicaţia, cu indicarea dovezilor ce pot fi convocate pentru a vă crede! Căci pe cuvînt eu nu vă mai cred!

Ion  Coja

 

Post scriptum: Acest text, în memoria computerului meu este înregistrat cu data de 17.06.2010. În jurul acelei date am postat pe site acest text și l-am dat la publicat și la „Tricolorul” și „Totuși iubirea”! L-am trimis și la câteva adrese de E mail, ale unor persoane apropiate de Sergiu Nicolaescu. Am procedat în așa fel ca să ajungă la numitul Sergiu Nicolaescu întrebările mele. Nu mă așteptam să le răspundă și chiar așa a făcut: a făcut pe mortul în păpușoi! Acum nu mai face pe mortul!… Nu mai minte, nu mai fabulează, nu mai induce în eroare pe nimeni. Păcat de unele lucruri bune pe care le-a făcut ca regizor care a știut să se orienteze. Oare ce-o să rămână din ele atunci când le va ajunge din urmă adevărul?!…

ROMÂNIA POST-ALEGERI

Posted by solariu On December - 10 - 2012

Câteva consideraţii generale făcute în urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012

Votul de încredere dat de români USL-ului este mai mult un vot anti-PDL şi anti-Băsescu, democraţii şi preşedintele fiind percepuţi ca fiind singurii vinovaţi pentru criza economică din România. Acelaşi lucru s-a întamplat şi în 1996 când românii au votat Convenţia Democrată şi l-au votat pe Constantinescu preşedinte fiindcă erau sătui de PDSR şi de Iliescu. Pentru ca peste patru ani, în 2000, românii să se reîntoarca spre stânga politică, votând Polul Social Democrat.
Anul acesta, tandemul Crin-Ponta, aflat la conducerea USL, a profitat din plin de erodarea lui Băsescu şi a pedeliştilor care au fost nevoiţi să ia nişte măsuri drastice, dar necesare pe timp de criză. Scăderea salariilor şi a pensiilor, închiderea unor instituţii, concedierile a mii şi mii de bugetari, vreme în care mai-marii partidului îşi etalau limuzinele, vilele sau poşetele şi hainele scumpe au făcut ca PDL să devină, pe bună dreptate, extrem de nepopular în rândul românilor de rând. Aşa că USL a venit la putere pe cai mari, însă în cele şapte luni de guvernare a început să dezamăgească prin numirile şi răs-numirile de miniştri corupţi sau agramaţi, scandalul plagiatelor, deprecierea monedei naţionale, referendumul eşuat pentru demiterea preşedintelui, inexistenţa unui program de redresare a economiei naţionale, afectarea credibilităţii României peste hotare, etc. Toate acestea nu au făcut decât să pună sub semnul întrebării capacitatea USL-ului de a redresa România şi a mai tăiat din speranţele românilor, care au fost puşi în situaţia de a alege răul cel mai mic.
Nu sunt de acord cu alarmiştii care susţin în gura mare că gata acum cu occidentalizarea şi modernizarea României fiindcă Ponta şi Crin ne vor da pe mâna ruşilor. Asta e doar campanie electorală. Cum nu agreez nici falsitatea cu care Ponta şi Antonescu se bat cu pumnii în piept şi susţin că România nu are nevoie de sfaturi de la Merkel sau Barroso. Ei ştiu foarte bine că România are mai multă nevoie de Europa decât are Europa de România, dar mai ştiu şi că patriotismul acesta de faţadă e ceva care dă bine la public şi aduce voturi.
Însă daca USL va continua cum a făcut-o până acum, să nu aibă niciun program clar de guvernare, ci doar un singur ţel: “Jos Băsescu!” şi dacă premierul desemnat va sta mai mult pe la televiziuni, situaţia ţării nu se va îmbunătăţi, ba chiar din contră, va deveni şi mai grea, iar la alegerile din 2016 se va face din nou rocada politică, în caz că alianţa USL va mai dăinui până atunci şi nu se va destrăma din cauza luptei pentru ciolan. Cei care au primit acum un şut în dos de la popor vor reveni atunci la putere ca salvatori ai naţiunii.
De aceea este momentul ca acum Antonescu şi Ponta să lase vrăjelile mărunte şi să se pună pe treabă. Altfel vom avea aceeaşi Mărie, cu alta pălărie, fiindcă oferta electorala la noi e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire.
Aşa încât ai să te întrebi ca orice român: eu cu cine votez?

ŞI IO AM FOST LA ROŞIA MONTANĂ

Posted by Stefan Strajer On October - 28 - 2012

„Munţii noştri aur poartă

Noi  cerşim din poartă-n poartă’’

(spusă cu durere de moţi, scrisă de Octavian Goga)

 ŞI IO AM FOST LA ROŞIA MONTANĂ

 

Autor: Corneliu Florea (Winnipeg, Canada)

 

              În România, Salvaţi Roşia Montană sună prelung şi rugător din partea românilor cu minte bogată şi suflet ales, în timp ce preşedintele, guvernul şi alţi lefegii mărunţi fac strident reclamă abundenţei pe care o va aduce compania canadiană, Gold Corporation, dacă guvernul român va aproba deschiderea şi exploatarea aurului după proiectul şi condiţiile acestei companii. În final, după ani de exploatare intensivă, compania va pune mâna pe tot aurul şi argintul de la Roşia Montană, după care va pleca extrem de îmbogăţită lăsând în locul muntelui de aur un munte otrăvitor de cianură. România va fi mult mai săracă iar moţii amăgiţi şi abătuţi vor spune: Munţii noştri numai cianură mai poartă…    

De data aceasta am fost mai atent la subiect, amplu dezbătut şi mediatizat şi ceea ce mi-a atras atenţia şi m-a revoltat a fost vizita şi mesajul preşedintelui Băsescu la Roşia Montană. Nu insist, argumentele sunt la îndemâna oricărui român lucid, Băsescu este o calamitate pentru România, este o adevărată cianură, ca să rămânem în subiect. Pentru mine, pentru foarte mulţi, Băsescu nu este mai mult decât un impostor ordinar, iar la Roşia Montană prin mesajul transmis, pur şi simplu a făcut reclamă şi propagandă în favoarea companiei străine, care în câţiva ani are să ia toate metalele preţioase şi în schimb ne lăsă un dezastru ecologic de zeci de ani. Video-clipul, probabil după un reportaj pedelistic cosmetizat, începe cu primirea lui Băsescu, înconjurat de garda personală şi mass media, într-un cadru sinistru din  curtea unei mine închise, părăsite şi cu clădirile ruinate, fără geamuri şi uşi, cu tencuielile căzute şi acoperişurile duse, iar în fundal nişte vagonete ruginite şi bălării. În acest cadru de ruina nepăsării, Băsescu s-a purtat indiferent şi relaxat, cu o mână în buzunar ca politicienii americani iar cu cealaltă despicând aerul, în sus şi-n jos, spunând banalităţi de piaţă. La vederea unui firicel de apă colorată ce se scurgea din mina părăsită a făcut remarca seamănă cu coniacul ceea ce atestă cine este şi ce îl preocupă întâi de toate. Apoi şi-a adus aminte de Gold Corporation, ce se ocupă de exploatarea aurului în ţările cu economii  ineficiente şi de mesajul pe care trebuia să-l transmită: statul nostru, în actuala condiţie cu 4.2 milioane de angajaţi şi 4.9 de pensionari, nu poate face faţă cheltuielilor, investiţiilor în mari proiecte industriale. Trebuie să se împrumute de bani pentru pensionari!! Deci companiile străine, investitoare sunt bine venite. Clar.

Se spune: Nu omorâţi mesagerul! Adevărat, dar nu acceptaţi mesajul adus de Băsescu. Informaţi-vă temeinic, aflaţi clauzele contractuale, documentaţi-vă la faţa locului, comparaţi, judecaţi şi apoi hotărâţi. Eventual, întrebaţi mesagerul sub ce preşedinţi şi guverne au apărut, şi de ce, atâţia şi atâţia pensionari în România după decembrie 1989.    

În 1945, România ieşea dintr-un război devastator pentru ţară şi poporul ei, plus că rămânea ocupată de ruşi, dar după aproape douăzeci de ani, Dej, într-o şedinţă de guvern, a scos un leu din buzunar şi a spus nici atâta datorie de război nu mai are statul român!!Să nu mai comentăm din nou, cu câtă datorie de război ne-a încărcat aliatul frate de la Răsărit, şi a luat-o întreit, dar să ne întrebăm, pe bună dreptate, dacă atunci eram o altă ţară, un alt popor?! Nu, tot noi eram dar nu era atâta corupţie în conducere şi administraţie.

Acum, Băsescu, în toate situaţiile critice, pune placa cu cei 4.9 milioane de pensionari, pe care a repetat-o şi aici de două trei ori, papagaliceşte. Păi aşa preşedinte jucător cum e nu are decât să adune toţi pensionarii României la un loc, ca într-un lagăr şi să aranjeze cu Gold Corporation să le dea şi pensionarilor, fiecăruia, câte o lingură de cianură cum are să le dea şi moţilor. Adevărul este că lui Băsescu nu-i mai pasă de moţi de acum înainte, nu mai trebuie să le ceară încă un mandat de preşedinte, aşa că poate să facă schimbul aurului pe cianură cum doreşte compania străină la ordinele căruia se vede că este. Pe Băsescu de asemenea nu-l interesează distrugerea frumosului mediu din Munţii Apuseni, nici că sunt ţări europene care au interzis folosirea cianurilor în minerit. El rămâne orb la faptul că toate celelalte  exploatări aurifere pe care a pus mâna Gold Corporation, sunt în alte ţări, nu în Canada, oare de ce, doar Canada are mai multe zăcăminte de aur decât România?! Nu a realizat nici amănuntul, semnificativ, că celelalte exploatări aurifere pe care a pus mâna respectiva companie sunt fie în deşerturi, fie în munţi sterpi, nepopulaţi, nu ca Roşia Montană o arie bogată şi majestoasă cu floră carpatică şi cu o populaţie densă, milenară în cincisprezece sate?!? Toţi oamenii liberi şi lucizi văd şi compară, numai el, cel mai josnic dintre vânzători de ţară, evită!! În schimb, degajat şi popular cum îi place să se dea în faţa camerelor de luat vederi, ne dă de ştire că i s-a arătat lui o exploatare auriferă la suprafaţă (în clasica formă de pâlnie – NA) în mijlocul unei aşezări. Formidabil, cum e pus să ne fraierească cu această reclamă a companiei, fără să ne spună cum se face exploatarea minereului şi unde-i procesarea cu cianură a minereului, nici faptul că acea aşezare e temporară, pe perioada exloatarii minereului. Simple omisiuni de propagandist cu cianură. 

În altă ordine de idei, habar nu are că la Baia Mare există un grup de cercetători romani, la ce-a mai rămas din fostul Institut de Metale Neferoase, care au lucrări originale, avansate şi experimentate legate de extragerea metalelor preţioase fără să folosească cianuri şi sunt pe cale de-a finaliza un întreg proces tehnologic de extragere a metalelor preţioase fără reziduri atât de toxice, dăunătoare mediului. Însă se zbat cu lipsurile financiare, au nevoie de 100.000 de euro, pe care nu-i găsesc în toată România şi nici Vasile Frank Timiş sau Gold Corporation, foarte tare interesaţi de aurul românesc, nu îi investesc! Vasile Frank Timiş la un Christmas Party la Londra, într-un cerc politic de vârf şi-a permis să facă o donaţie de 100.000 de dolari, iar Gold Corporation mai bine aruncă sutele de mii de dolari în propagandă ordinară decât să sprijine cercetarea ştiinţifică românească benefică mediului înconjurător. Banii lor, treaba lor, noi doar ne dăm seama de adevăratul lor profil moral. Grupul cercetătorilor de la Baia Mare îşi pun speranţa în academicianul Ionel Haiduc, o somitate în chimie, care a condus echipa academică ce a stopat programul companiei Gold Corporation, ce ar fi o devastatoare bombă cu cianură deasupra Roşiei Montane şi a celor cincisprezece sate din împrejurimi.

Pentru Băsescu toate astea nu au importanţă, el a venit la Roşia Montană să pună placa cu pensionarii şi să transmită mesajul de undă verde pentru cianurizarea Roşiei Montane. A plecat stăpânit de culoarea  apei ce ieşea din mină şi semăna cu coniacul. Mă mir că nu s-a aplecat să ia o gură. Ce tristă marionetă cu suspendări, încă doi ani va fi jucător în sforile străinilor pe urmă va fi azvârlită la coşul lor de gunoi, iar în istoria românilor va fi aşezat alături de vânzătorii acestei ţări. Pentru că nu a perceput acest popor de pe poziţia de preşedinte al ţării şi mult mai puţin a înţeles ce trebuia să facă pentru această  ţară.  Niciodată nu s-a oprit să judece ce au vrut să ne înveţe înaintaşii noştri lucizi şi iubitori de ţară, când ne-au îndemnat cu „Prin noi înşine” sau cât adevăr este în: cu cât eşti mai dator cu atât ai mai puţină libertate, independenţă, demnitate! Mi-e milă de el de-mi vine să-i dau un ban din pensia mea de şase sute şaptezeci de lei după şaptesprezece ani practicaţi ca medic în  România .        

 

ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ  

 

Acest video-clip cu preşedintele jucător după cum îi cântă străinii, alte informaţii de la moţii locali sau persoane competente prin pregătirea lor profesională şi imagini din patrulaterul aurifer din Munţii Apuseni, încet au pus stăpânire pe mine şi am hotărât, ca la întoarcerea la Casa cu Flori din Bistriţa, să trec prin Munţii Apuseni, pe la Roşia Montană, să am eu propriile mele imagini, propriile mele păreri. 

Am plecat din Timişoara dimineaţa, după ce mi-am luat rămas bun de părinţii mei din cimitirul din Fratelia. Da, am eu un cult permanent şi profund pentru ei, îi pomenesc şi îi plâng cât voi trăi. Cred că ceva aparte, anume din sufletele lor au rămas şi în mine, în sufletul meu. Deşi nu-s religios, am un cult al morţilor marcat pentru că sunt istoria  rădăcinilor mele, a fiinţei mele într-o lume care trece fără noimă dacă nu-i ştim, îi uităm.

Şoseaua spre Lugoj e foarte bună, se merge rapid şi trece prin Recaş, comună mare bogată şi de fiecare dată, când trec prin ea, îmi aduc aminte de munca patriotică pe care o făceam împreună cu colegii mei, după sesiunile de examene din vară, la Gostatul Recaş. Acum nu mai este gostat, au mai rămas totuşi cramele de Cădarcă de Recaş! De la Lugoj o iau spre Nord, spre Deva, pe lângă  Munţii Poiana Ruscă trecând prin comuna în care s-a născut primul om din lume care a zburat cu o maşină proprie, prin forţă proprie şi fără alte anexe, Traian Vuia. Atunci, în 1872 când s-a născut, românii îi ziceau comunei Surducul Mic, azi în cinstea şi memoria unuia dintre pionierii aviaţiei mondiale îi spun Traian Vuia. Cu adevărat viu, ager, instruit cu două licenţe universitare de la Budapesta, pleacă la Paris să realizeze visul  omenirii: să inventeze o maşină cu care să poată zbura!! Şi în 1906, cu maşina sa cu aripi s-a ridicat de la pământ şi a zburat. O, da, e adevărat s-a ridicat numai câţiva centimetri şi a zburat numai câteva zeci de metri, dar a fost atunci la începutul începuturilor aviaţiei mondiale, când el şi alţi doi români, Aurel Vlaicu şi Henry Coandă, au fost în fruntea ei. Ce măreţie, ce  stare de mândrie pentru naţiunea al cărei fiu este.

Ce oameni de frunte în lume a dat mica noastă naţiune de-a lungul  istoriei ei europene iar acum a decăzut economic mai rău decât sub dictatura comunistă. Am zburat printre primii în lume, am minerit în Munţii Apuseni înainte de a veni romanii, iar acum am ajuns să facem programe şi contracte prin care vom ceda străinilor 80% (optzeci la sută) din aurul ce se va extrage de la Roşia Montană şi asta pentru că ne garantează că vor angaja câteva sute de români la moderna lor mină  în urma căreia, doar în câţiva ani, va rămâne un munte de cianură şi iar câteva sute de şomeri. Va fi mai rău decât acum!! Nu pot să cred că Băsescu e chiar atât de prost şi nu poate analiza o situaţie atât de simplă, fiindcă totuşi a dat dovadă de un IQ mediu, realizează ce se va întâmpla după extragerea totală şi rapidă a minereului de aur, dar el este un ticălos fără simţire faţă de această naţiune, fără caracter, un mare şarlatan.  

Înainte de a intra în Deva iau drumul care merge la Brad, trec podul peste Mureş şi am intrat în Ţara Moţilor din Munţii Apuseni. E o zi de vară, senină, într-o ţară de un  frumos pitoresc geografic, ridicată de pe nişte munţi vulcanici, care aici au scos la suprafaţă numai metale preţioase din mijlocul incandescent al micuţei noastre planete. Din nefericire, din mare nedreptate, metalele astea preţioase au generat o  istorie grea a celor ce au trudit în galerii să le scoată la suprafaţă, să strălucească pentru alţii, departe de această ţară. Cerule Mare, de câte ori am colindat prin munţii aceştia atât de frumoşi cu oameni cu suflet din lacrimi. Am început din studenţie cu rucsacul în spate pe jos, pe platformele trenurilor înguste trase de mocăniţă, cuvânt ce derivă de la mocan cum li se mai spun oamenilor de la munte, cu camioane de ocazie ce miroseau puternic a benzină şi se stricau des, lăsându-ne în drum în noapte, dar de fiecare dată un suflet din lacrimi ne găzduia, ne ospăta din puţinul lui. Apoi cu castravetele cum îi spuneam maşinii noastre familiale, cu Ica şi Florin. Acum cu VW, un golfuleţ ce strâmbă din nas pe drumurile noastre. Peisajul pe Valea Vălişoare, ce şerpuieşte printre dealuri împădurite şi largi păşuni montane îmi răscoleşte amintirile trecutului. De sus din Pasul Vălişoare cobor în Brad, un orăşel cu rezonanţe istorice şi tradiţii în mineritul metalelor preţioase. Urmează o intersecţie unde o iau spre Abrud pe un drum denivelat şi cu gropile petecite cu bitum de proastă calitate, străjuit de buruieni şi de ce mai aruncă unii trecători din goana maşinilor. Benzinării sărăcăcioase cu grupuri sanitare murdare.

Abrudul pentru mine are o rezonanţă istorică unică. Două semnificative  evenimente s-au petrecut aici pe care românii ar trebuie să le cunoască bine, să le judece şi să ia aminte. Evenimente de care preşedintele jucător şi ordonanţa lui, Boc, nu au ţinut cont, fiindcă acum mai mult ca niciodată în trecut, paragina micului orăşel este uluitoare, depresivă. E drept este şi vina administraţiei locale şi nepăsarea citadinilor greu încercaţi. Cea mai dărăpănată casă, intenţionat lăsată pradă unei distrugeri rapide, că să se şteargă istoria moţilor, care trebuie globalizaţi de către Gold Corporaţion, este cea de la o răscruce, pe care, încă se mai află două plăcii de marmură pe care scrie: În această casă s-a pus la cale trădarea şi prinderea lui Horia şi Cloşca în decembrie 1784 iar sub ea, pe a doua placă: În subsolul acestei case au fost ţinuţi în lanţuri Horea şi Cloşca în noaptea de Anul Nou (1784 – 1785 ) iar în zorii zilei au fost escortaţi la Alba Iulia. Casa care ar trebui să fie un muzeu amplu documentat al răscoalei iobagilor din Munţii Apuseni conduşi de Horia, Cloşca şi Crişan este o ruină strigătoare la cer, cu acoperişul spart şi ţigle furate ca distrugerea să se facă mai repede, cu geamuri sparte, cu tencuiala căzută şi cărămizi distruse de ape şi igrasie, iar gardul din faţă ruginit şi incomplet lasă să se vadă buruienile ce au început să crească şi pe trepte. Cerule mare, ce naţiune de trădători am ajuns! Nu am ajuns, am fost din totdeauna, genele plebei romane se văd în noi de la trădarea lui Vlad Ţepeş, Mihai Viteazu, Tudor Vladimirescu, Ion Antonescu,  dar astăzi sub Ion Marcel Ilici Iliescu şi Traian Băsescu s-a atins apogeul. Pe capetele conducătorilor răscoalei iobagilor s-a pus un premiu de 300 de galbeni, astăzi trădarea poporului român se face prin comisioane de douăzeci şi doi de ani. Atunci, în Secolul al XVIII-lea european, numit secolul luminilor şi al emancipării naţionale, s-a vorbit mult de răscoala iobagilor români, despre substraturi de vitejie şi legături masonice, despre  cele patru întâlniri a lui Horia cu împăratul habsburg, Iosif al Doilea, despre aurul moţilor care nu ar mai fi ajuns la Viena ci la Paris, pentru pregătirea revoluţiei franceze din 1789, dar acum guvernele post decembriste tac şi ascund emanciparea naţională distrugând evidenţele ridicării unei naţiuni împotriva tiranilor de orice fel. Au motive, dar au şi ordine străine în acest sens, trebuie să le execute ori adio guvernare.  

În centru se află o clădire cu etaj, cu restaurant la parter acum, pe care se află o altă placă pe care scrie: În această casă a suferit moarte de martir, pentru cauza revoluţiei de la 1848 – 1849 Petru Dobra prefectul ţinutului Zlatnei. Cine o fi hotărât acest text torsionat?  Despre ce fel de revoluţie se vorbeşte aici, de atunci din Munţii Apuseni? Câţi din cei ce cunosc adevărul istoric al Războiului  moţilor de neatârnare la Ungaria, împotriva honvedseg-lui lui Kossuth sunt de acord cu acest text, care ascunde marea ticăloşenie a maiorului Hatvani, care a transformat convorbirile de pace în masacrul moţilor şi conducătorilor lor. Avram Iancu a scăpat din asedierea Abrudului de către Hatvani, dar va reveni cu legiunile sale şi aspru va răzbuna omorârea prefectului Petru Dobra şi-a a celorlalţi români din Abrud. Îi va învinge şi izgoni pe unguri din Ţara Moţilor. În paranteză, pentru adevărul istoric, Petru Dobra, Ion Buteanu şi Ion Dragoş se aflau la Abrud la înţelegere de pace cu trimişii lui Kossuth, care a promis că pe timpul convorbirilor armatele lui nu vor ataca. Maiorul Hatvani nu s-a ţinut de promisiune, a atacat şi a luat prizonieri delegaţii români. Petru Dobra, pentru atitudinea sa intransigentă, a fost schingiuit groaznic, apoi împins şi aruncat pe fereastră de la etaj, în momentul în care a căzut honvezii l-au împuşcat strigând că a încercat să evadeze!!    

Tot în acest centru, cu clădiri şi biserici posomorâte şi neglijate am mai văzut şi casa în care a fost găzduit Nicolae Iorga, la doctorul Laurenţiu Pop, în 1905. Marele istoric a citit şi studiat şi scris enorm, dar a avut timp de peregrinări istorice în care simţea, trăia şi onora înaintăşii  românilor. Azi, nici istoricii din Bucureşti, poate nici cei din Transilvania nu au timp să vină la Abrud să vadă casa dărăpănată în  care au fost trădaţi şi apoi deţinuţi în lanţuri Horia şi Cloşca, să intervină pentru renovarea şi deschiderea unui muzeu pe măsura şi semnificaţia acelei răscoale, având drept rezultat abolirea iobăgiei în Transilvania ajunsă pe mâna nobililor unguri, dar sub stăpânire habsburgă.           

După câţiva kilometri am ajuns la un indicator mare, nou, ce indica direcţia spre Roşia Montană şi am văzut şi marele avânt economic adus de programul Gold Corporation, afişat printr-un ceas digital fixat în indicator. Dar mă opresc la ce ne indică istoria aurului de aici. 

 

O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI

 

De aproape două mii de ani fiecare stăpânire care a trecut prin Munţii Apuseni a exploatat aurul lor. În galeriile minelor de la ROŞIA  MONTANĂ au fost descoperite între anii 1786 şi 1855 Tăbliţele Cerate prin care se confirmă existenţa acestei mine de aur din anul 131 AD, atestând documentar şi una dintre cele mai vechi localităţi europene numită Alburnus Maior (Roşia Montană de azi, Abrudul a fost numită Alburnus Minor).

AURUL a fost primul dintre metale care a făcut cu ochiul omului primitiv, în urmă cu peste 20.000 de ani şi, oricât a evoluat omul de atunci, privirea sa tot de strălucirea aurului e atrasă şi, dacă de la început, a fost considerat metal sacru printre celelalte, cu timpul a devenit metalul îmbogăţirii, avuţiei şi puterii în lume. Metal nobil, fascinant prin strălucire, ademenitor, are duritate redusă şi este considerat cel mai plastic metal, învăluieşte orice, ambiţionează şi înşeală. E maleabil dar nu se lasă oxidat, acizii nu-l modifică în săruri, este stabil, aproape îţi vine să crezi că e etern, dacă ar există eternitate. Şi pentru că nu există eternitate nici aurul nu rezistă aşa zisei apei regale  – o combinaţie de acid clorhidric şi azotic – fiindcă omul nu mai e primitiv şi a inventat, între timp, şi anti-eternitatea! Se găseşte împreună cu alte metale rare, nobile, aproape pur, dar cum nici strălucirea soarelui nu e pură, la fel nici aurul.

HERODOT: Agatârşii sunt oameni înstăriţi şi poartă mult aur, locuiesc împreună ca fraţii şi nu se invidiază între ei. Agatârşii se pare că au venit odată cu sciţii pe meleagurile noastre – nouă sute de ani înainte de Christos – şi au adus cu ei aur din Munţii Urali. Agatârşii, oameni ai munţilor au fost atraşi de Munţii Apuseni unde, la fel ca în Urali, au început să caute aur în albiile râurilor. Şi l-au găsit din abundenţă!! Găsind aur în albia râurilor, au tot urcat pe firul lor şi au început să facă gropi, să-l caute şi-n adâncime, era logic, a fost cu succes. Astfel au apărut primele gropi, primele galerii pe marginea pâraielor, a râurilor, fiindcă în credinţa lor practică aurul venea din adâncuri!! Geto-dacii au observat îndeletnicirile agatârşilor şi au început să caute şi ei aur în albiile râurilor sau prin mineritul  primitiv şi au adunat mult aur. Atât de mult încât istoricul roman Diodor spune că regele geto-dacilor, Dromichaites, când l-a bătut pe Lisimach, generalul lui Alexandru Macedon, avea o mie de tone de aur curat!! Nu ştiu cum s-au făcut calculele – oricum se pare că avea mult aur, dar şi-a  invitat învinsul la o masă tare sărăcăcioasă ca să-l întrebe după ce sărăcie a venit în ţara lui. Apoi, sunt date istorice care precizează că fenicienii şi grecii cumpărau aur de la geto-daci, bazate şi pe faptul că la Roşia Montană s-au găsit monede macedonene din secolul patru înainte de Christos… deci de atunci stăpânii acestor munţi dădeau aur pe bănuţi de cupru…

EPOCA PREROMANĂ. La Roşia Montană s-au găsit urme evidente de minerit înaintea cuceririi Daciei de legiunile romane. Mărturie fiind găurile din munte făcute prin metoda focului puternic după care aruncau apă rece cu oţet ce fisurau stâncile pe care le desprindeau mai uşor în căutarea aurului. Astfel, înainte de venirea romanilor, geto-dacii se îndeletniceau şi cu mineritul aurului. În anul 2000 o echipă de arheologi francezi a făcut cercetări la Roşia Montană şi a descoperit galerii vechi de mină cu susţineri din lemn. Cercetări cu Carbon 14 demonstrează că aceste bârne erau dinainte de Christos!!

EPOCA ROMANĂ. Înfrângerea Daciei în 106 AD a însemnat, întâi de toate, pentru Imperiul Roman 164 de tone de aur şi 331 tone de argint aducând Romei cea mai mare pradă de război din toată istoria imperiului. Mărturie la această afirmaţie stă sărbătorirea  victoriei la Roma timp de 150 de zile continuu!! A fost anul în care romanii au fost scutiţi de impozite iar moneda de aur a imperiului a devenit pe încă odată mai grea decât fusese înainte!! La atâta aur, era normal să i se ridice lui Traian cea mai mare columnă printre împăraţii imperiului. E momentul să lăsăm deoparte teoria făuririi poporului nostru din legionarii romani şi femeile dace. Gata, vremurile în care ne ameţeam şi încântam cu idila dintre romani şi daci în făurirea poporului român a trecut, chiar dacă într-un moment istoric, sau mai multe, ne-a fost de ajutor. Pe Columna lui Traian nu este nici cel mai mic semn în acest sens, doar cât de viteji au fost romanii şi câţi sclavi daci au adus cu ei. Astăzi, istoria a trecut de la fantezie la raţionament istoric, comparativ. Urmărind creşterea şi descreşterea imperiului roman nu găsim date care să ateste că legiunile romane, cu floricele în colţul gurii, au venit să procreeze popoare latine ci să cucerească, supună Dacia şi îmbogăţească Roma! După victoria legiunilor lui Traian în Dacia, Roma a fost de-a dreptul uluită, zguduită de atâta aur şi argint, de poveştile despre bogăţiile fabuloase ale noii provincii imperiale.  Toate aceste noutăţi, despre frumoasa şi bogata provincie, au determinat o parte din plebea Romei să ia drumul Daciei, să se procopsească. Cu siguranţă, judecând omenirea, care în anumite privinţe nu s-a schimbat deloc, a fost prima goană după aur din istoria lumii, fiindcă în istorie se vorbeşte despre un drum al aurului din Dacia la Roma. Mai mult, cu acelaşi raţionament istoric, printre cei veniţi au fost şi creştini ce au diseminat, noua religie cum s-au priceput, printre dacii în bună parte monoteişti deja. Drumul aurului s-a suprapus cu drumul creştinismului timpuriu.

Pentru cotropitorii Daciei, devenită provincie romană, nu leagănul unui nou popor latin ci exploatarea aurului a fost prima preocupare.  Ca să meargă treaba mai bine şi mai bine, cu spor mai mare, prefecţii romani au adus mineri din Dalmaţia şi Iliricum pentru exploatarea aurului din noua lor provincie. Descoperirile arheologice arată o mare dezvoltare romană la Roşia Montană. Mineritul a fost profitabil şi pe lângă minerii adulţi din alte părţi ale imperiului, numiţi hospites, cu experienţa şi tehnica acelor vremuri, ce cunoşteau şi metode de evacuare a apelor din galerii folosind ca mijloc roatele cu cupe, erau aduşi şi sclavi. Munca cea dură şi grea o făceau sclavii, care odată băgaţi în mină nu mai ieşeau decât morţi, fiindcă acolo traiau şi săpau după aur până la epuizare şi moarte. Inginerul miner Valentin Rus care a scris o documentată istorie a mineritului la Roşia Montană şi ne-a fost ghid în galeriile romane ale minei, ne-a spus: mulţi sclavi din mină cereau să devină gladiatori şi să se lupte pe viaţă şi moarte decât să mai rămână în întunericul minelor de aur de aici. În contrast, gladiatorii care nu dădeau dovadă de luptători cutezători şi viteji în arene erau ameninţaţi că vor fi trimişi în mina de aur de la Alburnus Maior, unde vor muri ca nişte şobolani în întuneric. Plebea romană, venită în goană după aurul noii provincii romane, răscolea mai mult  albiile râurilor din Munţii Apuseni, a Arieşului şi ale Crişurilor. Aurul adunat, se topea în creuzete de lut şi se turna în lingouri ce luau drumul de aur spre Roma. Se estimează că romanii de la Roşia Montană trimeteau trei tone de aur pe an şi astfel, în timpul stăpânirii lor în Dacia au dus la Roma trei sute de tone de aur, pe lângă cel prădat la început, în 106 AD, când Traian l-a învins pe Decebal, fără să-i aducă în dar nici măcar o lupoică deformată, cu trei ţâţe siliconate, cum au fixat-o nişte aberanţi de curând pe scările muzeului de istorie din Bucureşti. Mă rog, pentru câtă istorie românească ştiu bucureştenii e tocmai potrivită (îmi cer scuze de la excepţii, şi sunt destule, dar nu-i scuz pentru că o acceptă acolo, în continuare).

POPOARELE MIGRATOARE fiind în deplasarea jefuirii nu s-au oprit să minerească, s-au mulţumit cu ce au prădat. Hunii sufereau în spaţiile închise, muntoase, împădurite aşa că nu au lăsat nici o urmă de aşezare după trecerea lor. Ostrogoţii au fost mai receptivi la aurul de aici şi de la ei ne-a rămas Tezaurul de la Pietroasa „Cloşca cu pui de aur”.

FEUDALISMUL timpuriu a început cu ungurii care au aflat de aurul munţilor şi au urcat pe Mureş şi Crişuri pentru că în albiile acestor râuri încă se mai găsea aur, ajungând până la sursa cea fabuloasă auro-argentiferă din Munţii Apuseni. Cum ungurii nu aveau nici o pricepere, dar le plăcea aurul, s-au învrednicit să-l prade de la moţi iar regii lor au colonizat zona cu mineri saşi. Astfel, în 1325 Regele Carol Robert de Anjou a concesionat Baia de Arieş unor mineri din Saxonia, ce au venit cu unelte şi tehnică minieră mult mai avansată, deci au fost mult mai productivi. Odată cu minerii au sosit şi alţi meseriaşi ceea ce a dus la o superioară dezvoltare a localităţilor miniere. Atunci, galeriile romane ce însumau vreo şapte kilometri sunt prelungite cu alte galerii cu profil diferit, boltit, susţinut de zidărie uscată din piatră cioplită. După înfrângerea regatului ungar în 1526, Transilvania devine principat autonom dar vasal otomanilor, care nu îşi aduc prea mare contribuţie în minerit, doar în colectarea aurului prin toate mijloacele. Odată  învinşi otomanii, Transilvania este încorporată în Imperiul Habsburgic iar mineritul din Munţii Apuseni ia un avânt nemaiîntâlnit din epoca romană. Însăşi Maria Teresia se implică în accelerarea şi performanţa mineritului, dând poruncă să se facă tăuri speciale pentru apa necesară ştampurilor – instalaţie mecanică din lemn folosită la sfărâmarea minereului – după care numărul ştampurilor a depăşit mia, după cum reiese din raportul baronului Ignatz von Born, ce a fost trimis de curtea imperială la Roşia Montană pentru un raport amplu despre starea şi performanţa mineritului, după cum scrie şi inginerul miner Valentin Rus în istoria sa. Ei au deschis noi galerii, cărora le-au dat denumiri religioase ca: „Sfânta Treime”, „Înălţarea Domnului” sau „Sfânta Cruce”, ultima fiind cea mai lungă şi bogată în care vagoneţii de lemn pe şine din lemn au fost treptat înlocuite cu cele din fier. Astăzi, când privim cu admiraţie cât de măreaţă este Viena, fosta capitală a imperiului habsburgic, ştim că la baza ei stă munca perseverentă a habsburgului şi aurul moţului.

La sfârşitul secolului XIX-lea în Munţii Apuseni, scrie inginerul Valentin Rus în documentata sa lucrare istorică despre Roşia Montană: existau mici exploatări miniere, proprietate individuală sau proprietatea unor asociaţii miniere pe cuxe şi precizează că deşi mici proprietari lucrau rudimentar au atins cele mai mari şi bogate minereuri aurifere. De amintit, pentru că merită ca exemplu, printre micii proprietari individuali din vremea hasburgică se afla şi un mecena al moţilor, Mihail Gritta, care, fiind foarte norocos în exploatarea sa,  din aurul găsit a ridicat şapte biserici româneşti, printre care şi vechea biserică ortodoxă din Roşia Montană în 1781, cu un turn zvelt de 31 de metri, ceea ce a fost un semn de emancipare pentru moţi, printre celelalte confesiuni cu biserici mai mari.

SECOLUL XX. În timpul Primului Război Mondial mulţi mineri au fost recrutaţi şi duşi pe diferite fronturi, multe mine s-au închis iar, după 1918, noua administraţie românească a fost nepricepută şi obstruată, în fel şi chip, de fosta stăpânire. Au trecut nişte ani buni până ce mineritul la Roşia Montană sub administraţie românească să atingă ritmul anterior războiului, şi într-un deceniu a reuşit exploatări pe noi galerii în lungime de 20 Km. Când totul începuse să meargă ca pe roate a intervenit Al Doilea Război Mondial, ocuparea şi exploatarea României de către eliberatorii  sovietici, naţionalizările şi sovromurile impuse.

Naţionalizarea din 1948 a trecut automat toate asociaţiile şi societăţile miniere în proprietatea statului de democraţie populară ce era încătuşat şi tras, în marş forţat şi dur supravegheat, să ajungă comunismul fratelui de la răsărit. În vocabularul dictaturii comuniste apare sintagmele: sarcina principală, producţii mărite, întreceri socialiste, cincinale, victoria comunismului în întreaga lume. Chiar aşa, trebuie însă precizat că mineritul, în noua societate comunistă impusă, a beneficiat de foarte buni specialişti români, formaţi la Institutul de Mine din  Petroşani, care au proiectat minele şi instalaţiile miniere la parametri mondiali, dar la norme de producţie peste putinţe ce au fost trasate ca sarcina de partid şi stat.

Nevoia tot mai mare de aur a impus o cercetare riguroasă a zăcămintelor de aur din patrulaterul aurifer din Munţii Apuseni, cu maximum de focalizare la Roşia Montană, unde au fost angrenate mai multe echipe complexe de specialişti, formate din ingineri, tehnicieni, geologi, topografi, forjori pentru eşantioane, care au adunat cu mult profesionalism date necesare, concrete. La sfârşitul cercetărilor concluziile au evaluat că la Roşia Montană se găsesc 300 de tone de aur şi 1.600 tone de argint, plus alte metale preţioase necesare în tehnologiile actuale, moderne. Pe aceste date Consiliului de Miniştri a hotărât ca din 1970 să se înceapă exploatarea minereului de aur de la suprafaţă, începându-se cu derocarea muntelui. Tehnologia exploatării la suprafaţă, chiar dacă nu a fost la cel mai ridicat nivel, a reuşit să exploateze minereu din care se extrăgea 340 Kg de aur şi 1.800 Kg de argint pe an. Din 1974 exploatarea subterană s-a sistat şi galeriile au fost părăsite împreună cu o mare parte din utilajele  din ele.

DUPĂ DECEMBRIE 1989, s-au instalat la guvernare oportunişti şi parveniţi dornici să se îmbogăţească mai rapid decât încrâncenaţii capitalişti. Capitaliştii străini, în patologica lor stare de înavuţire şi dominare economică, au găsit în guvernanţii post-decembrişti marionetele care răspund rapid, bine şi slugarnic la comenzile lor, mulţumindu-se cu mărunte favoruri şi comisioane. Prin strategia lor de dresori dominanţi le-au indus ideea că industria română este doar o grămadă de fier vechi ce trebuie blocată, stopată, degradată şi apoi vândută lor la preţul fierului vechi!! Iliescu cu Petre Roman şi Adrian Năstase au depus zel şi râvnă în acest sens şi rezultatele s-au văzut în câţiva ani. În industria mineritului, ruinarea se vede peste tot, dar Roşia Montana este un caz special de urmărire şi vânare a bogăţiei după o ruinare programată, ca apoi să fie vândută de zeci de ori sub adevărata ei valoare. Fapte: în 1989 exploatarea la suprafaţă funcţiona cu 1200 de angajaţi şi era în limitele eficienţei, în anul 2000 mai erau 800 de angajaţi cărora li se inducea ideea de ineficienţă, nerentabilitate, nesiguranţă şi în 2006 exploatarea de la Roşia Montană s-a închis, punând în şomaj de mizerie 450 de angajaţi. Cifrele sunt din volumul ROŞIA MONTANĂ – AUR şi ARGINT lucrare scrisă de inginerul miner Valentin Rus, director al Societăţii Roşiamin. Astăzi autorul este şi ghid turistic al galeriilor romane din Roşia Montană şi nădăjduieşte ca, odată şi odată, fostele galerii miniere să fie amenajate în cel mai mare muzeu minier al Europei, pentru că atât ca lungime cât şi în timp istoric este pe primul loc. 

După 1989, în întreaga Românie, industria mineritului a intrat într-un declin rapid până la închiderea majorităţii minelor. Acest colaps al mineritului se datorează celor trei factori majori: preşedinţilor şi guvernelor lor post-decembriste, minerilor dezorientaţi, dezinformaţi şi rapacităţii capitaliştilor străini. Guvernele corupte şi capitaliştii străini şi-au dat mâna în a deruta şi dezaxa societatea română, în a o depersonaliza şi deznaţionaliza, în a sărăci România şi a o supune intereselor străine. Guvernele lui Iliescu şi Băsescu au dus la îndeplinirea acestor interese străine, chiar mai mult decât se aşteptau bancherii globalizării şi pe lângă ei tot felul de impostori. Pentru afirmaţiile de mai sus este ilustrativ, edificator ce se întâmplă la Roşia  Montană, cea mai bogată în minereuri de metale preţioase din patrulaterul aurifer al Munţilor Apuseni, unde a apărut Gold Corporation, o companie caracatiţă în exploatarea aurului lumii, pozând aici cu oferte şi programe de binefaceri sociale, în spatele cărora se ascund adevăratele intenţii de profituri exorbitante.

Ajunşi aici cu istoria reală, trebuie făcută o paranteză, oprindu-ne un moment la Vasile Timiş, cel ce a deschis ochii, din calcule şi inginerii financiare, companiei Gold Corporation către Eldorado din Munţii Apuseni, de la Roşia Montană. Fără nici o îndoială maramureşanul  Vasile Timiş, născut în 1963 la Borşa şi absolvent al şcolii profesionale auto-mecanică, este un om de afaceri înnăscut cu norocul de partea sa, dacă la vârsta de 45 de ani se înscria printre cei cinci sute cei mai bogaţi englezi, fiindcă acum trăieşte la Londra cunoscut sub numele de Frank Timiş, dar face afaceri şi în România unde se plasează între primii zece români căpătuiţi recent, dacă luăm în considerare că după absolvirea şcolii profesionale, a plecat din România cu mâinile goale şi s-a fixat în Australia unde a început ca şofer, camionagiu. Când a avut primul său camion s-a declarat companie, apoi a minerit vreo şase luni într-o regiune numită plastic pârâul ţânţarului şi şi-a deschis o companie proprie de minerit, mai mult o firmă, din spatele căreia s-a lansat în bursă, unde norocul îi mergea înainte deschizându-i toate uşile. Vasile Frank Timiş este o minte financiară efervescentă cu o voinţă şi cutezanţă rară, care a experimentat cu succes, până acum, metoda îndată ce dai faliment cu o companie, imediat deschide alta mai îndrăzneaţă şi astfel în 1995 a pus pe roate Gabriel Resources un adevărat cal troian la bursă cu care şi-a deschis alte oportunităţi de îmbogăţire. Printre porţile deschise se numără cele din România, începând cu Regia Autonomă a Cuprului din Deva, care s-a fălit cât de bogată este prezentându-i deschis toate cercetările şi documentaţia resurselor minerale din Munţii Apuseni făcute de specialiştii români în deceniile trecute. Sigur că l-a atras bogăţia Munţilor Apuseni, unde a început prospecţiunile de verificare a datelor. Vasile Frank Timiş nu a venit singur ci împreună cu calul troian, Gabriel Resources, dar al zeilor financiari pentru Roşia Montană şi aşa muntele de aur al moţilor se va  mistui în băncile zeilor financiari în timp ce moţii vor rămâne, câţi vor mai rămâne, cu încă o istorie amară, dar de data asta şi fără aurul munţilor lor.

 

ROŞIA MONTANĂ – 2012 

 

 

              Am ajuns în piaţa Centrului Istoric al Roşiei Montane, epicentrul propagandei RMGC pentru cei ce vin din alte părţi aici, condusă cu o strategie informaţională de Gabriel Resourses – companie de explorare şi dezvoltare din Toronto – care a obţinut dubios şi o licenţă de exploatare a întregului minereu, dar încă nu a primit aprobare de începerea extracţiei şi de prelucrare cu cianură. Între timp licenţa a expirat, s-au găsit mari abateri de la legile statului român şi internaţionale ale proiectului RMGC, dar compania de explorare şi dezvoltare persistă cu încăpăţânare diabolică, prin tot felul de negocieri şi târguieli, prin manipulări propagandistice să obţină aprobarea acestui proiect total dezavantajos economic României şi dăunător, nociv mediului natural. În aceşti ani a apărut o contracarare puternică din partea unor localnici ce susţin „suntem supuşi, manevraţi şi exploataţi mai rău ca pe vremea sovromurilor”. Acestora li s-au alăturat, şi continuă să se alăture, academicieni, cercetători de înaltă calificare, elite culturale şi artistice, sociologi şi alte categorii de intelectuali, cetăţeni lucizi din toată România şi împreună se opun cu argumente pertinente proiectului RMGC!!   

Piaţa veche e cu adevărat istorică, a fost sute de ani târgul de sâmbătă al moţilor, al meseriaşilor şi comercianţilor de la poalele muntelui de aur, nesecat în peste optsprezece secole de minerit continuu. Piaţa este înconjurată de clădiri vechi, de secole, marcate adânc de ruinare ce au fost lăsate aşa de noii proprietari. Dintre clădiri, din cea mai reprezentativă a mai rămas doar faţada şi aceasta în stare de pre-prăbuşire, pe care noii proprietari au acoperit-o cu nişte pânze, ca nişte tifoane groase, pe care au pictat cum va arata acea clădire renovată. Acest tratament de pansare cu tifoane pictate l-au aplicat şi altor clădiri din piaţă, ce vor fi scoase nou-nouţe ca din pălăria iluzionistului, după ce vor primi aprobarea să secătuiască definitiv nu numai un munte de aur ci patru munţi: Cetate, Cârnic, Orlea şi Jing consideraţi că ar conţine cel mai mare zăcământ de aur şi argint din Europa şi unul dintre cele mai bogate din lume. Până la obţinerea aprobării clădirile rămân în agonia dărâmării, mascate de bandaje de tifoane groase pictate, pentru că guvernele Băsescu nu au fonduri de renovarea patrimoniului, numai pentru ICR-ul patibularului patapievici.  Pentru mine, la prima vedere îmi dau imaginea cadavrelor  din morgă acoperite cu cearceafuri, dar, în realitate sunt frescele propagandei,  manipulată economic şi psihologic de Gabriel Resources din Toronto, înfiinţată în 1995 de Vasile Frank Timiş, ce este preşedinte peste zece directori!! I-am găsit pe Internet, mari specialişti în jongleriile bursei torontone. Aceştia, au motive determinate să pună mâna pe acest tezaur românesc şi să-l bage în bursele şi băncile lor, după principiul capitalist: minimum de investiţie şi maximum de profit, la care, în globalizarea intensivă s-a adăugat prin orice mijloace de la manipulare psiho-economică şi ajungând, chiar, să se folosească de aranjamente teroriste (vezi cum se poate începe un război unde e mult petrol). 

În spatele acestui centru istoric atât de sărac şi părăginit, în letargie,  ajuns de comă şi în comă, printre turnuri de biserici vechi se vede strălucitor muntele de aur decapitat şi derocat de exploatările trecute, ale comunismului a tot biruitor! Strălucirea muntelui relevă bogăţia pe care o conţine şi parcă adevereşte cât de mare va fi profitul companiei de explorare şi dezvoltare oferit de către noii vânzători ai României. În câţiva ani de exploatare modernă, intensivă cum ni se  spune şi putem crede, îl vor rade împreună cu alţi trei dintre ceilalţi Munţi Apuseni. Atunci în această piaţă istorică vor rămâne doar nişte clădiri refăcute superficial, prin lucrări şi materiale ieftine, care în interior se vor sprijini pe consolidări cu bârne mascate, decorate cu sclipiciuri şi zugrăveli lavabile, pardosite cu plastic second hand, iar la  exterior, în locul bandajelor propagandistice de azi, vor fi nişte tencuieli netede şi colorate, uşi şi geamuri de termopan, tot din plastic. Pe faţade vor fi puse tăbliţe de alamă cu tot felul de informaţi istorice şi atenţionare: proprietate Gabriel Resources, fiindcă deja sunt ale companiei, achiziţionate între 2002 şi 2008 cum scrie în proiectul lor. Bineînţeles că au fost cumpărate la preţ de moloz, dar când  gabrielenii – am io motiv să-i numesc aşa pe cei zece directori conduşi de preşedintele lor Vasile Frank Timiş –  îşi vor lua tălpăşiţa cu munţii de aur în spinare, nu înainte de-a aranja cu guvernanţii statului român să le cumpere de la ei, dar la preţ de palate din marmură de Carrara. Şi ce nu fac guvernanţii români cu banii contribuabililor când cad comisioane grase!    

Dintre toate clădirile centrului istoric, numai una singură a fost restaurată, cea mai mică şi aceasta de către muzeele naţionale de istorie din Bucureşti şi Alba Iulia, este Casa 325 transformată în muzeul Aurul Apusenilor. Clădirea este bine renovată, muzeul nu prea mare şi nici prea bogat, dar profesional aranjat iar ghida foarte plăcută, binevoitoare şi doctă. Ceea ce m-a impresionat pe mine a fost statuia zeiţei Terra Mater – Telus la greci – ce mi-a amintit imediat de Mather Earth a amerindienilor, acelaşi cult, dar la ce distanţă geografică între ele, la care adaug şi budismul tibetan. E un cult religios deosebit de înţelept, de-a trata planeta noastră ca pe mama tuturor fiinţelor şi al lucrurilor, de-a o respecta şi îngriji. Ecologiştii de astăzi, într-un fel sau altul, practică acest cult. Nu şi cei de la Gold Corporation ce va folosi  anual 91.800 tone substanţe dăunătoare mediului dintre care 12.000 tone vor fi sărurile de cianură puternic otrăvitoare Mamei Pământ!!

M-am întreţinut plăcut cu ghida ce mi-a explicat multe exponate şi mi-a arătat şi cele două replici după tăbliţele cerate, ce ne transmit date importante despre mineritul din timpul romanilor, aici la  Alburnus Maior. La sfârşit mi-a recomandat să vizitez mina romană. Bineînţeles este mai mult decât o curiozitate pe care am să mi-o  satisfac din multe puncte de vedere.  

Pe latura cealaltă a pieţii, în Casa 323 se află Centrul de informare a proiectului minier RMGC ce mă interesează. Este o veche clădire cu etaj şi ea cu faţada bandajată să nu se vadă starea de degradare în care se află şi pe care scrie mare, deasupra intrării: Suntem aici. Vino în centrul de informare ca să înţelegi proiectul miner Roşia Montană şi sigla lui Gold Corporation, care e afişată peste tot la Roşia Montană din zece în zece metri, numai că de data asta nu scrie sub ea Gold Corporation ci, cu aldine, Gabriel! Foarte frumos, gabrielenii noştri, proprietarii noştri din Toronto, care de ani de zile, duc cea mai murdară campanie de manipulare psihologică, de panică cum au să moară de foame foşti mineri şi se va dărâma toată istorica Roşie Montană dacă nu vin ei, gabrielenii  lui Vasile Frank Timiş să-i salveze.

Salvarea minerilor şi-a Roşiei Montane, gabrielenii au început-o cu achiziţionările: au achiziţionat 78% din totalul proprietăţilor rezidenţiale din zona industrială a proiectului – aşa scrie în proiectul lor. Nu au restaurat nici măcar clădirea centrului lor de propagandă, doar au bandajat-o iar pe unii roşieni şi turişti îi îmbrobodesc cu palavre! Vino în, în cazul acesta, sună ca la tavernele cu băutură proastă şi scumpă ocolite de clienţi sau ca la bordelurile cu curve bolnave şi bătrâne.

Eu am intrat ca să înţeleg, cum scrie afară şi bine am făcut, mi-am dat seama că înţelesesem adevărul mai dinainte, de la cei competenţi şi oneşti, care trăiesc aici sau au cercetat mediul istoric şi social precum şi proiectul RMGC în amănuţime. Centrul are o sală mare, încărcată de machete şi grafice, în mijlocul căreia turuia, ca un Kalaşnikov, căreia i s-au ataşat şi difuzoare, o doamnă robustă şi agresivă, precum activistele de partid de pe timpuri, care băga în capetele unui mic grup, să înţeleagă, ce impotenţi economic suntem noi, statul român după 2006, când s-a oprit definitiv exploatarea minieră. Apoi, cum ne-a pus Dumnezeu mâna în cap trimiţându-ne gabrielenii din Toronto să cumpere Roşia Montană cu centrul istoric cu tot şi ce minuni economice vor urma aici. Deocamdată, vedem doar cum au bandajat şi pus în cârje clădirile, ca nu cumva să nu cadă peste cei, câţiva roşieni, ce stau nepăsători la o bere în apropiere, pe o terasă urâtă din scânduri. Ceilalţi roşieni, mult mai prevăzători au urcat la Tăul Brazi la un picnic sănătos, cu bere şi mici, îndeletnicire duminicală pe căldurile lunii cuptor!

Orice întrebări sau încercări de a discuta şi alte soluţii locale, judeţene sau de stat, de redresare a situaţiei economice, prin noi înşine, cum am făcut şi în trecut, erau stopate cu agresivitate de către vajnica propagandistă a gabrielenilor din Toronto şi răspicat te aducea la ordinile ei, să accepţi fără alte comentarii şi păreri ceea ce îţi spune şi să aduci admiraţie, omagiu şi veneraţie gabrielenilor altfel fiind  etichetat duşman al bunăstării roşienilor şi cu un IQ de dobitoc! Nu m-a impresionat, eu am fost şi duşmanul poporului muncitor în trecut, acum doar a roşienilor e floare la ureche, dar am plecat că mi se făcuse greaţă corticală. Adică, cei interesaţi de ce se întâmplă cu adevărat la Roşia Montană, cei ce au citit tot felul de surse despre aur şi mineritul lui, cei ce au comparat situaţiile şi mineritului intensiv, modern şi vin la faţa locului să cunoască mai bine situaţia nu au dreptul să-şi exprime nedumeririle sau părerile contradictorii proiectului RMGC. E foarte adevărat că paragina localităţii şi-a mediului se datorează în parte mineritului de întrecere socialistă, dar şi dezorientării localnicilor după 1989, dar sunt şi argumente ce susţin că paragina şi sărăcia este şi rezultatul manipulărilor companiei de explorare şi dezvoltare din Toronto  pentru  falimentarea companiei româneşti de minerit, ca să-i ia locul şi să facă mare profit rapid prin minerit ultramodern, ultrarapid şi mega-poluant. 

Mă întreb cât mai durează până ce gabrielenii ăştea, aici, pe noile lor proprietăţi din Munţi Apuseni nu fac şi un lagăr de reabilitare cu românii ce se opun proiectului RMGC iar pe doamna propagandistă de la centrul lor să o pună şefă? Ce ticăloşi, câtă rapacitate, ce iad otrăvitor vor lăsa în urma lor! I-am dat  dracului cu centrul lor după ce am aflat că deja sute de familii de aici au fost strămutate de pe proprietăţile lor strămoşeşti să le facă loc lor, gabrielenilor. La  sugestia unui alt duşman al proiectului venit din regat, am urcat să vedem starea şi spiritul roşienilor, duminica, sus la Tăul Brazi. Am fost uimit de două lucruri: de frumuseţea peisajului ce se află într-o zonă de mediu ocrotită prin lege şi de buna dispoziţie a roşienilor în jurul meselor şi-a grătarelor. Deschişi şi ospitalieri, totuşi unii refuză să vorbească, să-şi spună părerea, alţii direct susţin ca sunt minţiţi, înşelaţi şi furaţi de străini care iau 80% din aur iar statul român aproape 20%.  Auzi dumneata, aproape 20% , adică ei precis 80% iar noi aproape 20%, păi şi 12% e aproape, nu? Doar contractul e secret! Contract secret pe moştenirile noastre din moşi, strămoşi! Păi să nu-i trimiţi undeva? Îi ştim noi pe străini din istoria minei ăştia, dar nu credeam că  guvernanţii noştri să fie aşa mari curve cu noi, cu moţii!!

Se făcuse târziu şi până ce se lasă noaptea trebuia să fiu acasă, la mine, în Nordul României. Am coborât tulburat şi iritat de câte am văzut şi auzit, fiindcă toate au început să mă frământe şi ştiu că mă frământă degeaba, mai mult decât să scriu şi eu, ca alţii, şi să mă alătur roşienilori nu pot face singur. Nu am nici forţă economică, nici poziţie socială, sunt numai un străin cu accent, dar cu acelaşi suflet românesc ca foarte mulţi din România. În schimb lefegii mass mediei guvernamentale primesc forţă economică să trâmbiţeze, pe toate căile, cât de bine le va fi roşienilor de îndată ce gabrielenii din Toronto vor demara proiectul mineritului intensiv cu cianură, dar nu vorbesc despre modul şi dramele strămutării a 973 de familii de pe proprietăţile lor pentru că proiectul gabrielenilor are nevoie de 42 kilometri pătraţi, adică 42.000 de hectare! Mare discordanţă între propaganda locurilor de muncă pentru roşieni şi realitatea strămutării lor.  

Am aflat dintr-un pliant de la centrul RMGC, primit gratuit, că peste o treime  din aceste familii au fost deja strămutate în noul cartier Recea din Alba Iulia, iar unii în judeţele învecinate, în schimbul proprietăţii cedate gabrielenilor. Din alt pliant, tot  de la centru, aflu că pe perioada funcţionării minei, Oxford Policy Management a calculat că va fi nevoie de 3.600 angajaţi!! Păi de unde îi luăm, dacă strămutăm, aproape forţat, trei sferturi din populaţia Roşiei Montane între timp? Îi aducem de la Oxford?! Sau precum romanii au adus mineri din Dalmaţia şi Iliria, gabrielenii din Toronto îi vor aduce de pe undeva din lumea treia, unde mâna de lucru e foarte ieftină, după ce a  împrăştiat prin manipulare milenară o comunitate autohtonă, prin strămutări şi relocări, stingându-i tradiţia etnică şi îngropându-i istoria sub haldele de cianură…

 

ROŞIA MONTANĂ ÎMPINSĂ PE MARGINEA  PRĂPASTIEI DE GABRIELENI

 

Roşia  Montană este acolo de când vulcanii aducători de metale preţioase la suprafaţă s-au liniştit şi au adormit de tot. Atestarea ei documentară scrisă pe celebrele tăbliţe de ceară este data de 6 februarie 131 AD dată la care se numea Alburnus Maior după latinii imperiului roman, cuceritorii Daciei la acea vreme. De-a lungul istoriei s-a vorbit şi scris deseori despre Roşia Montană pentru că a fost o exploatare minieră continuă de peste optsprezece secole, cea mai longilină mină de aur din lume. În ultimii douăzeci de ani se vorbeşte din ce în ce mai mult despre ea, de când Gabriel Resources şi-a băgat nasul înfigăreţ într-un chilipir românesc, pentru că Ion Marcel Ilici Iliescu şi Petre Roman au transformat România, prin mult trâmbiţata lor tranziţia, în chilipirul tuturor străinilor! Totul s-a făcut prin propagandă şi mass media.  

Se ştie de peste o sută de ani, de la un congres oarecare, că cine va stăpâni mass media, va influenţa şi controla societatea viitoare. Absolut adevărat, absolut demonstrat şi astfel cei ce vor să influenţeze lumea după scopurile lor se sprijină pe o mass media proprie, o adevărată armă îndreptată împotriva fiecăruia, la el în casă, mai ales după ce a apărut televiziunea şi internetul cu socializarea feisbucistă (în romgleză de la Facebook). Într-o sută de ani mass media s-a diversificat şi amplificat în fel şi chip, iar pentru cei puternici şi avuţi purtându-se chiar ca prostituatele de stradă:  pentru bani satisface orice pretenţii. Este o forţă de dominare teribilă. E adevărat că acestei forţe a privilegiaţilor i se opune o contra forţă: libertatea presei şi accesul egal la ea ce s-a  încununat cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, prin celebrul ei articol 19. Imediat, cei puternici şi avuţi, ce vor să controleze lumea şi prin presă, au contracarat cu alte forţe, metode: negarea adevărului inconvenabil, omiterea sau trunchierea realităţii, a esenţialului, selectarea din sondaje ce le este favorabil sau pur şi simplu fabricarea lor, propagandă stridentă, violentă în marş nazist sau demonstraţie comunistă. Au pus în scenă sfânta calomnie şi dezinformatorii cu descântece halucinogene şi ca personaj principal  manipularea ce are multiplele proceduri pentru brainwashing şi mind programming cum este recunoscut internaţional! Într-o frază am punctat  aceste caracteristice ale mass mediei folosite cu multă abilitate de gabrielenii din Toronto în alienarea şi strămutarea locuitorilor din Roşia Montană pentru a le lua proprietăţile, mutându-i în locuri diferite, greu de adaptat şi este la fel, precum în trecut, nord americanii îi strămutară  pe amerindieni în rezervaţi! Cartierul Recea din Alba Iulia este o neo-rezervaţie.

Datorită acestor nelegiuiri, Roşia Montană a devenit o problemă a întregii naţiuni române fiindcă proiectul străin de exploatare intensivă este o altă ocupare şi prădare a ţării şi a declanşat  scânteia de redeşteptare naţională, precum în trecut au fost cele din 1784 -1785 şi 1848  -1849, tot aici, în  Munţii Apuseni!  Atenţie…

Insistenţa abuzivă, fără margini şi discernământ, a gabrielenilor din Toronto de a pune mâna pe minereul de la Roşia Montană prin orice mijloace, în mod cert ascunde alte motive pe lângă marele profit cu care RMGC se alege în dauna României. La suprafaţă promit toate legalităţile, tehnologiile şi dragoste neţărmurită faţă de sărăcia roşienilor, pe care-i strămută de pe vetrele lor milenare, în timp ce în subteran fac aranjamente şi corup şi mai mult guvernanţii corupţi, să scoată legi şi ordonanţe în favoarea lor, dovedind că se pricep la săpături, la mineritul subteran! Din nefericire, mass media de Cotroceni, de parlament şi cea de stradă, prostituată, satisface propaganda lui Gabriel Resourses, numindu-se mass media contra serviciu pe sub masă!

Cel mai evident exemplu de manipulare a opiniei publice prin frontul comun al acestor trei mass media este crearea locurilor de muncă la Roşia Montană, unica sursă de bunăstare locală, după ele. Această afirmaţie nu se sprijină pe realitate, este un fals grosolan din două motive: Întăi, RMGC este angajată în faza de strămutare a peste nouă sute de familii de roşieni, deci aproape o jumătate din toată populaţia comunei şi satelor ei. Strămutarea este în toi: peste trei sute de familii au fost ca deportate spre reciclare în locuri de muncă, în alte părţi. Al doilea, după proiectul RMGC toată activitatea de minerit şi prelucrare va dura 25 de ani, perioadă mult exagerată la tehnologia ultramodernă cu care se afişează, după care vor pleca, dar, bineînţeles nu vor lua şi angajaţii locali cu ei, deci înapoi la şomajul anului 2006!! Roşia Montană va fi părăsită şi dată uitării precum  minele secătuite din vestul sălbatic nord american!!

În paranteză, mult mediatizată de RMGC în România este o doamnă care doreşte insistent deschiderea mineritului pentru viitorul copiilor ei. Sentimente materne nobile, numai că în 25 de ani, copiii dânsei vor fi adulţi şi caritabila companie a gabrielenilor va fi dusă lăsând pentru viitorul copiilor doar o haldă de 250 milioane tone de steril cu cianuri într-o groapă de 360 de hectare pe Valea Cornei, un adevărat mormânt al fostului aur românesc. Această haldă îmbibată intensiv în substanţe chimice toxice va fi ţinută de un baraj înalt de 180 de metri, cât o clădire cu 60 de etaje!! Vă daţi seama ce înălţime şi ce mare presiune îl forţează în permanenţă şi eventualitatea cedării este chiar şi matematic admisă. Atunci acea haldă otrăvitoare de 250 de milioane tone porneşte la vale, ca cea de la Baia Mare din anul 2000, declanşând un dezastru ecologic local şi european!!

Şi mai vreau să-i spun ceva doamnei, primarului din Roşia Montană, şi celor ce văd  totul în roz prin acest proiect. Dacă se va porni acest proiect anti Roşia Montană, antinaţional, la care Băsescu pune umărul, că el cap nu are decât pentru buzunarele lui, să fiţi siguri că nu va dura atât cât spun, sa vă amăgească, în zece ani îl termină, cu tot cu mult mediatizatele locuri de muncă!! Argument este Mina Rio Narcea din Spania, asemănătoare ca mărime cu cea de aici, pe care au dat-o gata în nouă ani!! Reţineţi: strămutarea populaţiei, durata de existenţă a exploatării şi calculaţi-vă viitorul în roz adus pe tava mass mediei de gabrielenii din Toronto!           

Din diferite surse scrise pe hârtie şi de pe Internet aflăm ce bombă cu ceas distrugătoare va lăsa în scurta ei trecere prin Roşia  Montană această companie străină. Dar mai întâi, sunt de părerea celor ce susţin continuarea mineritului la Roşia Montană, dar într-o formă mult mai redusă, modernizată, în timp îndelungat şi concomitent cu mineritul la minimum să se treacă treptat de la această mono industrializare la activităţi alternative atât în alte sectoare industriale cât şi agro-zootehnice, la un turism specific acestui spaţiu. Cunosc Munţii Apuseni şi cred în superiorul lor potenţial turistic, am ideea aceasta şi cred că putea fi realizată în două decenii, dacă statul român ar fi făcut contracte de parteneriat cu companii din Austria sau Germania pentru modernizarea drumurilor şi şoselelor plus anexele moderne ale turismului, Munţii Apuseni puteau deveni TIROL ROMÂNESC! 

Să continuu ideea; dacă, în loc de politică miticească de pricopseală necinstită guvernanţii României ar fi avut un pic de dragoste de ţară şi spirit gospodăresc, se puteau apuca de un asemenea proiect în urmă cu ani şi ani de zile şi atunci roşienii aveau de lucru şi nu trebuiau să fie strămutaţi, mai ales că au acasă la ei cel mai mare muzeu al mineritului din lume, ce trebuia doar amenajat şi prezentat lumii. Locuri de muncă şi venit pentru generaţii şi generaţii. Blestem pe capul naţiunii să nu fie condusă de gospodari ci de guzgani!! Să-l  aibă preşedinte pe Băsescu Traian, care văzând culoarea apei ce se scurgea din mina părăsită nu a putut face o altă sinapsă neuronală decât că seamănă cu coniacul!! Al doilea, şi eu, fiind cetăţean român, mă opun proiectului RMGC pe care îl văd ca pe un monstru, ca pe un balaur din basmele noastre populare, care se năpusteşte asupra Munţilor Apuseni şi-al oamenilor săi. E monstruos cum o companie străină ne înşeală, cum ne jefuieşte la noi în ţară, cum ne aruncă de pe vetrele noastre milenare şi aducând utilaje gigantice vor transforma, în câţiva ani, patru munţi frumoşi în rezidii otrăvitoare peste secole. E o neruşinare monstruoasă din partea lor dar în acelaşi timp o laşitate din partea noastră că nu suntem mai mulţi, mai hotărâţi să ne opunem  acestui proiect  străin şi monstruos.   

 

CREDINŢĂ ÎN FORŢELE NOASTRE, ÎMPOTRIVIRE UNITĂ, REUŞITĂ

 

Cred în cei ce se opun cu argumente şi idei cinstite proiectului RMGC. Sunt foarte mulţi cetăţeni români luminaţi, ce cred că putem reuşi prin noi înşine. Am urmărit în ultima vreme multe informaţii, interviuri, mese rotunde, dezbateri publice pe această temă. Marea majoritate, de la cetăţenii Roşiei Montane la academicieni, de la iubitorii Munţilor Apuseni la cercetători şi specialişti, se opun categoric acestui proiect, care ne bagă pe gât câteva miliarde de dolari şi ne desfiinţează identitatea, tradiţia, istoria şi ne lasă fără aur. Printre cei ce se opun cu argumente competente am să mă opresc la cadrele didactice din Academia de Ştiinţe Economice care au publicat un material intitulat 24 argumente contra proiectului RMGC, nici un argument pentru. Este un material academic de 15 pagini, ce spulberă toată propaganda gabrielenilor din Toronto. Este, după părerea mea, unul dintre cele mai clare, raţionale şi complete materiale care spulberă  proiectul RMGC ce se sprijină numai pe propagandă, aranjamente, comisioane.

Redau, telegrafic, demonstraţia raţională a cadrelor didactice contra RMGC: 1- prezentarea şi performanţele companiei Gabriel Resources sunt slabe şi incompetente, gabrielenii nu sunt specialişti în minerit ci doar nişte investitori, cu banii naivilor, în explorare şi dezvoltare; 2 – Gabriel Resources a obţinut licenţă de exploatare prin aranjamente subterane nu prin licitaţie publică cum trebuia după lege; 3 – după încheierea contractului şi obţinerea licenţei, Gabriel Resources  şi-a însuşit noi terenuri inclusiv în vatra comunei Roşia Montană, ce este pe lista monumentelor istorice protejate; 4 – Gabriel Resources  calcă în picioare Legea Minelor care nu permite activităţi minere pe terenurile cu situri arheologice sau monumente istorice, guvernul şi parlamentarii închid ochii; 5 – Nu este în interesul ţării această mega exploatarea rapidă a aurului, pentru că Banca Naţională are aur în lingouri peste valoarea impusă de UE;  6 – Dacă s-ar aproba proiectul RMGC, Gabriel  Resources se va extinde şi la alte exploatări, ceea ce măreşte aria dezastrului mediului; 7 – utilajele gigantice, camioane de 150 de tone, şi substanţe toxice cu mari cantităţi de cianură sunt foarte dăunătoare comunităţii şi mediului; 8 – Gabriel Resources este incapabilă tehnic şi financiar să demareze şi să realizeze un asemenea mega proiect, se bazează pe inginerii financiare de bursă şi hazarduri favorabile pe parcurs; 9 – Gabriel Resources are experienţă limitată în exploatare, însă se bazează pe succes prin propagandă şi jonglerii de bursă; 10 – Neîncrederea în datele furnizate în proiect, fiindcă variază de la un raport la altul, în funcţie de preţul aurului la bursă, în timpul crizelor preţul aurului creşte întotdeauna; 11 – vestigiile arheologice sunt mai preţioase decât aurul rămas după optsprezece secole de exploatare; 12 – Gabriel Resources nu a fost capabil să facă exploatarea rentabilă anterior, între anii 2000 şi 2006, când capacitatea de exploatare era de trei ori mai mică decât în noul proiect RMGC; 13 -  neîncredere în angajamentele şi graficul lui Gabriel Resources datorită abaterilor şi amânărilor din trecut; 14 – Proiectul RMGC a fost  anulat definitiv de către Curtea Supremă, în 2008, pentru nerespectarea legii cu privire la protejarea siturilor arheologice; 15 – Proiectul RMGC este slab întocmit fără să ţină cont de marile riscuri care le generează;  16 – Relocarea sau strămutarea a circa 2000 de oameni (900 de familii) este un sacrilegiu; 17 – RMGC nu va aduce un beneficiu regiunii, localnicilor ci probleme de mediu pe termen lung, pentru că RMGC pleacă cu aurul, miliardele intră pe mâna guvernaţilor din Bucureşti, cei din Munţii Apuseni rămân la fel de săraci; 18 – Până acum Gabriel Resources a făcut bani prin emiterea de acţiuni la bursă şi în numele aurului din Roşia Montană unde a făcut investiţi foarte puţine dar multă propagandă; 19 – Atitudine nedreaptă, agresivă a lui Gabriel Resources faţă de locuitorii afectaţi de proiectul companiei; 20 – Înstrăinarea cu atâta nepăsare a bogaţiilor naturale şi calamitatea adusă mediului sunt sacrilegii la adresa generaţiilor viitoare; 21 – Proiectul RMGC este opus unei dezvoltări durabile, el produce numai un dezastru durabil; 22 – Roşia Montană face parte din patrimoniul naţional ca zonă protejată datorită monumentelor naturale, de asemenea se află şi pe lista monumentelor istorice, ceea ce conform legilor şi reglementărilor interzice proiectul RMGC; 23 – Conform PSA – Producţion Sharing Agreement – care face recomandări în asemenea proiecte ce se încheie între stat şi investitor, precizează că produsul finit (aurul şi argintul în cazul de faţă) revine 80% statului şi 20% investitorului ori la Roşia Montana e tocmai invers; 24 – comparând cu alte megaproiecte de exploatare a aurului din lume, vedem că prin contractul secret încheiat cu Gabriel Resources cetăţenii români sunt  grosolan manipulaţi şi înşelaţi de ambele părţi semnatare ale contractului.

Mi-am permis, pentru clarificarea realităţii, să reproduc telegrafic cele 24 de puncte de vedere ale cadrelor didactice ale Academiei de Studii Economice pentru că sunt competente şi conţin esenţa impactului dezastruos al proiectului RMGC.

Dacă am repetat, şi voi mai repeta, anumite puncte ce conţin opinii asemănătoare ale unor academicieni, cercetători, oameni de cultură, ziarişti autonomi şi mai ales ale localnicilor prin vocea lucidă, hotărâtă şi curajoasă a lui Eugen David, preşedintele Asociaţiei Alburnus Maior vom ajunge la concluzia că avem, cu toţii, drepturi legitime şi raţionale să ne opunem acestui proiect. Iar dacă ne vom uni şi vom fi mai activi vom reuşi să oprim acest proiect. 

 

DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ

 

În zilele care au urmat după trecerea mea prin Roşia Montană  am rămas aproape complet ataşat de ea. Mă obseda insistenţa companiei Gabriel Resourses, care de 15 ani urmăreşte, pândeşte şi atacă vicios Roşia Montană pentru a o răpune şi a devora-o. Mă obseda comportamentul unei părţi din mass-media românească ce se prostituează la solicitarea gabrielenilor şi ca foarte mulţi ce cunosc ce fel de guvernanţi avem văd cei treizeci de arginţi cu care au trădat Roşia Montană, Munţii Apuseni! Obsesiile acestea m-au împins la mai multă informare, pentru a-mi consolida poziţia de voluntar în campania împotriva acestui proiect. 

Mi s-au părut competente şi de reţinut afirmaţiile profesorului universitar Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş–Bolyai şi membru al Academiei: În privinţa acestui proiect şi al nocivităţii lui comunitatea ştiinţifică din România s-a pronunţatşi, după enumerarea celor ce fac parte din comunitatea ştiinţifică şi se opun proiectului, continuă: implementarea proiectului va duce la dispariţia în cvasi-totalitate a resurselor valoroase, a patrimoniului cultural şi natural al sitului Roşia Montană, afectând ireparabil mediul. Aşa va fi. Am citit multe dintre argumentele comunităţii ştiinţifice din România şi m-au convins prin demonstraţiile lor ştiinţifice de consecinţele dezastruoase ale proiectului RMGC şi observ cum se izbesc nu atât de limitarea intelectuală a guvernanţilor, cât mai ales de lipsa lor de caracter şi rapacitatea, avându-l în frunte pe jucătorul Băsescu Traian. Despre ultimul dintre aceştia, şi la propriu şi la figurat, istoricul Ioan Piso, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei şi preşedintele Fundaţiei Culturale Roşia Montană scrie: se vede cu ochiul liber că toate autorităţile statului – de la ultimul miliţian de acolo şi până la Traian Băsescu – toţi se transformă în activişti de propagandă şi în agenţi de sprijin ai mineritului după proiectul RMGC. Iar domnul Băsescu este cel mai activ în acest sens. Profesorul universitar Ioan Piso este recunoscut pentru două lucruri: întâi, este o somitate profesională şi didactică, al doilea fiind foarte inteligent şi analitic devine neiertător, caustic cu proştii, răii, ticăloşii. Parcă faţă de proşti e mai îngăduitor, nu şi în cazul Băsescu, care este şi ticălosul numărul unu din România. În articolul din ziarul „Cotidianul” îi aminteşte prim- ticălosului cum, în 2009, înainte de-a fi reales, a semnat Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Conservarea Patrimoniului Naţional în care este consemnată şi conservarea patrimoniului de la Roşia Montană şi se cere interzicerea mineritului intensiv şi cu cianuri. Timpul a trecut de la acea semnătură şi profesorul adaugă: domnul Băsescu se poartă de parcă ar avea puternice interese materiale (personale, desigur) în proiectul minier de la Roşia Montană. Paranteza cu personale, desigur îi aparţine semnatarului şi răzbunarea domnului Băsescu nu a întârziat, răzbunarea lui este recunoscută. În cazul de faţă, piratul răzbunător s-a folosit de doctorul veterinar Kelemen Hunor, pe care l-a aranjat pe funcţia de ministru al culturii româneşti, care l-a demis pe  profesorul universitar Ioan Piso din funcţia de director al muzeului şi l-a împins să-şi ia umbrela din cuier şi să plece la pensie!! În ce hal de degradare intelectuală şi morală sunt parlamentarii români dacă au dat cultura română pe mâinile unui veterinar, care este la fel de răzbunător precum căpitanul piraţilor. În paranteză, telegrafic, explicaţia: Kelemen Hunor are o consilieră personală, pe numele ei bun Csilla Heghedus, care i s-a plâns veterinarului cu lacrimi anti-româneşti că ardeleanul român, Piso, nu l-a ascultat, ba chiar l-a supărat rău pe tăticul ei de la Cluj, proiectantul Szabo Balint!! Atât i-a fost românului ardelean!! Să nu uit: ministrul veterinar lucrează din greu să încropească, cu ajutorul piratului, ţinutul autonom semisecuiesc-–semiunguresc şi dacă va reuşi, şi eu nu văd nici o piedică în faţa paşilor mărunţi, căpitanul pirat  va fi pus de preşedinte onorific pe viaţă!!           

Dar ziaristul Mihai Tatulici îi întrece pe amândoi, şi pe veterinar şi pe prim-piratul, încă de pe vremea când a lansat ruşinea de a fi român, imediat după  Decembrie 1989. Până atunci fusese un aplaudac, în picioare, al epocii de aur şi flaşnetar, pe la toate colţurile, al partidului unic şi al conducătorului mărit, acum a ajuns să se prostitueze şi cu gabrielenii care l-au plătit gras, trimiţându-l în Noua Zeelandă să vadă cum funcţionează o mină. De atunci, nefericitul rebut intelectual a devenit flaşnetarul gabrielenilor la Realitatea TV. A fost trimis, tot pe banii lor, la Roşia Montană ca să-l atragă într-o cursă printr-un interviu pe profesorul universitar Ioan Piso, ce se afla acolo. Profesorul s-a dus de bună credinţă, în ideea unui dialog pe baze de argumente. Dar rebutul intelectual Mihai Tatulici i-a pregătit argumentarea printr-un grup contra care l-au huiduit, insultat şi agresat pe profesor în public. Profesorul a părăsit emisiunea, fiindu-i milă de unii şi greaţă de alţii. Mihai Tatulici a jubilat că i-a ieşit emisiunea, că a îndeplinit, cu succes, sarcina de manipulare a companiei care, desigur, îl va trimite să mai vadă şi alte mine. Oricâte mine ar vedea, veşnicul prostituat Tatulici nu va observa, că nu are cu ce, marea diferenţă dintre minele operate de Gold Corporaţion din alte părţi, amplasate fie prin deşerturi fie prin munţi pustii, faţă de  Roşia Montană, care se află într-o zonă dens populată, cu o istorie de două mii de ani marcată acolo. Toţi trepăduşii gabrielenilor, printre care şi această ruşine a mass-media româneşti, nu văd decât ce li se spune să vadă.   

Multe am aflat, documentându-mă şi discutându-le la Aletheia până ce, într-o după masă, aşa dintr-o discuţie cu scriitorul Virgil Raţiu ne-am urcat în Golfuleţ şi am plecat la Roşia Montană, care este la o aruncătură de băţ de noi, de numai 275 kilometri. Până la Cluj şoseaua este foarte bună (făcută de o companie germană) şi să ajungem la Alba Iulia nu mai trebuie să trecem prin traficul Clujului ci printr-o nouă centură ocolitoare, trecem direct spre Turda şi scurtăm aruncătura de băţ. Centura, o veche şi bună idee, trece la câteva sute de metri si pe lângă marea groapă de gunoaie a Clujului, la marginea căreia a apărut, de necrezut şi nemaivăzut în România socialistă, un micro-cartier nou-nouţ fabricat din materiale uşoare achiziţionate din groapa de gunoi, în care locuiesc cetăţeni români, fără diferenţe de etnie, religie, sex sau vârstă, deci democrată, europeană sută la sută, ce muncesc şi trăiesc din marea groapă de gunoi a Clujului!! Am văzut şi un reportaj, prim plan, foarte bine făcut care m-a şocat. De necrezut ce diversă a devenit societatea clujeană de la dealurile pline de vile la acest modern bidonville de invidiat în toată Uniunea Europeană! De fapt este numai un eşantion al noii societăţi româneşti care a ajuns din urmă capitalismul cu toate câte le are el!!

Doamne fă-mi o favoare mică, învie-l pe Ceauşescu şi trimite-l într-o istorică vizită de lucru aici! Motorul Golfuleţului s-a oprit şi am auzit o voce: Nu vrea să vă mai vadă, nu aţi fost mulţumiţi când v-a dat locuri de muncă şi apartamente la toţi, atâta pricepere i s-a  dat, nu ştiam că va ajunge preşedintele vostru! Acum, lăsaţi-l în pace, s-a apucat şi aici de construcţia socialismului. Să  meargă Băsescu şi scutierul lui, Boc, să-i  asigure că dacă aprobă proiectul Gold Corporation, ăia  or să le creeze şi lor locuri de muncă!!

Motorul Golfuleţului s-a pornit din nou şi noi ne-am dus mai departe, dezgustaţi şi întristaţi, discutând de ce poţi vedea şi auzi la noi în ţară. De la Alba Iulia am luat-o spre Munţii Apuseni pe Valea Ampoiului pe un drum mai mult decât mizerabil. ai de telescoapele Golfuleţului şi de cururile noastre! Am oprit la Zlatna să ne cumpărăm de-ale gurii, că ne pierduserăm pofta de mâncare după ce trecurăm pe lângă groapa de gunoi a Clujului, pe buza căreia se înălţa micro-cartierul liberilor scormonitori în gunoaie. Magazinul era plin şi de alimente şi de oameni, aveam aici şi o datorie la o doamnă vânzătoare, de la trecerea precedentă. Intrasem să-mi cumpăr ceva de mâncare, că io, ca ţăranul ardelean mănânc numai din traistă, dar nu mai aveau pâine. Doamna vânzătoare aflând că sunt un drumeţ pe aici şi cum  peste tot se închidea mi-a tăiat din pâinea ei patru felii şi mi le-a dat.

Doamne, de ce ai făcut poporul ăsta atât de omenos şi i-ai dat asemenea conducători ticăloşi şi trădători să-l distrugă, împreună cu străinii ţării?!? Nu mi-a răspuns, o fi fost la cină. Sau poate s-a plictisit de sâcâielile  mele. „Da de unde, nu te mai ia în seamă”. Tac şi-mi văd de drumul cu gropi şi câini comunitari costelivi şi cu capul aplecat, dar care, odată cu deschiderea mineritului sub victoriosul steag a lui Gabriel Resources vor umbla mândri cu covrigi în coadă. Unii dintre noi, românii semănăm leit cu aceşti câini.

După Zlatna, spre Abrud,  drumul devine absolut pitoresc în apus de soare şi urcând într-un pas montan îmi dă impresia că intru în sufletul naturii mamă, mă simt bine în natura Ţării Moţilor. Ce ruşine că nu o cunoaştem cu toţii, că nu o îngrijim şi preţuim cum s-ar cuveni. Şi fără să vreau gândurile mă poartă în Olanda, unde oamenii ţării de o mie de ani ridică diguri solide împotriva unei mări mai înalte, ameninţătoare transformând nişte terenuri mlăştinoase în ţară frumoasă, grădina de flori a lumii prin ei înşişi. Iar noi cu atâta frumuseţe şi bogăţie nu suntem în stare nici de nişte drumuri ca lumea, nu mai suntem în stare nici să ne exploatăm aurul nostru. Suntem încă aici, o parte, suntem genetic foarte bine înzestraţi, majoritatea, dar am ajuns ultimii din Europa în privinţa griji şi randamentului faţă de ţară. După ce trecem pasul, coborând, începem să ne uităm după o pensiune unde să înnoptăm, nu prea sunt.

Ce turişti să vină pe drumuri rele ca ăsta?

Se mai găsesc, uită-te la noi!! Şi într-adevăr, nu după mult timp ne-a ieşit la marginea drumului Pensiunea „Detunata”. Excepţional de frumos amenajată, modernă, confortabilă, foarte curată, deci se poate. Şi nu eram singurii, erau şi nişte nemţi veniţi pe motociclete, ce stăteau pe terasă la bere Ursus. Noi ne-am dus în grădină într-un chioşc  frumos amenajat unde ne-am scos merindele şi glajele din traistă şi ne-am apucat de mâncat şi povestit câte în stelele de deasupra noastră, că lună nu era seara noastră din Munţilor Apuseni. Virgil m-a ascultat, ironizându-mă din când în când, cum plăsmuiesc io Tirolul Românesc aici în Munţii Apuseni, prin noi înşine. Şi când am terminat glajele,  târziu după miezul nopţii, ne-am luat vorbele şi visele cu noi şi ne-am dus la culcare.

Paragina din centrul istoric al Abrudului l-a stânjenit rău pe Virgil, îndeosebi starea de degradare a Bisericii Unitariene şi a casei monument istoric unde au fost trădaţi şi deţinuţi conducători moţilor la Răscoala din 1784. Până la Roşia Montană mai erau puţini kilometri, ultimii în pantă, printre nişte clădiri una mai dărăpănată ca alta, dar lăsau de înţeles trecutul lor frumos al bunăstării de atunci ce acum s-a transformat în monumentalitate neglijată. Piaţa veche din centrul istoric, deprimantă şi bandajată de gabrieleni era aproape pustie, cu cutia Poştei Romane, roşie şi prăfuită, căzută pe o rână de pe suportul ei metalic, aşteptând şi ea să se dea drumul la minerit în speranţa că atunci vin „investitori canadieni” şi o aşează şi pe ea, înapoi pe suportul ei. Să aştepte sănătoasă. Am revăzut cu interes muzeul aurului şi apoi am traversat piaţa la centrul Gabriel Resourses unde am fost invitaţi politicos de o altă doamnă să-i ascultăm explicaţiile binefacerilor aduse de proiectului RMGC, ceea ce am şi făcut cu luare aminte, dar în momentul când doamna a văzut reportofonul în mâna lui Virgil, i-a spus să-l închidă. Virgil i-a arătat legitimaţia de ziarist, degeaba. Din acel moment politeţea doamnei s-a întrerupt, precum  curentul electric în epoca de aur. Am mai rămas câteva minute într-o conversaţie lâncezită şi apoi am plecat cu pliantele sub braţ.

Am coborât la fosta administraţie a minei, Societatea Roşiamin, unde, împreună cu un grup venit din Ungaria am coborât în istoria de acum optsprezece secole, în galeriile săpate de minerii şi sclavii romani. Am coborât 150 de trepte şi fiorii reci ai istoriei trecute, atât de bine povestită de ghid, inginerul minier Valentin Rus, ne-a însoţit în cei câţiva kilometri de galerii trapezoidale, electrificate acum dar pe vremea aceia luminate doar de nişte opaiţe slabe ce aveau nişe speciale în pereţii minei. Grupul din Ungaria era unul feminin ce avea două translatoare din Cluj şi m-a impresionat prin seriozitatea cu care ascultau şi prin întrebările puse. Erau inteligente şi rafinate în acelaşi timp.

După vizitarea galeriilor am urcat la suprafaţă şi am vizitat muzeul  în aer liber cu vestigii romane şi maşini unelte folosite în mină din evul mediu până în epoca modernă, apoi am vizitat muzeul interior încărcat de fotografii, planşe şi minereuri aurifere. Aici, inginerul miner a  continuat cu interesante explicaţi şi răspunsuri la întrebări din partea grupului unguresc foarte interesate, ţintite, se vedea că au multe noţiuni şi informaţii despre situaţia de la Roşia Montană. Am observat cum inginerul miner a ocolit cu pricepere întrebările despre proiectul RMGC, rămânând la suprafaţă şi trecând cu şiretenie subtilă la istoria şi monumentele romane de la Roşia Montana, în care s-a dovedit un adevărat expert. Noi am fost politicoşi, am lăsat vizitatoarele să-şi epuizeze întrebările, după care au mulţumit şi au plecat. Atunci, l-am încolţit noi cu întrebări, la care ne-a răspuns calm, politicos tot la suprafaţă, folosindu-se de „nu ştiu”, „nu cunosc” şi chiar de no comment!

Zâmbind, Virgil l-a întrebat cum se face de ştiţi aşa de bine ce a fost aici, acum aproape două mii de ani  şi nu ştiţi ce se întâmplă astăzi în Roşia Montană? Domnul inginer miner, Valentin Rus ne-a privit pătrunzător un moment şi zâmbind blând a spus: Ştiu ce se întâmplă, pentru că este la vederea oamenilor cu vedere, dar eu nu vreau să  fiu  avocatul unei părţi. Adevărul trebuie înţeles şi judecat la lumină, nu ascuns în galeriile propagandelor avocăţeşti! Pentru mine, miner fiind, susţin că se mai poate mineri aici, pentru încă multe generaţii, dar să minerim aşa puţin şi pe îndelete ca înainte. Cred însă că trebuie să mai facem şi altceva aici în Munţii Apuseni pentru bunăstarea îndelungată a moţilor! Şi din nou, ca inginer miner care m-am ocupat de istoria mineritului, spun că Roşia Montană, înainte de toate, trebuie să devină în ochii lumii ceea este de fapt: Cel mai mare muzeu autentic al mineritului aurului şi argintului din lume, pentru că însumează 150 de kilometri de galerii, în toate formele de la începuturile făcute de daci şi romani trecând continuu prin toate epocile societăţi până astăzi..

Muzeu al douăzeci de secole prin el însuşi este o mină de aur continuă pentru generaţii şi generaţii de localnici dar şi pentru vizitatorii din întreaga lume. Nemţii şi austrecii au făcut din asemenea mine muzee, sunt mult mai mici decât  Roşia Montană, dar  comunităţile din jurul lor au prosperat prin acest turismul miner. Să mai adaug şi vestigiile romane, şi clădirile istorice care se află în frumosul peisaj al Roşei Montană şi vă asigur că va fi cel mai mare şi mai interesant muzeu de acest gen din lume…       

(Iulie 2012, Winnipeg – Canada)

 

 

                                          

 

DEFINIŢII EPIGRAMATICE

Posted by solariu On September - 3 - 2012

FEMEILE

Sunt căprioare graţioase,
Cu ochi frumoşi şi sâni superbi;
Cu cât sunt ele mai frumoase
Cu-atât sunt soţii lor mai cerbi.

~

MĂGARUL

Măgarul, dacă vrei să ştii,
E-un animal interesant:
E-acel ce face măgării
Aproape cât un guvernant.

~

MINIJUPELE

Sunt haine pline de lipici,
Pe post de fuste sau de rochii;
Cu cât acestea sunt mai mici,
Cu-atât mai mari se cască ochii.

~

GINECOLOGUL

E un medic cunoscut
Prin eforturile sale
Drept un mare Institut
De Sondaje… Digitale.

~

MUNCA LA NEGRU

E-atunci când ai profil integru
Şi nu poţi să lucrezi la negru,
Dar cum la Stat câştigu-i slab
Lucreazi în draci la un arab.

~

PARLAMENTUL

Se ştie că-i un fel de han,
Cu un specific românesc,
În care unii dorm buştean
Pe banii celor ce muncesc.

~

STRIPTIZUL

E dansu-acela dintre bare,
Pe care-l practică o fată
Extrem de lungă în picioare;
Şi lungă şi destrăbă/lată.

~

MĂRŢIŞORUL

Simbolul care vrei-nu vrei,
Îţi spune lucrurile-n faţă:
Fidelitatea -la femei-
Atârnă de un fir de aţă.

~

MONICA LEWINSKI

Doamna care-a dat povaţă
Altor doamne, prea cuminţi:
Cum să reuşească-n viaţă
Fără-a strânge mult din dinţi.
~
CÂINELE

Definirea lui e clară:
Este tipul de potaie
Căreia, la noi în ţară,
Multă lume frunze-i taie.

Recensământul ruinării României (1)

Posted by Stefan Strajer On August - 24 - 2012

Recensământul ruinării României (1)

Autor : Col (r) Vasile Zărnescu

A început să circule pe Internt, din vara lui 2011, textul de mai jos.

***

Ceea ce veţi citi este de natură să impresioneze şi o… piatră!

Simpla trecere în revistă a celor 1.256 de… repere naşte multiple nedumeriri, orice încercare de justificare a jafului comis ducând spre fraudulosul „pact cu diavolul“, încheiat de guvernanţii României de după ’89. Întreaga fostă economie naţională a ţării noastre este evidenţiată într-un… necrolog!

Indiferent de modul de analiză, obiectiv/subiectiv, nu putem pleca decât din momentul ’89, an în care devenise oficial că Romania nu mai avea datorie externă. Nu trec cu uşurinţă peste lipsurile îndurate de popor, supus fără voie şi explicaţie unui maraton căruia nu i se vedea linia de sosire. Nu va fi uitată nici suferinţa aceluiaşi popor, cauzată de exacerbarea unei politici proletcultiste, cu finalitate paranoică. Vreau doar să scot în evidenţă rezultatul eforturilor făcute, evidenţa lor fizică legată de multiple ramuri economice, utile dezvoltării normale a unei naţii.

Tot ceea ce a însemnat timp, efort, durere, alienare, renunţare, există şi funcţiona indiferent de carenţele de… management pe care le-am aflat, cu toţii, când s-a început analiza motivatoare de ucidere a semenului şi de justificare a… dezastrului programat.

Mă repet, ca să înţelegeţi, în acel moment, al întoarcerii economice a României cu zeci de ani în urmă, ţara noastră nu mai avea nici o datorie. Mai mult, tot ceea ce veţi vedea în materialul care urmează, exista, era plătit, funcţiona, asigura viaţa de zi cu zi, prelucra multele bogaţii cu care fusesem „înzestraţi“ de divinitate.

Şi, dintr-o dată, se abătu asupra noastră furia ţinută în obroc a câtorva dintre fosilele stalinismului, asistaţi de urmaşii unor foşti colegi de-ai lor în prăpădirea fiinţei naţionale, încă din 1945, sprijiniţi de trădători dovediţi a fi în slujba unora dintre serviciile de spionaj, străine interesate direct în reîntoarcerea României la… sapă de lemn, profitând de disponibilitatea multor cozi de topor de care neamul acesta a tot avut „noroc“ şi cu încuviintarea… făcătorilor actuali ai globalizarii!

Cine şi cum ar fi putut rezista la o asemenea ofensivă!?  Românii s-au dovedit nedemni de sacrificiul stramoşilor şi, contrar aşteptărilor fireşti, au concurat la disiparea avuţiei naţionale, implicit la dezmostenirea „lor şi a urmaşilor lor, în vecii vecilor“. S-au bucurat ca nătângii de desfiintarea cooperativelor agricole, dispusă de Petre Roman, distrugând fizic întrega bază materială care le aparţinea, de drept, tot lor!  Au continuat balul libertăţii prin sporirea dezordinii în funcţionarea tuturor structurilor administrative şi nu numai a acestora.

Şi numai atunci când gospodăria nu mai avea garduri şi nici câini… au apărut „pricepuţii“, adevarata Coloana V-a a „edificării“ dezastrului total asupra unei ţări foarte frumoase, având păcatul de a fi locuită!

Citiţi, amintiţi-vă, gândiţi şi…speraţi,

Mugur Preda,

Bucureşti-România

 

În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns, acum, în anul 2011, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro!

CEEA CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI S-A DISTRUS, JEFUIT ŞI VÂNDUT ÎN 20:

1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges 2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau 3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor 4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila 5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj 6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta 7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj 8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati 9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj 10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj 11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara 12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti 13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures 14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt 15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova 16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea 17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti 18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti 19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti 20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges 21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau 22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov 23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj 24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta 25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj 26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati 27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara 28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi 29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti 30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures 31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures 32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova 33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu 34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava 35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis 36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti 37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti 38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti 39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti 40 Centrala miniera Valea Jiului – activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara 41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin 42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara 43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara 44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara 45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara 46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara 47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara 48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara 49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara 50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara 51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara 52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara 53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara 54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara 55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj 56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj 57 Intreprinderea miniera Motru Gorj 58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj 59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj 60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova 61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges 62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor 63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna 64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj 65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures 66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba 67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures 68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures 69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu 70 Combinatul minier Suceava Suceava 71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara 72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba 73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor 74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin 75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin 76 Intreprinderea miniera Balan Harghita 77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara 78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara 79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba 81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau 82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj 83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj 84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta 85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita 86 Intreprinderea salina Praid Harghita 87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti 88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova 89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava 90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea 91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu 92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu 93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu 94 Trustul petrolului Pitesti Arges 95 Trustul petrolului Moinesti Bacau 96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj 97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov 98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova 99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova 100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova 101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova 102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita 103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara 104 Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara 105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita 106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin 107 Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin 108 Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis 109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati 110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati 111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati 112 Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba 114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud 115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila 116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau 117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj 118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati 119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi 120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt 121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 122 Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba 123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor 124 Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj 125 Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj 126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova 127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt 128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor 129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt 130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt 131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea 132 Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti 133 Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti 134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj 135 Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges 136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt 137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna 139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov 140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor 141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi 142 Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures 143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare 144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu 145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu 146 Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu 147 Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti 148 Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti 149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges 150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges 151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor 152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges 153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov 154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj 157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor 158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti 159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov 161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov 162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau 164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta 165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj 166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj 167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati 168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita 169 Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt 170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova 171 Intreprinderea „Tehnometal“ – Timisoara Timis 172 Intreprinderea de masini agricole „Semanatoarea“ Bucuresti M. Bucuresti 173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti 174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau 175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau 176 Intreprinderea „Armatura“ Cluj-napoca Cluj 177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita 178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj 179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu 180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova 181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea 182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti 183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti 184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti 185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea „1 Mai“ Ploiesti 186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita 187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita 188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara 189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures 190 Intreprinderea „Unio“ Satu Mare Satu Mare 191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova 192 Intreprinderea „Neptun“ Campina Prahova 193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova 194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova 195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui 196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti 197 Intreprinderea mecanica „Dr. Petru Groza“ Bihor 198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis 199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud

200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin

201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin 202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin 203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin 205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj 206 Intreprinderea „Tehnofrig“ – Cluj-Napoca Cluj 207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 208 Intreprinderea „Independenta“ – Sibiu Sibiu 209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis 210 Intreprinderea „Vulcan“ -Bucuresti M. Bucuresti 211 Intreprinderea „Metalica“ – Bucuresti M. Bucuresti 212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti 213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad 214 Intreprinderea „Hidromecanica“ Brasov Brasov 215 Intreprinderea de utilaj greu „Progresul“ Braila Braila 216 Intreprinderea mecanica „Nicolina“ Iasi Iasi 217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi 218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt 221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt 222 Intreprinderea „Steaua Rosie“ Bucuresti M. Bucuresti 223 Intreprinderea „Timpuri Noi“ Bucuresti M. Bucuresti 224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea „Rulmentul“ Brasov- Brasov Brasov 225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui 226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman 227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova 228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau 229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani 230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov 231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna 232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures 233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu 234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati 235 Santierul Naval Braila Braila 236 Santierul Naval Constanta Constanta 237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu 238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu 239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti 240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta 241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati 242 Santierul Naval Tulcea Tulcea 243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati 244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba 246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad 247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau 248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor 249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov 250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov 251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj 252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita 253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita 254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi 255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt 256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau 257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj 258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures 259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu 260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu 261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava 262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea 263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti 264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti 265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti 266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges 267 Intreprinderea “Electroprecizia” Sacele Brasov 268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna 269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita 270 Intreprinderea “Electromures” Timisoara Timis 271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti 272 Intreprinderea “Acumulatorul” Bucuresti M. Bucuresti 273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti 274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti 275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti 276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice “Electroarges” – Curtea de Arges Arges 277 Intreprinderea “Romlux” Targoviste Dambovita 278 Intreprinderea “Steaua Electrica” Fieni Dambovita 279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi 280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov 281 Intreprinderea “Electronica” Bucuresti M. Bucuresti 282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti 283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti 284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti 285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti 286 Intreprinderea “Conect” bucuresti M. Bucuresti 287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti 288 Intreprinderea de relee medias Sibiu 289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea ” Automatica” Bucuresti M. Bucuresti 290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune ” Electrocontact” Botosani Botosani 291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau 292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau 293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna 294 Intreprinderea “Sinterom” Cluj – Napoca Cluj 295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman 296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii – titu Dambovita 297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui 298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis 299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti 300 Intreprinderea “Electroaparataj” Bucuresti M. Bucuresti 301 Intreprinderea “Electromagnetica” Bucuresti M. Bucuresti 302 Intreprinderea “Electrotehnica ” Bucuresti M. Bucuresti 303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Bucuresti M. Bucuresti 304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani 305 Intreprinderea “Metalul Rosu” Cluj- Napoca Cluj 306 Intreprinderea “Unirea” Cluj – Napoca Cluj 307 Intreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca Cluj 308 Intreprinderea “Nicovala” Sighisoara Mures 309 Intreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mures Mures 310 Intreprinderea de masini textile “IMATEX” Tg. Mures Mures 311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara “Izlaz” Alexandria Teleorman 312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb “9 Mai” Lugoj Timis 313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila “AMIT” Bucuresti M. Bucuresti 314 Intreprinderea “Precizia” Bucuresti M. Bucuresti 315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti 316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj 317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt 318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta 319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova 320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges 321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau 322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau 323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor 324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov 325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta 326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova 327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova 328 Intreprinderea Rafinaria “Vega” Ploiesti Prahova 329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova 330 Intreprinderea chimica “Carbosin” Copsa Mica Sibiu 331 Combinatul petrochimic “Solventul” Timisoara Timis 332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj 333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad 334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau 335 Combinatul chimic Fagaras Brasov 336 Combinatul chimic Victoria Brasov 337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta 338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita 339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures 340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt 341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova 342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman 343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti 344 Intreprinderea chimica “Sinteza” Oradea Bihor 345 Intreprinderea de coloranti “Colorom” Codlea Brasov 346 Intreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Brasov Brasov 347 Intreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj- Napoca Cluj 348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj 349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi 350 Intreprinderea de detergenti “Dero” Ploiesti Prahova 351 Intreprinderea “Progresul” Ploiesti Prahova 352 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Azur” Timisoara Timis 353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea 354 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Policolor” M.Bucuresti 355 Intreprinderea de medicamente si coloranti “Sintofarm” M.Bucuresti 356 Intreprinderea de medicamente “Biofarm” M.Bucuresti 357 Intreprinderea de produse cosmetice “Nmiraj” M.Bucuresti 358 Intreprinderea de sapun “Stela” M.Bucuresti 359 Intreprinderea chimica “Victoria” M.Bucuresti 360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt 361 Combinatul de fibre artificiale “Vascoza” Lupeni Hunedoara 362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi 363 Intreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” M. Bucuresti 364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea 365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba 366 Intreprinderea chimica Turda Cluj 367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures 368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea 369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti 370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges 371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov 372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau 373 Intreprinderea “Napochim” Cluj- Napoca Cluj 374 Intreprinderea “Energia” -Constanta Constanta 375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj 376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara 377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi 378 Intreprinderea “Prodcomplex” Targu Mures Mures 379 Intreprinderea de anvelope”Victoria” Floresti Prahova 380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea 381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea 382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti 383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti 384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau 386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov 387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita 388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita 389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova 390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare 391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti 392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti 393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov 394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti 395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti 396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba 397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba 398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba 399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad 400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges 401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau 402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau 403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor 404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud 405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani 406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov 407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila 408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin 409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj 410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj – Napoca Cluj 411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj 412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta 413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna 414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita 415 Intreprinderea “Metal- lemn” Craiova Dolj 416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati 417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj 418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita 419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita 420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara 421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures 422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi 423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti 424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures 425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures 426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures 427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt 428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie “Relaxa Mizil” Prahova 429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova 430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare 431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj 432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu 433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava 434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava 435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis 436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui 437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea 438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea 439 Intreprinderea “Arta Mobilei” M. Bucuresti 440 Intreprinderea “Produse lemn mobila” M. Bucuresti 441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti 442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti 443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba 444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad 445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges 446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau 447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor 448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor 449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud 450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov 451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau 452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin 453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj 454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta 455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna 456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj 457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita 458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita 459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara 460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi 461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures 462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti 463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures 464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt 465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova 466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare 467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu 468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava 469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis 470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea 471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea 472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila 473 Intreprinderea de celuloza si hartie “Letea” Bacau Bacau 474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba 475 Intreprinderea de hartie “Bistrita” Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud 476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov 477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov 478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj 479 Intreprinderea de cartoane si confectii “Mucart” Cluj-Napoca Cluj 480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta 481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita 482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti 483 Intreprinderea de celuloza si hartie “Reconstructia” Piatra Neamt Neamt 484 Intreprinderea de hartie si cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamt Neamt 485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova 486 Intreprinderea de cartoane si confectii “Prahova” Scaieni Prahova 487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava 488 Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges 490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor 491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov 492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov 493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj 494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta 495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita 496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj 497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara 498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt 499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor 501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov 502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau 503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj 504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj 505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta 506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta 507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita 508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj 509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati 510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara 511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara 512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita 513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi 514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures 515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt 516 Intreprinderea de materiale de constructii “1 Mai” Bucov Prahova 517 Intreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni Prahova 518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare 519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj 520 Intreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu Sibiu 521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis 522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis 523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis 524 Intreprinderea “EXTRACERAM” Timisoara Timis 525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui 526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea 527 Intreprinderea de materiale de constructii “Cesarom” M. Bucuresti 528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti 529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii “7 Noiembrie” Bucuresti M. Bucuresti 530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane “Granitul” Bucuresti M. Bucuresti 531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba 533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad 534 Intreprinderea de suruburi “Anghel Saligni” Cernavoda Constanta 535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau 536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj 537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita 538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi 539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures 540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova 541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu 542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava 543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti 544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita 545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba 546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad 547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov 548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj 549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt 550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt 551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare 552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea 553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea 554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea 555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti 556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila 558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova 559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman 560 Intrerprinderea “6 Martie” Timisoara Timis 561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti 562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti 563 Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov 565 Intreprinderea mecanica de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca Cluj 566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj 567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara 568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi 569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman 570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj 572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj 573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati 574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures 575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures 576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova 577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava 578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis 579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba 580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges 581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov 582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau 583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita 584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara 585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu 586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures 587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti 588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti 589 Santierul Naval Orsova Mehedinti 590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti

591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 592 Intreprinderea textila “UTA” Arad Arad 593 Intreprinderea “Textila Pitesti” Arges 594 Intreprinderea textila “crisana” Oradea Bihor 595 Intreprinderea “Textila Nasaud” Bistrita-Nasaud 596 Intreprinderea textila “Moldova” Botosani Botosani 597 Intreprinderea “Tesatoria Codlea” Brasov 598 Intreprinderea “Textila” Buzau Buzau 599 Intreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa Dambovita 600 Intreprinderea textila “Oltul” Sf. Gheorghe Covasna 601 Intreprinderea “Textila” Calafat Dolj 602 Intreprinderea “Textila Galati” Galati 603 Intreprinderea de ata si filatura”Odorhei” Harghita 604 Intreprinderea “Filatura de bumbac Slobozia” Ialomita 605 Intreprinderea “Tesatura Iasi” Iasi 606 Intreprinderea “Textila Dunareana” Giurgiu Giurgiu 607 Intreprinderea “Filatura de bumbac Oltenita” Giurgiu 608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov 609 Intreprinderea “Filatura de bumbac Baia Mare” Maramures 610 Intreprinderea textila “Cazanele” orsova Mehedinti 611 Intreprinderea “Tesatoria de bumbac” Sighisoara Mures 612 Intreprinderea “Textila Slatina” Olt 613 Intreprinderea textila “Ardeleana” Satu Mare Satu Mare 614 Intreprinderea “Filatura de bumbac Carei” Olt 615 Intreprinderea textila “Tarnava Medias” Sibiu 616 Intreprinderea textila “Firul Rosu” Talmaciu Sibiu 617 Intreprinderea textila ” 11 Iunie” Cisnadie Sibiu 618 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Campulung Moldovenesc Suceava 619 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Gura Humorului Suceava 620 Intreprinderea “Textila Teleorman” Rosiorii de Vede Teleorman 621 Intreprinderea “Textila Timisoara” Timis 622 Intreprinderea “Textila Lugoj” Timis 623 Intreprinderea textila “Bumbacul” Timisoara Timis 624 Intreprinderea “Ambalajul metalic” Timisoara Timis 625 Intreprinderea “Textila Vaslui” Vaslui 626 Intreprinderea textila “Dacia” M. Bucuresti 627 Intreprinderea “Industria bumbacului” M. Bucuresti 628 Intreprinderea textila “Aurora” M. Bucuresti 629 Intreprinderea textila “Suveica” M. Bucuresti 630 Intreprinderea textila “7 Noiembrie” M. Bucuresti 631 Intreprinderea “Bumbacaria romaneasca Jilava” M. Bucuresti 632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 633 Intreprinderea textila “Drum Nou” Oradea Bihor 634 Intreprinderea textila “Republica” Darste Brasov 635 Intreprinderea de matase “Romania muncitoare” Cluj -Napoca Cluj 636 Intreprinderea textila “Dobrogeana” Constanta Constanta 637 Intreprinderea textila “Trainica” Pucioasa Dambovita 638 Intreprinderea textila “Navodul” Galati Galati 639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita 640 Intreprinderea ” Filatura de in si canepa” Gheorghieni Harghita 641 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Deva Hunedoara 642 Intreprinderea de matase”Victoria” Iasi Iasi 643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi 644 Intreprinderea de in si canepa “Textila” Iasi Iasi 645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov 646 Intreprinderea textila “Intex” Paulesti Prahova 647 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Sighisoara Mures 648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare 649 Intreprinderea textila “Solidaritatea” Satu Mare Satu Mare 650 Intreprinderea textila “Matasea Rosie” Cisnadie Sibiu 651 Intreprinderea “Filatura de in si canepa” Falticeni Suceava 652 Intreprinderea textila “Garofita” Timisoara Timis 653 Intreprinderea textila “Filatura de matase naturala” Lugoj Timis 654 Intreprinderea textila “Arta textila” Timisoara Timis 655 Intreprinderea “Filatura si tesatoria” Sanicolau Mare Timis 656 Intreprinderea textila ” 13 Decembrie” Timisoara Timis 657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman 658 Intreprinderea de matase “Select” M. Bucuresti 659 Intreprinderea de matase “Flamura Rosie” M. Bucuresti 660 Intreprinderea de matase “Borangicul” M. Bucuresti 661 Intreprinderea de matase “Matasea populara” M. Bucuresti 662 Intreprinderea de matase “Tesatoriile Reunite” M. Bucuresti 663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti 664 Intreprinderea textila “Unirea” M. Bucuresti 665 Intreprinderea textila “Industria Iutei” M. Bucuresti 666 Intreprinderea de in, canepa “Prodin” M. Bucuresti 667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 668 Intreprinderea de stofe “Argeseana” Arges 669 Intreprinderea Filatura de lina “Musceleana” Cetateni Arges 670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau 671 Intreprinderea de postav “Proletarul” Bacau Bacau 672 Intreprinderea “Netex” Bistrita Bistrita-Nasaud 673 Intreprinderea de stofe “Carpatex” Brasov Brasov 674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov 675 Intreprinderea textila “Octombrie Rosu” Ghimbav Brasov 676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau 677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta 678 Intreprinderea textila “Independenta” Craiova Dolj 679 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Miercurea Ciuc Harghita 680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt 681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures 682 Intreprinderea de stofe “Dorobantul” Ploiesti Prahova 683 Intreprinderea de stofe “Filatura de lina pieptanata” Mizil Prahova 684 Intreprinderea “Textila” Cisnadie Sibiu 685 Intreprinderea “Libertatea” Sibiu Sibiu 686 Intreprinderea textila “Dumbrava” Sibiu Sibiu 687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis 688 Intreprinderea de palarii “Paltim” Timisoara Timis 689 Intreprinderea de palarii “Lux” Periam Timis 690 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Focsani Vrancea 691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova 692 Intreprinderea “Textila” Grivita M. Bucuresti 693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti 694 Intreprinderea “Filatura de lina piptanata” M. Bucuresti 695 Intreprinderea “Munca Textila” M. Bucuresti 696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba 698 Intreprinderea de tricotaje “Tricoul rosu” Arad Arad 699 Intreprinderea de tricotaje “Miorita” Oradea Bihor 700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov 701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau 702 Intreprinderea de tricotaje “Somesul” Cluj-Napoca Cluj 703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita 704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita 705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara 706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi 707 Intreprinderea de tricotaje “Moldova” Iasi Iasi 708 Intreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet Maramures 709 Intreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra neamt Neamt 710 Intreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman Neamt 711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt 712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova 713 Intreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare Satu Mare 714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj 715 Intreprinderea de tricotaje “Drapelul rosu” Sibiu Sibiu 716 Intreprinderea de ciorapi”7 Noiembrie” Sibiu Sibiu 717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu 718 Intreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava Suceava 719 Intreprinderea de tricotaje “Bucovina” Radauti Suceava 720 Intreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timisoara Timis 721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis 722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui 723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea 724 Intreprinderea de tricotaje “Crinul” M. Bucuresti 725 Intreprinderea “Tricotajul rosu” M. Bucuresti 726 Intreprinderea de tricotaje “Tanara Garda” M. Bucuresti 727 Intreprinderea de tricotaje “Tricodava” M. Bucuresti 728 Intreprinderea de ciorapi “Apolo” M. Bucuresti 729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti 730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 731 Intreprinderea de confectii Arad Arad 732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges 733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau 734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor 735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor 736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani 737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani 738 Intreprinderea de confectii Braila Braila 739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau 740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin 741 Intreprinderea de confectii “Flacara” Cluj-napoca Cluj 742 Intreprinderea de confectii “Peninsula” comuna Lumina Constanta 743 Intreprinderea de confectii “Targu Secuiesc” Cluj-napoca Covasna 744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj 745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj 746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita 747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita 748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita 749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi 750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures 751 Intreprinderea de confectii “Portile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinti 752 Intreprinderea de confectii “Tarnava” Sighisoara Mures 753 Intreprinderea de confectii “Muresul” Tg. Mures Mures 754 Intreprinderea de confectii “Mondiala” Satu Mare Satu Mare 755 Intreprinderea de confectii “Steaua rosie” Sibiu Sibiu 756 Intreprinderea de confectii “Bega” Timisoara Timis 757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui 758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui 759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea 760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 761 Intreprinderea de incaltaminte “Ardeleana” Alba Iulia Alba 762 Intreprinderea de piele si marochinarie “Caprioara” Sebes Alba 763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade “Libertatea” Arad Arad 764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges 765 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Partizanul” Bacau Bacau 766 Intreprinderea de incaltaminte “Solidaritatea” Oradea Bihor 767 Intreprinderea de incaltaminte “Crisul” Oradea Bihor 768 Intreprinderea de incaltaminte “Bihoreana” Marghita Bihor 769 Intreprinderea de incaltaminte “Arta” Oradea Bihor 770 Intreprinderea de blanarie “1 Mai” Oradea Bihor 771 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Timpuri Noi” Brasov Brasov 772 Intreprinderea de incaltaminte “Clujana” Cluj-Napoca Cluj 773 Intreprinderea “Tabacaria Bucovat” Dolj 774 Intreprinderea de blanarie “Vidra” Orastie Hunedoara 775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures 776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures 777 Intreprinderea “Tabacaria Minerala Corabia” Olt 778 Intreprinderea de piele “Poporul” Ploiesti Prahova 779 Intreprinderea de piele “Drum Nou” Satu Mare Satu Mare 780 Intreprinderea de piele si incaltaminte “8 Mai” Medias Sibiu 781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie “13 Decembrie” Sibiu Sibiu 782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu 783 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Staruinta” Suceava Suceava 784 Intreprinderea de incaltaminte “Banatul” Timisoara Timis 785 Intreprinderea de incaltaminte “Modern” Timisoara Timis 786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis 787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis 788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis 789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis 790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis 791 Intreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timisoara Timis 792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte “Victoria” Timis 793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis 794 Intreprinderea “Pretim” Timisoara Timis 795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui 796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea 797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea 798 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Pionierul” M. Bucuresti 799 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Flacara Rosie” M. Bucuresti 800 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Carmen” M. Bucuresti 801 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Republica” M. Bucuresti 802 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Tehnica Noua” M. Bucuresti 803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti 804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti 805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti 806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti 807 Intreprinderea de incaltaminte “Progresul” M. Bucuresti 808 Intreprinderea “Tabacaria minerala” Jilava M. Bucuresti 809 Intreprinderea “Prefin” M. Bucuresti 810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti

811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba 813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges 814 Intreprinderea de sticlarie “Padurea Neagra” Alesd Bihor 815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud 816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani 817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani 818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau 819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau 820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj 821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj 822 Intreprinderea de portelan”Iria” Cluj-Napoca Cluj 823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj 824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures 825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures 826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures 827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova 828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova 829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova 830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova 831 Intreprinderea de sticlarie “Victoria muncii” Poiana Codrului Satu Mare 832 Intreprinderea de sticlarie “Vitrometan” Medias Sibiu 833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu 834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu 835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava 836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis 837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti 838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti 839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 840 Intreprinderea “Bunuri metalice” Arad Arad 841 Intreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad Arad 842 Intreprinderea “Aradeanca” Arad Arad 843 Intreprinderea “Metalica” Oradea Bihor 844 Intreprinderea de mase plastice „Viitorul“ Oradea Bihor 845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj 846 Intreprinderea „11 Iunie“ Galati Galati 847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures 848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures 849 Intreprinderea „Jiul“ Bals Olt 850 Intreprinderea „Flacara“ Ploiesti Prahova 851 Intreprinderea de masini casnice emailate „23 August“ Satu Mare 852 Intreprinderea „Emailul rosu“ Medias Sibiu 853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu 854 Intreprinderea „Flamura rosie“ Sibiu Sibiu 855 Intreprinderea „Metalurgica“ M. Bucuresti 856 Intreprinderea „Inox“ M. Bucuresti 857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau 859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor 860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov 861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj 862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj 863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati 864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi 865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis 866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu 867 Intreprinderea poligrafica „13 Decembrie 1918“ M. Bucuresti 868 Intreprinderea poligrafica „Informatia“ M. Bucuresti 869 Intreprinderea poligrafica „Arta grafica“ M. Bucuresti 870 Intreprinderea poligrafica „Filaret“ M. Bucuresti 871 Intreprinderea poligrafica „Buletinul Oficial“ M. Bucuresti 872 Casa de discuri „Electrecord“ M. Bucuresti 873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti 874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad 876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani 877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj 878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta 879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati 880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati 881 Intreprinderea „Tehnoutilaj“ odorhei Harghita 882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi 883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov 884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt 885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu 886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman 887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis 888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti 889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti 890 Intreprinderea poligrafica “Luceafarul” M. Bucuresti 891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad 893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges 894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau 895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor 896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor 897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor 898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani 899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov 900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila 901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila 902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau 903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau 904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj 905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj 906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta 907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta 908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj 909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj 910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj 911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita 912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati 913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara 914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita 915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita 916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita 917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi 918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov 919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu 920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu 921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov 922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov 923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures 925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt 926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt 927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova 928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare 929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu 930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava 931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman 932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis 933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis 934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea 935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti 936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad 938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges 939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges 940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor 941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor 942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov 943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila 944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau 945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj 946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta 947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita 948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj 949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati 950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara 951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita 952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu 953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov 954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu 955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures 956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures 957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt 958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova 959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava 960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman 961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis 962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea 963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi Vaslui 964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea 965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti 966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba 968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad 969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges 970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau 971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor 972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud 973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani 974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov 975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila 976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau 977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin 978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj 979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta 980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna 981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita 982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj 983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati 984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj 985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita 986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara 987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita 988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi 989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov 990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures 991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti 992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures 993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt 994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt 995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova 996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare 997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj 998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu 999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava 1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman 1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis 1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea 1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui 1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea 1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea 1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti 1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie “Zarea” Bucuresti M. Bucuresti

1008 Centrala industrializarii carnii – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba 1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad 1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges 1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau 1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor 1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud 1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani 1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov 1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila 1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau 1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin 1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj 1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta 1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta 1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna 1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita 1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj 1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati 1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj 1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita 1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara 1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita 1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi 1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov 1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures 1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures 1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt 1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt 1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova 1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare 1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj 1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu 1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava 1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman 1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis 1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea 1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui 1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea 1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea 1049 Intreprinderea „Antefrig“ Bucuresti M. Bucuresti 1050 Intreprinderea „Abatorul“ Bucuresti M. Bucuresti 1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti 1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba 1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad 1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges 1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau 1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor 1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud 1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani 1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov 1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila 1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau 1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin 1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj 1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta 1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna 1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita 1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj 1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati 1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj 1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita 1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara 1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita 1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi 1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov 1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures 1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures 1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt 1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt 1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova 1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare 1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj 1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu 1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava 1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman 1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis 1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea 1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui 1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea 1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea 1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti 1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad 1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau 1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani 1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov 1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau 1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj 1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi 1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu 1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov 1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita 1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures 1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor 1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures 1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt 1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt 1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis 1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov 1111 Intreprinderea de produse zaharoase „Feleacul“ Cluj-Napoca Cluj 1112 Intreprinderea de produse zaharoase „Cerna“ Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1113 Intreprinderea de produse zaharoase „Victoria“ Sibiu Sibiu 1114 Intreprinderea de produse zaharoase „Kandia“ Timisoara Timis 1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti 1116 Centrala berii, spirtului si amidonului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad 1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges 1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau 1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor 1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila 1122 Intreprinderea de bere „Aurora“ Brasov Brasov 1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj 1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta 1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna 1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna 1127 Intreprinderea de bere Galati Galati 1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita 1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara 1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi 1131 Intreprinderea de drojdie “Seineana” Seini Maramures 1132 Intreprinderea de bere si spirt „Banovita“ Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures 1134 Intreprinderea de bere si amidon „Steagu Rosu“ Piatra Neamt Neamt 1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova 1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare 1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu 1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava 1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis 1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie – Bucuresti M. Bucuresti 1141 Intreprinderea de bere Rahova – Bucuresti M. Bucuresti 1142 Intreprinderea de bere Grivita – Bucuresti M. Bucuresti 1143 Intreprinderea de bere Bragadiru – Bucuresti M. Bucuresti 1144 Centrala uleiului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1145 Intreprinderea de ulei „Interindustrial“ Oradea Bihor 1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta 1147 Intreprinderea de ulei „Oltenia“ Podari Dolj 1148 Intreprinderea de ulei „Prutul“ Galati Galati 1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita 1150 Intreprinderea de ulei „Unirea“ Iasi Iasi 1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov 1152 Intreprinderea de ulei „Ardealul“ Carei Satu Mare 1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman 1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui 1155 Intreprinderea de ulei „13 Decembrie“ Bucuresti M. Bucuresti 1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau 1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna 1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj 1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi 1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis 1162 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Ocna Mures Alba 1163 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Arad Arad 1164 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Craiova Dolj 1165 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Urziceni Ilfov 1166 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Carei Satu Mare 1167 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Barlad Vaslui 1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Ilfov 1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad 1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor 1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani 1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila 1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau 1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj 1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta 1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj 1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati 1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita 1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi 1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures 1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare 1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman 1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis 1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui 1185 Centrala Delta Dunarii – Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea 1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea 1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea 1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea 1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase –Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba 1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad 1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges 1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau 1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor 1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud 1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani 1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin 1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna 1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita 1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj 1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita 1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara 1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita 1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov 1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures 1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt 1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj 1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava 1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea 1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui 1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea 1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov 1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta 1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati 1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi 1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu Mures Mures 1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt 1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova 1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare 1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu 1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman 1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea 1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti 1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila 1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj 1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis 1228 Trustul inului, canepii si bumbacului – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta 1230 Intreprinderea de in Reci Covasna 1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita 1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures 1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova 1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu 1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures 1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures 1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad 1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor 1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau 1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures 1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt 1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu 1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis 1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui 1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman 1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud 1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare 1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava 1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman 1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea Tulcea 1251 Intreprinderea “PROTAN” Bucuresti M. Bucuresti 1252 Intreprinderea “Didactica M. Bucuresti 1253 Monetaria Statului M. Bucuresti 1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti 1255 Intreprinderea „Frigocom“ M. Bucuresti 1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare M. Bucuresti

1257 Intreprinderea de tevi sudate Bucuresti

 

 

 

 

***

 

ADDENDA

 

Cine are informaţii despre alte întreprinderi distruse, furate, vîndute pe nimic, să completeze lista. La acest jaf au contribuit toate partidele parlamentare care au fost la putere în aceşti 22 de ani apocaliptici, împreună cu indivizii corupţi din economie, ju$tiţi€, administraţi€ etc. – adică ceea ce s-a numit cleptocraţia.

În continuarea distrugerii economiei româneşti, guvernul trădător maghiarizat Boc-Bela, cu acordul preşedintelui filomaghiar Traian Băsescu şi la presiunea Fondului Monetar Internaţional (F.M.I.), şi-a propus să înstrăineze şi marile combinate energetice. În prima formă, pentru ca pastila să fie mai uşor de înghiţit de către români, înstrăinarea se va face prin aducerea de manageri străini – care vor dispune, evident, decizii dictate de forţe străine. Prin pierderea controlului asupra marilor combinate energetice, România îşi va pierde tot mai mult suveranitatea naţională, fiindcă sistemul energetic constituie o componentă esenţială a independenţei, suveranităţii şi securităţii naţionale.

Situaţia de acum doi ani, cînd Federaţia Rusă a oprit gazul – pe motivul întemeiat că Ucraina fura gaz din conductele transnaţionale, dar folosit doar ca pretext pentru a face presiuni contra ţărilor europene occidenatale! – şi a îngheţat toată Europa Occidentală este elocvent pentru pierderea independenţei României din cauza înstrăinării marilor combinate energetice! Vedeţi, în acest sens, comentariul „29 Vasile Zarnescu // Sep 24, 2008 at 12:18 pm“, la articolul meu NECESITATEA REÎNTREGIRII ROMÂNIEI – comentariu prin care am anticipat cu trei luni închiderea gazului rusesc!

De aceea, regimul Băsescu-Boc-Bela trebuie înlăturat rapid, înainte să mai apuce să dispună vreo decizie antiromânească!

(Va urma)

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors