Archive for the ‘Social’ Category

ŞI IO AM FOST LA ROŞIA MONTANĂ

Posted by Stefan Strajer On October - 28 - 2012

„Munţii noştri aur poartă

Noi  cerşim din poartă-n poartă’’

(spusă cu durere de moţi, scrisă de Octavian Goga)

 ŞI IO AM FOST LA ROŞIA MONTANĂ

 

Autor: Corneliu Florea (Winnipeg, Canada)

 

              În România, Salvaţi Roşia Montană sună prelung şi rugător din partea românilor cu minte bogată şi suflet ales, în timp ce preşedintele, guvernul şi alţi lefegii mărunţi fac strident reclamă abundenţei pe care o va aduce compania canadiană, Gold Corporation, dacă guvernul român va aproba deschiderea şi exploatarea aurului după proiectul şi condiţiile acestei companii. În final, după ani de exploatare intensivă, compania va pune mâna pe tot aurul şi argintul de la Roşia Montană, după care va pleca extrem de îmbogăţită lăsând în locul muntelui de aur un munte otrăvitor de cianură. România va fi mult mai săracă iar moţii amăgiţi şi abătuţi vor spune: Munţii noştri numai cianură mai poartă…    

De data aceasta am fost mai atent la subiect, amplu dezbătut şi mediatizat şi ceea ce mi-a atras atenţia şi m-a revoltat a fost vizita şi mesajul preşedintelui Băsescu la Roşia Montană. Nu insist, argumentele sunt la îndemâna oricărui român lucid, Băsescu este o calamitate pentru România, este o adevărată cianură, ca să rămânem în subiect. Pentru mine, pentru foarte mulţi, Băsescu nu este mai mult decât un impostor ordinar, iar la Roşia Montană prin mesajul transmis, pur şi simplu a făcut reclamă şi propagandă în favoarea companiei străine, care în câţiva ani are să ia toate metalele preţioase şi în schimb ne lăsă un dezastru ecologic de zeci de ani. Video-clipul, probabil după un reportaj pedelistic cosmetizat, începe cu primirea lui Băsescu, înconjurat de garda personală şi mass media, într-un cadru sinistru din  curtea unei mine închise, părăsite şi cu clădirile ruinate, fără geamuri şi uşi, cu tencuielile căzute şi acoperişurile duse, iar în fundal nişte vagonete ruginite şi bălării. În acest cadru de ruina nepăsării, Băsescu s-a purtat indiferent şi relaxat, cu o mână în buzunar ca politicienii americani iar cu cealaltă despicând aerul, în sus şi-n jos, spunând banalităţi de piaţă. La vederea unui firicel de apă colorată ce se scurgea din mina părăsită a făcut remarca seamănă cu coniacul ceea ce atestă cine este şi ce îl preocupă întâi de toate. Apoi şi-a adus aminte de Gold Corporation, ce se ocupă de exploatarea aurului în ţările cu economii  ineficiente şi de mesajul pe care trebuia să-l transmită: statul nostru, în actuala condiţie cu 4.2 milioane de angajaţi şi 4.9 de pensionari, nu poate face faţă cheltuielilor, investiţiilor în mari proiecte industriale. Trebuie să se împrumute de bani pentru pensionari!! Deci companiile străine, investitoare sunt bine venite. Clar.

Se spune: Nu omorâţi mesagerul! Adevărat, dar nu acceptaţi mesajul adus de Băsescu. Informaţi-vă temeinic, aflaţi clauzele contractuale, documentaţi-vă la faţa locului, comparaţi, judecaţi şi apoi hotărâţi. Eventual, întrebaţi mesagerul sub ce preşedinţi şi guverne au apărut, şi de ce, atâţia şi atâţia pensionari în România după decembrie 1989.    

În 1945, România ieşea dintr-un război devastator pentru ţară şi poporul ei, plus că rămânea ocupată de ruşi, dar după aproape douăzeci de ani, Dej, într-o şedinţă de guvern, a scos un leu din buzunar şi a spus nici atâta datorie de război nu mai are statul român!!Să nu mai comentăm din nou, cu câtă datorie de război ne-a încărcat aliatul frate de la Răsărit, şi a luat-o întreit, dar să ne întrebăm, pe bună dreptate, dacă atunci eram o altă ţară, un alt popor?! Nu, tot noi eram dar nu era atâta corupţie în conducere şi administraţie.

Acum, Băsescu, în toate situaţiile critice, pune placa cu cei 4.9 milioane de pensionari, pe care a repetat-o şi aici de două trei ori, papagaliceşte. Păi aşa preşedinte jucător cum e nu are decât să adune toţi pensionarii României la un loc, ca într-un lagăr şi să aranjeze cu Gold Corporation să le dea şi pensionarilor, fiecăruia, câte o lingură de cianură cum are să le dea şi moţilor. Adevărul este că lui Băsescu nu-i mai pasă de moţi de acum înainte, nu mai trebuie să le ceară încă un mandat de preşedinte, aşa că poate să facă schimbul aurului pe cianură cum doreşte compania străină la ordinele căruia se vede că este. Pe Băsescu de asemenea nu-l interesează distrugerea frumosului mediu din Munţii Apuseni, nici că sunt ţări europene care au interzis folosirea cianurilor în minerit. El rămâne orb la faptul că toate celelalte  exploatări aurifere pe care a pus mâna Gold Corporation, sunt în alte ţări, nu în Canada, oare de ce, doar Canada are mai multe zăcăminte de aur decât România?! Nu a realizat nici amănuntul, semnificativ, că celelalte exploatări aurifere pe care a pus mâna respectiva companie sunt fie în deşerturi, fie în munţi sterpi, nepopulaţi, nu ca Roşia Montană o arie bogată şi majestoasă cu floră carpatică şi cu o populaţie densă, milenară în cincisprezece sate?!? Toţi oamenii liberi şi lucizi văd şi compară, numai el, cel mai josnic dintre vânzători de ţară, evită!! În schimb, degajat şi popular cum îi place să se dea în faţa camerelor de luat vederi, ne dă de ştire că i s-a arătat lui o exploatare auriferă la suprafaţă (în clasica formă de pâlnie – NA) în mijlocul unei aşezări. Formidabil, cum e pus să ne fraierească cu această reclamă a companiei, fără să ne spună cum se face exploatarea minereului şi unde-i procesarea cu cianură a minereului, nici faptul că acea aşezare e temporară, pe perioada exloatarii minereului. Simple omisiuni de propagandist cu cianură. 

În altă ordine de idei, habar nu are că la Baia Mare există un grup de cercetători romani, la ce-a mai rămas din fostul Institut de Metale Neferoase, care au lucrări originale, avansate şi experimentate legate de extragerea metalelor preţioase fără să folosească cianuri şi sunt pe cale de-a finaliza un întreg proces tehnologic de extragere a metalelor preţioase fără reziduri atât de toxice, dăunătoare mediului. Însă se zbat cu lipsurile financiare, au nevoie de 100.000 de euro, pe care nu-i găsesc în toată România şi nici Vasile Frank Timiş sau Gold Corporation, foarte tare interesaţi de aurul românesc, nu îi investesc! Vasile Frank Timiş la un Christmas Party la Londra, într-un cerc politic de vârf şi-a permis să facă o donaţie de 100.000 de dolari, iar Gold Corporation mai bine aruncă sutele de mii de dolari în propagandă ordinară decât să sprijine cercetarea ştiinţifică românească benefică mediului înconjurător. Banii lor, treaba lor, noi doar ne dăm seama de adevăratul lor profil moral. Grupul cercetătorilor de la Baia Mare îşi pun speranţa în academicianul Ionel Haiduc, o somitate în chimie, care a condus echipa academică ce a stopat programul companiei Gold Corporation, ce ar fi o devastatoare bombă cu cianură deasupra Roşiei Montane şi a celor cincisprezece sate din împrejurimi.

Pentru Băsescu toate astea nu au importanţă, el a venit la Roşia Montană să pună placa cu pensionarii şi să transmită mesajul de undă verde pentru cianurizarea Roşiei Montane. A plecat stăpânit de culoarea  apei ce ieşea din mină şi semăna cu coniacul. Mă mir că nu s-a aplecat să ia o gură. Ce tristă marionetă cu suspendări, încă doi ani va fi jucător în sforile străinilor pe urmă va fi azvârlită la coşul lor de gunoi, iar în istoria românilor va fi aşezat alături de vânzătorii acestei ţări. Pentru că nu a perceput acest popor de pe poziţia de preşedinte al ţării şi mult mai puţin a înţeles ce trebuia să facă pentru această  ţară.  Niciodată nu s-a oprit să judece ce au vrut să ne înveţe înaintaşii noştri lucizi şi iubitori de ţară, când ne-au îndemnat cu „Prin noi înşine” sau cât adevăr este în: cu cât eşti mai dator cu atât ai mai puţină libertate, independenţă, demnitate! Mi-e milă de el de-mi vine să-i dau un ban din pensia mea de şase sute şaptezeci de lei după şaptesprezece ani practicaţi ca medic în  România .        

 

ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ  

 

Acest video-clip cu preşedintele jucător după cum îi cântă străinii, alte informaţii de la moţii locali sau persoane competente prin pregătirea lor profesională şi imagini din patrulaterul aurifer din Munţii Apuseni, încet au pus stăpânire pe mine şi am hotărât, ca la întoarcerea la Casa cu Flori din Bistriţa, să trec prin Munţii Apuseni, pe la Roşia Montană, să am eu propriile mele imagini, propriile mele păreri. 

Am plecat din Timişoara dimineaţa, după ce mi-am luat rămas bun de părinţii mei din cimitirul din Fratelia. Da, am eu un cult permanent şi profund pentru ei, îi pomenesc şi îi plâng cât voi trăi. Cred că ceva aparte, anume din sufletele lor au rămas şi în mine, în sufletul meu. Deşi nu-s religios, am un cult al morţilor marcat pentru că sunt istoria  rădăcinilor mele, a fiinţei mele într-o lume care trece fără noimă dacă nu-i ştim, îi uităm.

Şoseaua spre Lugoj e foarte bună, se merge rapid şi trece prin Recaş, comună mare bogată şi de fiecare dată, când trec prin ea, îmi aduc aminte de munca patriotică pe care o făceam împreună cu colegii mei, după sesiunile de examene din vară, la Gostatul Recaş. Acum nu mai este gostat, au mai rămas totuşi cramele de Cădarcă de Recaş! De la Lugoj o iau spre Nord, spre Deva, pe lângă  Munţii Poiana Ruscă trecând prin comuna în care s-a născut primul om din lume care a zburat cu o maşină proprie, prin forţă proprie şi fără alte anexe, Traian Vuia. Atunci, în 1872 când s-a născut, românii îi ziceau comunei Surducul Mic, azi în cinstea şi memoria unuia dintre pionierii aviaţiei mondiale îi spun Traian Vuia. Cu adevărat viu, ager, instruit cu două licenţe universitare de la Budapesta, pleacă la Paris să realizeze visul  omenirii: să inventeze o maşină cu care să poată zbura!! Şi în 1906, cu maşina sa cu aripi s-a ridicat de la pământ şi a zburat. O, da, e adevărat s-a ridicat numai câţiva centimetri şi a zburat numai câteva zeci de metri, dar a fost atunci la începutul începuturilor aviaţiei mondiale, când el şi alţi doi români, Aurel Vlaicu şi Henry Coandă, au fost în fruntea ei. Ce măreţie, ce  stare de mândrie pentru naţiunea al cărei fiu este.

Ce oameni de frunte în lume a dat mica noastă naţiune de-a lungul  istoriei ei europene iar acum a decăzut economic mai rău decât sub dictatura comunistă. Am zburat printre primii în lume, am minerit în Munţii Apuseni înainte de a veni romanii, iar acum am ajuns să facem programe şi contracte prin care vom ceda străinilor 80% (optzeci la sută) din aurul ce se va extrage de la Roşia Montană şi asta pentru că ne garantează că vor angaja câteva sute de români la moderna lor mină  în urma căreia, doar în câţiva ani, va rămâne un munte de cianură şi iar câteva sute de şomeri. Va fi mai rău decât acum!! Nu pot să cred că Băsescu e chiar atât de prost şi nu poate analiza o situaţie atât de simplă, fiindcă totuşi a dat dovadă de un IQ mediu, realizează ce se va întâmpla după extragerea totală şi rapidă a minereului de aur, dar el este un ticălos fără simţire faţă de această naţiune, fără caracter, un mare şarlatan.  

Înainte de a intra în Deva iau drumul care merge la Brad, trec podul peste Mureş şi am intrat în Ţara Moţilor din Munţii Apuseni. E o zi de vară, senină, într-o ţară de un  frumos pitoresc geografic, ridicată de pe nişte munţi vulcanici, care aici au scos la suprafaţă numai metale preţioase din mijlocul incandescent al micuţei noastre planete. Din nefericire, din mare nedreptate, metalele astea preţioase au generat o  istorie grea a celor ce au trudit în galerii să le scoată la suprafaţă, să strălucească pentru alţii, departe de această ţară. Cerule Mare, de câte ori am colindat prin munţii aceştia atât de frumoşi cu oameni cu suflet din lacrimi. Am început din studenţie cu rucsacul în spate pe jos, pe platformele trenurilor înguste trase de mocăniţă, cuvânt ce derivă de la mocan cum li se mai spun oamenilor de la munte, cu camioane de ocazie ce miroseau puternic a benzină şi se stricau des, lăsându-ne în drum în noapte, dar de fiecare dată un suflet din lacrimi ne găzduia, ne ospăta din puţinul lui. Apoi cu castravetele cum îi spuneam maşinii noastre familiale, cu Ica şi Florin. Acum cu VW, un golfuleţ ce strâmbă din nas pe drumurile noastre. Peisajul pe Valea Vălişoare, ce şerpuieşte printre dealuri împădurite şi largi păşuni montane îmi răscoleşte amintirile trecutului. De sus din Pasul Vălişoare cobor în Brad, un orăşel cu rezonanţe istorice şi tradiţii în mineritul metalelor preţioase. Urmează o intersecţie unde o iau spre Abrud pe un drum denivelat şi cu gropile petecite cu bitum de proastă calitate, străjuit de buruieni şi de ce mai aruncă unii trecători din goana maşinilor. Benzinării sărăcăcioase cu grupuri sanitare murdare.

Abrudul pentru mine are o rezonanţă istorică unică. Două semnificative  evenimente s-au petrecut aici pe care românii ar trebuie să le cunoască bine, să le judece şi să ia aminte. Evenimente de care preşedintele jucător şi ordonanţa lui, Boc, nu au ţinut cont, fiindcă acum mai mult ca niciodată în trecut, paragina micului orăşel este uluitoare, depresivă. E drept este şi vina administraţiei locale şi nepăsarea citadinilor greu încercaţi. Cea mai dărăpănată casă, intenţionat lăsată pradă unei distrugeri rapide, că să se şteargă istoria moţilor, care trebuie globalizaţi de către Gold Corporaţion, este cea de la o răscruce, pe care, încă se mai află două plăcii de marmură pe care scrie: În această casă s-a pus la cale trădarea şi prinderea lui Horia şi Cloşca în decembrie 1784 iar sub ea, pe a doua placă: În subsolul acestei case au fost ţinuţi în lanţuri Horea şi Cloşca în noaptea de Anul Nou (1784 – 1785 ) iar în zorii zilei au fost escortaţi la Alba Iulia. Casa care ar trebui să fie un muzeu amplu documentat al răscoalei iobagilor din Munţii Apuseni conduşi de Horia, Cloşca şi Crişan este o ruină strigătoare la cer, cu acoperişul spart şi ţigle furate ca distrugerea să se facă mai repede, cu geamuri sparte, cu tencuiala căzută şi cărămizi distruse de ape şi igrasie, iar gardul din faţă ruginit şi incomplet lasă să se vadă buruienile ce au început să crească şi pe trepte. Cerule mare, ce naţiune de trădători am ajuns! Nu am ajuns, am fost din totdeauna, genele plebei romane se văd în noi de la trădarea lui Vlad Ţepeş, Mihai Viteazu, Tudor Vladimirescu, Ion Antonescu,  dar astăzi sub Ion Marcel Ilici Iliescu şi Traian Băsescu s-a atins apogeul. Pe capetele conducătorilor răscoalei iobagilor s-a pus un premiu de 300 de galbeni, astăzi trădarea poporului român se face prin comisioane de douăzeci şi doi de ani. Atunci, în Secolul al XVIII-lea european, numit secolul luminilor şi al emancipării naţionale, s-a vorbit mult de răscoala iobagilor români, despre substraturi de vitejie şi legături masonice, despre  cele patru întâlniri a lui Horia cu împăratul habsburg, Iosif al Doilea, despre aurul moţilor care nu ar mai fi ajuns la Viena ci la Paris, pentru pregătirea revoluţiei franceze din 1789, dar acum guvernele post decembriste tac şi ascund emanciparea naţională distrugând evidenţele ridicării unei naţiuni împotriva tiranilor de orice fel. Au motive, dar au şi ordine străine în acest sens, trebuie să le execute ori adio guvernare.  

În centru se află o clădire cu etaj, cu restaurant la parter acum, pe care se află o altă placă pe care scrie: În această casă a suferit moarte de martir, pentru cauza revoluţiei de la 1848 – 1849 Petru Dobra prefectul ţinutului Zlatnei. Cine o fi hotărât acest text torsionat?  Despre ce fel de revoluţie se vorbeşte aici, de atunci din Munţii Apuseni? Câţi din cei ce cunosc adevărul istoric al Războiului  moţilor de neatârnare la Ungaria, împotriva honvedseg-lui lui Kossuth sunt de acord cu acest text, care ascunde marea ticăloşenie a maiorului Hatvani, care a transformat convorbirile de pace în masacrul moţilor şi conducătorilor lor. Avram Iancu a scăpat din asedierea Abrudului de către Hatvani, dar va reveni cu legiunile sale şi aspru va răzbuna omorârea prefectului Petru Dobra şi-a a celorlalţi români din Abrud. Îi va învinge şi izgoni pe unguri din Ţara Moţilor. În paranteză, pentru adevărul istoric, Petru Dobra, Ion Buteanu şi Ion Dragoş se aflau la Abrud la înţelegere de pace cu trimişii lui Kossuth, care a promis că pe timpul convorbirilor armatele lui nu vor ataca. Maiorul Hatvani nu s-a ţinut de promisiune, a atacat şi a luat prizonieri delegaţii români. Petru Dobra, pentru atitudinea sa intransigentă, a fost schingiuit groaznic, apoi împins şi aruncat pe fereastră de la etaj, în momentul în care a căzut honvezii l-au împuşcat strigând că a încercat să evadeze!!    

Tot în acest centru, cu clădiri şi biserici posomorâte şi neglijate am mai văzut şi casa în care a fost găzduit Nicolae Iorga, la doctorul Laurenţiu Pop, în 1905. Marele istoric a citit şi studiat şi scris enorm, dar a avut timp de peregrinări istorice în care simţea, trăia şi onora înaintăşii  românilor. Azi, nici istoricii din Bucureşti, poate nici cei din Transilvania nu au timp să vină la Abrud să vadă casa dărăpănată în  care au fost trădaţi şi apoi deţinuţi în lanţuri Horia şi Cloşca, să intervină pentru renovarea şi deschiderea unui muzeu pe măsura şi semnificaţia acelei răscoale, având drept rezultat abolirea iobăgiei în Transilvania ajunsă pe mâna nobililor unguri, dar sub stăpânire habsburgă.           

După câţiva kilometri am ajuns la un indicator mare, nou, ce indica direcţia spre Roşia Montană şi am văzut şi marele avânt economic adus de programul Gold Corporation, afişat printr-un ceas digital fixat în indicator. Dar mă opresc la ce ne indică istoria aurului de aici. 

 

O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI

 

De aproape două mii de ani fiecare stăpânire care a trecut prin Munţii Apuseni a exploatat aurul lor. În galeriile minelor de la ROŞIA  MONTANĂ au fost descoperite între anii 1786 şi 1855 Tăbliţele Cerate prin care se confirmă existenţa acestei mine de aur din anul 131 AD, atestând documentar şi una dintre cele mai vechi localităţi europene numită Alburnus Maior (Roşia Montană de azi, Abrudul a fost numită Alburnus Minor).

AURUL a fost primul dintre metale care a făcut cu ochiul omului primitiv, în urmă cu peste 20.000 de ani şi, oricât a evoluat omul de atunci, privirea sa tot de strălucirea aurului e atrasă şi, dacă de la început, a fost considerat metal sacru printre celelalte, cu timpul a devenit metalul îmbogăţirii, avuţiei şi puterii în lume. Metal nobil, fascinant prin strălucire, ademenitor, are duritate redusă şi este considerat cel mai plastic metal, învăluieşte orice, ambiţionează şi înşeală. E maleabil dar nu se lasă oxidat, acizii nu-l modifică în săruri, este stabil, aproape îţi vine să crezi că e etern, dacă ar există eternitate. Şi pentru că nu există eternitate nici aurul nu rezistă aşa zisei apei regale  – o combinaţie de acid clorhidric şi azotic – fiindcă omul nu mai e primitiv şi a inventat, între timp, şi anti-eternitatea! Se găseşte împreună cu alte metale rare, nobile, aproape pur, dar cum nici strălucirea soarelui nu e pură, la fel nici aurul.

HERODOT: Agatârşii sunt oameni înstăriţi şi poartă mult aur, locuiesc împreună ca fraţii şi nu se invidiază între ei. Agatârşii se pare că au venit odată cu sciţii pe meleagurile noastre – nouă sute de ani înainte de Christos – şi au adus cu ei aur din Munţii Urali. Agatârşii, oameni ai munţilor au fost atraşi de Munţii Apuseni unde, la fel ca în Urali, au început să caute aur în albiile râurilor. Şi l-au găsit din abundenţă!! Găsind aur în albia râurilor, au tot urcat pe firul lor şi au început să facă gropi, să-l caute şi-n adâncime, era logic, a fost cu succes. Astfel au apărut primele gropi, primele galerii pe marginea pâraielor, a râurilor, fiindcă în credinţa lor practică aurul venea din adâncuri!! Geto-dacii au observat îndeletnicirile agatârşilor şi au început să caute şi ei aur în albiile râurilor sau prin mineritul  primitiv şi au adunat mult aur. Atât de mult încât istoricul roman Diodor spune că regele geto-dacilor, Dromichaites, când l-a bătut pe Lisimach, generalul lui Alexandru Macedon, avea o mie de tone de aur curat!! Nu ştiu cum s-au făcut calculele – oricum se pare că avea mult aur, dar şi-a  invitat învinsul la o masă tare sărăcăcioasă ca să-l întrebe după ce sărăcie a venit în ţara lui. Apoi, sunt date istorice care precizează că fenicienii şi grecii cumpărau aur de la geto-daci, bazate şi pe faptul că la Roşia Montană s-au găsit monede macedonene din secolul patru înainte de Christos… deci de atunci stăpânii acestor munţi dădeau aur pe bănuţi de cupru…

EPOCA PREROMANĂ. La Roşia Montană s-au găsit urme evidente de minerit înaintea cuceririi Daciei de legiunile romane. Mărturie fiind găurile din munte făcute prin metoda focului puternic după care aruncau apă rece cu oţet ce fisurau stâncile pe care le desprindeau mai uşor în căutarea aurului. Astfel, înainte de venirea romanilor, geto-dacii se îndeletniceau şi cu mineritul aurului. În anul 2000 o echipă de arheologi francezi a făcut cercetări la Roşia Montană şi a descoperit galerii vechi de mină cu susţineri din lemn. Cercetări cu Carbon 14 demonstrează că aceste bârne erau dinainte de Christos!!

EPOCA ROMANĂ. Înfrângerea Daciei în 106 AD a însemnat, întâi de toate, pentru Imperiul Roman 164 de tone de aur şi 331 tone de argint aducând Romei cea mai mare pradă de război din toată istoria imperiului. Mărturie la această afirmaţie stă sărbătorirea  victoriei la Roma timp de 150 de zile continuu!! A fost anul în care romanii au fost scutiţi de impozite iar moneda de aur a imperiului a devenit pe încă odată mai grea decât fusese înainte!! La atâta aur, era normal să i se ridice lui Traian cea mai mare columnă printre împăraţii imperiului. E momentul să lăsăm deoparte teoria făuririi poporului nostru din legionarii romani şi femeile dace. Gata, vremurile în care ne ameţeam şi încântam cu idila dintre romani şi daci în făurirea poporului român a trecut, chiar dacă într-un moment istoric, sau mai multe, ne-a fost de ajutor. Pe Columna lui Traian nu este nici cel mai mic semn în acest sens, doar cât de viteji au fost romanii şi câţi sclavi daci au adus cu ei. Astăzi, istoria a trecut de la fantezie la raţionament istoric, comparativ. Urmărind creşterea şi descreşterea imperiului roman nu găsim date care să ateste că legiunile romane, cu floricele în colţul gurii, au venit să procreeze popoare latine ci să cucerească, supună Dacia şi îmbogăţească Roma! După victoria legiunilor lui Traian în Dacia, Roma a fost de-a dreptul uluită, zguduită de atâta aur şi argint, de poveştile despre bogăţiile fabuloase ale noii provincii imperiale.  Toate aceste noutăţi, despre frumoasa şi bogata provincie, au determinat o parte din plebea Romei să ia drumul Daciei, să se procopsească. Cu siguranţă, judecând omenirea, care în anumite privinţe nu s-a schimbat deloc, a fost prima goană după aur din istoria lumii, fiindcă în istorie se vorbeşte despre un drum al aurului din Dacia la Roma. Mai mult, cu acelaşi raţionament istoric, printre cei veniţi au fost şi creştini ce au diseminat, noua religie cum s-au priceput, printre dacii în bună parte monoteişti deja. Drumul aurului s-a suprapus cu drumul creştinismului timpuriu.

Pentru cotropitorii Daciei, devenită provincie romană, nu leagănul unui nou popor latin ci exploatarea aurului a fost prima preocupare.  Ca să meargă treaba mai bine şi mai bine, cu spor mai mare, prefecţii romani au adus mineri din Dalmaţia şi Iliricum pentru exploatarea aurului din noua lor provincie. Descoperirile arheologice arată o mare dezvoltare romană la Roşia Montană. Mineritul a fost profitabil şi pe lângă minerii adulţi din alte părţi ale imperiului, numiţi hospites, cu experienţa şi tehnica acelor vremuri, ce cunoşteau şi metode de evacuare a apelor din galerii folosind ca mijloc roatele cu cupe, erau aduşi şi sclavi. Munca cea dură şi grea o făceau sclavii, care odată băgaţi în mină nu mai ieşeau decât morţi, fiindcă acolo traiau şi săpau după aur până la epuizare şi moarte. Inginerul miner Valentin Rus care a scris o documentată istorie a mineritului la Roşia Montană şi ne-a fost ghid în galeriile romane ale minei, ne-a spus: mulţi sclavi din mină cereau să devină gladiatori şi să se lupte pe viaţă şi moarte decât să mai rămână în întunericul minelor de aur de aici. În contrast, gladiatorii care nu dădeau dovadă de luptători cutezători şi viteji în arene erau ameninţaţi că vor fi trimişi în mina de aur de la Alburnus Maior, unde vor muri ca nişte şobolani în întuneric. Plebea romană, venită în goană după aurul noii provincii romane, răscolea mai mult  albiile râurilor din Munţii Apuseni, a Arieşului şi ale Crişurilor. Aurul adunat, se topea în creuzete de lut şi se turna în lingouri ce luau drumul de aur spre Roma. Se estimează că romanii de la Roşia Montană trimeteau trei tone de aur pe an şi astfel, în timpul stăpânirii lor în Dacia au dus la Roma trei sute de tone de aur, pe lângă cel prădat la început, în 106 AD, când Traian l-a învins pe Decebal, fără să-i aducă în dar nici măcar o lupoică deformată, cu trei ţâţe siliconate, cum au fixat-o nişte aberanţi de curând pe scările muzeului de istorie din Bucureşti. Mă rog, pentru câtă istorie românească ştiu bucureştenii e tocmai potrivită (îmi cer scuze de la excepţii, şi sunt destule, dar nu-i scuz pentru că o acceptă acolo, în continuare).

POPOARELE MIGRATOARE fiind în deplasarea jefuirii nu s-au oprit să minerească, s-au mulţumit cu ce au prădat. Hunii sufereau în spaţiile închise, muntoase, împădurite aşa că nu au lăsat nici o urmă de aşezare după trecerea lor. Ostrogoţii au fost mai receptivi la aurul de aici şi de la ei ne-a rămas Tezaurul de la Pietroasa „Cloşca cu pui de aur”.

FEUDALISMUL timpuriu a început cu ungurii care au aflat de aurul munţilor şi au urcat pe Mureş şi Crişuri pentru că în albiile acestor râuri încă se mai găsea aur, ajungând până la sursa cea fabuloasă auro-argentiferă din Munţii Apuseni. Cum ungurii nu aveau nici o pricepere, dar le plăcea aurul, s-au învrednicit să-l prade de la moţi iar regii lor au colonizat zona cu mineri saşi. Astfel, în 1325 Regele Carol Robert de Anjou a concesionat Baia de Arieş unor mineri din Saxonia, ce au venit cu unelte şi tehnică minieră mult mai avansată, deci au fost mult mai productivi. Odată cu minerii au sosit şi alţi meseriaşi ceea ce a dus la o superioară dezvoltare a localităţilor miniere. Atunci, galeriile romane ce însumau vreo şapte kilometri sunt prelungite cu alte galerii cu profil diferit, boltit, susţinut de zidărie uscată din piatră cioplită. După înfrângerea regatului ungar în 1526, Transilvania devine principat autonom dar vasal otomanilor, care nu îşi aduc prea mare contribuţie în minerit, doar în colectarea aurului prin toate mijloacele. Odată  învinşi otomanii, Transilvania este încorporată în Imperiul Habsburgic iar mineritul din Munţii Apuseni ia un avânt nemaiîntâlnit din epoca romană. Însăşi Maria Teresia se implică în accelerarea şi performanţa mineritului, dând poruncă să se facă tăuri speciale pentru apa necesară ştampurilor – instalaţie mecanică din lemn folosită la sfărâmarea minereului – după care numărul ştampurilor a depăşit mia, după cum reiese din raportul baronului Ignatz von Born, ce a fost trimis de curtea imperială la Roşia Montană pentru un raport amplu despre starea şi performanţa mineritului, după cum scrie şi inginerul miner Valentin Rus în istoria sa. Ei au deschis noi galerii, cărora le-au dat denumiri religioase ca: „Sfânta Treime”, „Înălţarea Domnului” sau „Sfânta Cruce”, ultima fiind cea mai lungă şi bogată în care vagoneţii de lemn pe şine din lemn au fost treptat înlocuite cu cele din fier. Astăzi, când privim cu admiraţie cât de măreaţă este Viena, fosta capitală a imperiului habsburgic, ştim că la baza ei stă munca perseverentă a habsburgului şi aurul moţului.

La sfârşitul secolului XIX-lea în Munţii Apuseni, scrie inginerul Valentin Rus în documentata sa lucrare istorică despre Roşia Montană: existau mici exploatări miniere, proprietate individuală sau proprietatea unor asociaţii miniere pe cuxe şi precizează că deşi mici proprietari lucrau rudimentar au atins cele mai mari şi bogate minereuri aurifere. De amintit, pentru că merită ca exemplu, printre micii proprietari individuali din vremea hasburgică se afla şi un mecena al moţilor, Mihail Gritta, care, fiind foarte norocos în exploatarea sa,  din aurul găsit a ridicat şapte biserici româneşti, printre care şi vechea biserică ortodoxă din Roşia Montană în 1781, cu un turn zvelt de 31 de metri, ceea ce a fost un semn de emancipare pentru moţi, printre celelalte confesiuni cu biserici mai mari.

SECOLUL XX. În timpul Primului Război Mondial mulţi mineri au fost recrutaţi şi duşi pe diferite fronturi, multe mine s-au închis iar, după 1918, noua administraţie românească a fost nepricepută şi obstruată, în fel şi chip, de fosta stăpânire. Au trecut nişte ani buni până ce mineritul la Roşia Montană sub administraţie românească să atingă ritmul anterior războiului, şi într-un deceniu a reuşit exploatări pe noi galerii în lungime de 20 Km. Când totul începuse să meargă ca pe roate a intervenit Al Doilea Război Mondial, ocuparea şi exploatarea României de către eliberatorii  sovietici, naţionalizările şi sovromurile impuse.

Naţionalizarea din 1948 a trecut automat toate asociaţiile şi societăţile miniere în proprietatea statului de democraţie populară ce era încătuşat şi tras, în marş forţat şi dur supravegheat, să ajungă comunismul fratelui de la răsărit. În vocabularul dictaturii comuniste apare sintagmele: sarcina principală, producţii mărite, întreceri socialiste, cincinale, victoria comunismului în întreaga lume. Chiar aşa, trebuie însă precizat că mineritul, în noua societate comunistă impusă, a beneficiat de foarte buni specialişti români, formaţi la Institutul de Mine din  Petroşani, care au proiectat minele şi instalaţiile miniere la parametri mondiali, dar la norme de producţie peste putinţe ce au fost trasate ca sarcina de partid şi stat.

Nevoia tot mai mare de aur a impus o cercetare riguroasă a zăcămintelor de aur din patrulaterul aurifer din Munţii Apuseni, cu maximum de focalizare la Roşia Montană, unde au fost angrenate mai multe echipe complexe de specialişti, formate din ingineri, tehnicieni, geologi, topografi, forjori pentru eşantioane, care au adunat cu mult profesionalism date necesare, concrete. La sfârşitul cercetărilor concluziile au evaluat că la Roşia Montană se găsesc 300 de tone de aur şi 1.600 tone de argint, plus alte metale preţioase necesare în tehnologiile actuale, moderne. Pe aceste date Consiliului de Miniştri a hotărât ca din 1970 să se înceapă exploatarea minereului de aur de la suprafaţă, începându-se cu derocarea muntelui. Tehnologia exploatării la suprafaţă, chiar dacă nu a fost la cel mai ridicat nivel, a reuşit să exploateze minereu din care se extrăgea 340 Kg de aur şi 1.800 Kg de argint pe an. Din 1974 exploatarea subterană s-a sistat şi galeriile au fost părăsite împreună cu o mare parte din utilajele  din ele.

DUPĂ DECEMBRIE 1989, s-au instalat la guvernare oportunişti şi parveniţi dornici să se îmbogăţească mai rapid decât încrâncenaţii capitalişti. Capitaliştii străini, în patologica lor stare de înavuţire şi dominare economică, au găsit în guvernanţii post-decembrişti marionetele care răspund rapid, bine şi slugarnic la comenzile lor, mulţumindu-se cu mărunte favoruri şi comisioane. Prin strategia lor de dresori dominanţi le-au indus ideea că industria română este doar o grămadă de fier vechi ce trebuie blocată, stopată, degradată şi apoi vândută lor la preţul fierului vechi!! Iliescu cu Petre Roman şi Adrian Năstase au depus zel şi râvnă în acest sens şi rezultatele s-au văzut în câţiva ani. În industria mineritului, ruinarea se vede peste tot, dar Roşia Montana este un caz special de urmărire şi vânare a bogăţiei după o ruinare programată, ca apoi să fie vândută de zeci de ori sub adevărata ei valoare. Fapte: în 1989 exploatarea la suprafaţă funcţiona cu 1200 de angajaţi şi era în limitele eficienţei, în anul 2000 mai erau 800 de angajaţi cărora li se inducea ideea de ineficienţă, nerentabilitate, nesiguranţă şi în 2006 exploatarea de la Roşia Montană s-a închis, punând în şomaj de mizerie 450 de angajaţi. Cifrele sunt din volumul ROŞIA MONTANĂ – AUR şi ARGINT lucrare scrisă de inginerul miner Valentin Rus, director al Societăţii Roşiamin. Astăzi autorul este şi ghid turistic al galeriilor romane din Roşia Montană şi nădăjduieşte ca, odată şi odată, fostele galerii miniere să fie amenajate în cel mai mare muzeu minier al Europei, pentru că atât ca lungime cât şi în timp istoric este pe primul loc. 

După 1989, în întreaga Românie, industria mineritului a intrat într-un declin rapid până la închiderea majorităţii minelor. Acest colaps al mineritului se datorează celor trei factori majori: preşedinţilor şi guvernelor lor post-decembriste, minerilor dezorientaţi, dezinformaţi şi rapacităţii capitaliştilor străini. Guvernele corupte şi capitaliştii străini şi-au dat mâna în a deruta şi dezaxa societatea română, în a o depersonaliza şi deznaţionaliza, în a sărăci România şi a o supune intereselor străine. Guvernele lui Iliescu şi Băsescu au dus la îndeplinirea acestor interese străine, chiar mai mult decât se aşteptau bancherii globalizării şi pe lângă ei tot felul de impostori. Pentru afirmaţiile de mai sus este ilustrativ, edificator ce se întâmplă la Roşia  Montană, cea mai bogată în minereuri de metale preţioase din patrulaterul aurifer al Munţilor Apuseni, unde a apărut Gold Corporation, o companie caracatiţă în exploatarea aurului lumii, pozând aici cu oferte şi programe de binefaceri sociale, în spatele cărora se ascund adevăratele intenţii de profituri exorbitante.

Ajunşi aici cu istoria reală, trebuie făcută o paranteză, oprindu-ne un moment la Vasile Timiş, cel ce a deschis ochii, din calcule şi inginerii financiare, companiei Gold Corporation către Eldorado din Munţii Apuseni, de la Roşia Montană. Fără nici o îndoială maramureşanul  Vasile Timiş, născut în 1963 la Borşa şi absolvent al şcolii profesionale auto-mecanică, este un om de afaceri înnăscut cu norocul de partea sa, dacă la vârsta de 45 de ani se înscria printre cei cinci sute cei mai bogaţi englezi, fiindcă acum trăieşte la Londra cunoscut sub numele de Frank Timiş, dar face afaceri şi în România unde se plasează între primii zece români căpătuiţi recent, dacă luăm în considerare că după absolvirea şcolii profesionale, a plecat din România cu mâinile goale şi s-a fixat în Australia unde a început ca şofer, camionagiu. Când a avut primul său camion s-a declarat companie, apoi a minerit vreo şase luni într-o regiune numită plastic pârâul ţânţarului şi şi-a deschis o companie proprie de minerit, mai mult o firmă, din spatele căreia s-a lansat în bursă, unde norocul îi mergea înainte deschizându-i toate uşile. Vasile Frank Timiş este o minte financiară efervescentă cu o voinţă şi cutezanţă rară, care a experimentat cu succes, până acum, metoda îndată ce dai faliment cu o companie, imediat deschide alta mai îndrăzneaţă şi astfel în 1995 a pus pe roate Gabriel Resources un adevărat cal troian la bursă cu care şi-a deschis alte oportunităţi de îmbogăţire. Printre porţile deschise se numără cele din România, începând cu Regia Autonomă a Cuprului din Deva, care s-a fălit cât de bogată este prezentându-i deschis toate cercetările şi documentaţia resurselor minerale din Munţii Apuseni făcute de specialiştii români în deceniile trecute. Sigur că l-a atras bogăţia Munţilor Apuseni, unde a început prospecţiunile de verificare a datelor. Vasile Frank Timiş nu a venit singur ci împreună cu calul troian, Gabriel Resources, dar al zeilor financiari pentru Roşia Montană şi aşa muntele de aur al moţilor se va  mistui în băncile zeilor financiari în timp ce moţii vor rămâne, câţi vor mai rămâne, cu încă o istorie amară, dar de data asta şi fără aurul munţilor lor.

 

ROŞIA MONTANĂ – 2012 

 

 

              Am ajuns în piaţa Centrului Istoric al Roşiei Montane, epicentrul propagandei RMGC pentru cei ce vin din alte părţi aici, condusă cu o strategie informaţională de Gabriel Resourses – companie de explorare şi dezvoltare din Toronto – care a obţinut dubios şi o licenţă de exploatare a întregului minereu, dar încă nu a primit aprobare de începerea extracţiei şi de prelucrare cu cianură. Între timp licenţa a expirat, s-au găsit mari abateri de la legile statului român şi internaţionale ale proiectului RMGC, dar compania de explorare şi dezvoltare persistă cu încăpăţânare diabolică, prin tot felul de negocieri şi târguieli, prin manipulări propagandistice să obţină aprobarea acestui proiect total dezavantajos economic României şi dăunător, nociv mediului natural. În aceşti ani a apărut o contracarare puternică din partea unor localnici ce susţin „suntem supuşi, manevraţi şi exploataţi mai rău ca pe vremea sovromurilor”. Acestora li s-au alăturat, şi continuă să se alăture, academicieni, cercetători de înaltă calificare, elite culturale şi artistice, sociologi şi alte categorii de intelectuali, cetăţeni lucizi din toată România şi împreună se opun cu argumente pertinente proiectului RMGC!!   

Piaţa veche e cu adevărat istorică, a fost sute de ani târgul de sâmbătă al moţilor, al meseriaşilor şi comercianţilor de la poalele muntelui de aur, nesecat în peste optsprezece secole de minerit continuu. Piaţa este înconjurată de clădiri vechi, de secole, marcate adânc de ruinare ce au fost lăsate aşa de noii proprietari. Dintre clădiri, din cea mai reprezentativă a mai rămas doar faţada şi aceasta în stare de pre-prăbuşire, pe care noii proprietari au acoperit-o cu nişte pânze, ca nişte tifoane groase, pe care au pictat cum va arata acea clădire renovată. Acest tratament de pansare cu tifoane pictate l-au aplicat şi altor clădiri din piaţă, ce vor fi scoase nou-nouţe ca din pălăria iluzionistului, după ce vor primi aprobarea să secătuiască definitiv nu numai un munte de aur ci patru munţi: Cetate, Cârnic, Orlea şi Jing consideraţi că ar conţine cel mai mare zăcământ de aur şi argint din Europa şi unul dintre cele mai bogate din lume. Până la obţinerea aprobării clădirile rămân în agonia dărâmării, mascate de bandaje de tifoane groase pictate, pentru că guvernele Băsescu nu au fonduri de renovarea patrimoniului, numai pentru ICR-ul patibularului patapievici.  Pentru mine, la prima vedere îmi dau imaginea cadavrelor  din morgă acoperite cu cearceafuri, dar, în realitate sunt frescele propagandei,  manipulată economic şi psihologic de Gabriel Resources din Toronto, înfiinţată în 1995 de Vasile Frank Timiş, ce este preşedinte peste zece directori!! I-am găsit pe Internet, mari specialişti în jongleriile bursei torontone. Aceştia, au motive determinate să pună mâna pe acest tezaur românesc şi să-l bage în bursele şi băncile lor, după principiul capitalist: minimum de investiţie şi maximum de profit, la care, în globalizarea intensivă s-a adăugat prin orice mijloace de la manipulare psiho-economică şi ajungând, chiar, să se folosească de aranjamente teroriste (vezi cum se poate începe un război unde e mult petrol). 

În spatele acestui centru istoric atât de sărac şi părăginit, în letargie,  ajuns de comă şi în comă, printre turnuri de biserici vechi se vede strălucitor muntele de aur decapitat şi derocat de exploatările trecute, ale comunismului a tot biruitor! Strălucirea muntelui relevă bogăţia pe care o conţine şi parcă adevereşte cât de mare va fi profitul companiei de explorare şi dezvoltare oferit de către noii vânzători ai României. În câţiva ani de exploatare modernă, intensivă cum ni se  spune şi putem crede, îl vor rade împreună cu alţi trei dintre ceilalţi Munţi Apuseni. Atunci în această piaţă istorică vor rămâne doar nişte clădiri refăcute superficial, prin lucrări şi materiale ieftine, care în interior se vor sprijini pe consolidări cu bârne mascate, decorate cu sclipiciuri şi zugrăveli lavabile, pardosite cu plastic second hand, iar la  exterior, în locul bandajelor propagandistice de azi, vor fi nişte tencuieli netede şi colorate, uşi şi geamuri de termopan, tot din plastic. Pe faţade vor fi puse tăbliţe de alamă cu tot felul de informaţi istorice şi atenţionare: proprietate Gabriel Resources, fiindcă deja sunt ale companiei, achiziţionate între 2002 şi 2008 cum scrie în proiectul lor. Bineînţeles că au fost cumpărate la preţ de moloz, dar când  gabrielenii – am io motiv să-i numesc aşa pe cei zece directori conduşi de preşedintele lor Vasile Frank Timiş –  îşi vor lua tălpăşiţa cu munţii de aur în spinare, nu înainte de-a aranja cu guvernanţii statului român să le cumpere de la ei, dar la preţ de palate din marmură de Carrara. Şi ce nu fac guvernanţii români cu banii contribuabililor când cad comisioane grase!    

Dintre toate clădirile centrului istoric, numai una singură a fost restaurată, cea mai mică şi aceasta de către muzeele naţionale de istorie din Bucureşti şi Alba Iulia, este Casa 325 transformată în muzeul Aurul Apusenilor. Clădirea este bine renovată, muzeul nu prea mare şi nici prea bogat, dar profesional aranjat iar ghida foarte plăcută, binevoitoare şi doctă. Ceea ce m-a impresionat pe mine a fost statuia zeiţei Terra Mater – Telus la greci – ce mi-a amintit imediat de Mather Earth a amerindienilor, acelaşi cult, dar la ce distanţă geografică între ele, la care adaug şi budismul tibetan. E un cult religios deosebit de înţelept, de-a trata planeta noastră ca pe mama tuturor fiinţelor şi al lucrurilor, de-a o respecta şi îngriji. Ecologiştii de astăzi, într-un fel sau altul, practică acest cult. Nu şi cei de la Gold Corporation ce va folosi  anual 91.800 tone substanţe dăunătoare mediului dintre care 12.000 tone vor fi sărurile de cianură puternic otrăvitoare Mamei Pământ!!

M-am întreţinut plăcut cu ghida ce mi-a explicat multe exponate şi mi-a arătat şi cele două replici după tăbliţele cerate, ce ne transmit date importante despre mineritul din timpul romanilor, aici la  Alburnus Maior. La sfârşit mi-a recomandat să vizitez mina romană. Bineînţeles este mai mult decât o curiozitate pe care am să mi-o  satisfac din multe puncte de vedere.  

Pe latura cealaltă a pieţii, în Casa 323 se află Centrul de informare a proiectului minier RMGC ce mă interesează. Este o veche clădire cu etaj şi ea cu faţada bandajată să nu se vadă starea de degradare în care se află şi pe care scrie mare, deasupra intrării: Suntem aici. Vino în centrul de informare ca să înţelegi proiectul miner Roşia Montană şi sigla lui Gold Corporation, care e afişată peste tot la Roşia Montană din zece în zece metri, numai că de data asta nu scrie sub ea Gold Corporation ci, cu aldine, Gabriel! Foarte frumos, gabrielenii noştri, proprietarii noştri din Toronto, care de ani de zile, duc cea mai murdară campanie de manipulare psihologică, de panică cum au să moară de foame foşti mineri şi se va dărâma toată istorica Roşie Montană dacă nu vin ei, gabrielenii  lui Vasile Frank Timiş să-i salveze.

Salvarea minerilor şi-a Roşiei Montane, gabrielenii au început-o cu achiziţionările: au achiziţionat 78% din totalul proprietăţilor rezidenţiale din zona industrială a proiectului – aşa scrie în proiectul lor. Nu au restaurat nici măcar clădirea centrului lor de propagandă, doar au bandajat-o iar pe unii roşieni şi turişti îi îmbrobodesc cu palavre! Vino în, în cazul acesta, sună ca la tavernele cu băutură proastă şi scumpă ocolite de clienţi sau ca la bordelurile cu curve bolnave şi bătrâne.

Eu am intrat ca să înţeleg, cum scrie afară şi bine am făcut, mi-am dat seama că înţelesesem adevărul mai dinainte, de la cei competenţi şi oneşti, care trăiesc aici sau au cercetat mediul istoric şi social precum şi proiectul RMGC în amănuţime. Centrul are o sală mare, încărcată de machete şi grafice, în mijlocul căreia turuia, ca un Kalaşnikov, căreia i s-au ataşat şi difuzoare, o doamnă robustă şi agresivă, precum activistele de partid de pe timpuri, care băga în capetele unui mic grup, să înţeleagă, ce impotenţi economic suntem noi, statul român după 2006, când s-a oprit definitiv exploatarea minieră. Apoi, cum ne-a pus Dumnezeu mâna în cap trimiţându-ne gabrielenii din Toronto să cumpere Roşia Montană cu centrul istoric cu tot şi ce minuni economice vor urma aici. Deocamdată, vedem doar cum au bandajat şi pus în cârje clădirile, ca nu cumva să nu cadă peste cei, câţiva roşieni, ce stau nepăsători la o bere în apropiere, pe o terasă urâtă din scânduri. Ceilalţi roşieni, mult mai prevăzători au urcat la Tăul Brazi la un picnic sănătos, cu bere şi mici, îndeletnicire duminicală pe căldurile lunii cuptor!

Orice întrebări sau încercări de a discuta şi alte soluţii locale, judeţene sau de stat, de redresare a situaţiei economice, prin noi înşine, cum am făcut şi în trecut, erau stopate cu agresivitate de către vajnica propagandistă a gabrielenilor din Toronto şi răspicat te aducea la ordinile ei, să accepţi fără alte comentarii şi păreri ceea ce îţi spune şi să aduci admiraţie, omagiu şi veneraţie gabrielenilor altfel fiind  etichetat duşman al bunăstării roşienilor şi cu un IQ de dobitoc! Nu m-a impresionat, eu am fost şi duşmanul poporului muncitor în trecut, acum doar a roşienilor e floare la ureche, dar am plecat că mi se făcuse greaţă corticală. Adică, cei interesaţi de ce se întâmplă cu adevărat la Roşia Montană, cei ce au citit tot felul de surse despre aur şi mineritul lui, cei ce au comparat situaţiile şi mineritului intensiv, modern şi vin la faţa locului să cunoască mai bine situaţia nu au dreptul să-şi exprime nedumeririle sau părerile contradictorii proiectului RMGC. E foarte adevărat că paragina localităţii şi-a mediului se datorează în parte mineritului de întrecere socialistă, dar şi dezorientării localnicilor după 1989, dar sunt şi argumente ce susţin că paragina şi sărăcia este şi rezultatul manipulărilor companiei de explorare şi dezvoltare din Toronto  pentru  falimentarea companiei româneşti de minerit, ca să-i ia locul şi să facă mare profit rapid prin minerit ultramodern, ultrarapid şi mega-poluant. 

Mă întreb cât mai durează până ce gabrielenii ăştea, aici, pe noile lor proprietăţi din Munţi Apuseni nu fac şi un lagăr de reabilitare cu românii ce se opun proiectului RMGC iar pe doamna propagandistă de la centrul lor să o pună şefă? Ce ticăloşi, câtă rapacitate, ce iad otrăvitor vor lăsa în urma lor! I-am dat  dracului cu centrul lor după ce am aflat că deja sute de familii de aici au fost strămutate de pe proprietăţile lor strămoşeşti să le facă loc lor, gabrielenilor. La  sugestia unui alt duşman al proiectului venit din regat, am urcat să vedem starea şi spiritul roşienilor, duminica, sus la Tăul Brazi. Am fost uimit de două lucruri: de frumuseţea peisajului ce se află într-o zonă de mediu ocrotită prin lege şi de buna dispoziţie a roşienilor în jurul meselor şi-a grătarelor. Deschişi şi ospitalieri, totuşi unii refuză să vorbească, să-şi spună părerea, alţii direct susţin ca sunt minţiţi, înşelaţi şi furaţi de străini care iau 80% din aur iar statul român aproape 20%.  Auzi dumneata, aproape 20% , adică ei precis 80% iar noi aproape 20%, păi şi 12% e aproape, nu? Doar contractul e secret! Contract secret pe moştenirile noastre din moşi, strămoşi! Păi să nu-i trimiţi undeva? Îi ştim noi pe străini din istoria minei ăştia, dar nu credeam că  guvernanţii noştri să fie aşa mari curve cu noi, cu moţii!!

Se făcuse târziu şi până ce se lasă noaptea trebuia să fiu acasă, la mine, în Nordul României. Am coborât tulburat şi iritat de câte am văzut şi auzit, fiindcă toate au început să mă frământe şi ştiu că mă frământă degeaba, mai mult decât să scriu şi eu, ca alţii, şi să mă alătur roşienilori nu pot face singur. Nu am nici forţă economică, nici poziţie socială, sunt numai un străin cu accent, dar cu acelaşi suflet românesc ca foarte mulţi din România. În schimb lefegii mass mediei guvernamentale primesc forţă economică să trâmbiţeze, pe toate căile, cât de bine le va fi roşienilor de îndată ce gabrielenii din Toronto vor demara proiectul mineritului intensiv cu cianură, dar nu vorbesc despre modul şi dramele strămutării a 973 de familii de pe proprietăţile lor pentru că proiectul gabrielenilor are nevoie de 42 kilometri pătraţi, adică 42.000 de hectare! Mare discordanţă între propaganda locurilor de muncă pentru roşieni şi realitatea strămutării lor.  

Am aflat dintr-un pliant de la centrul RMGC, primit gratuit, că peste o treime  din aceste familii au fost deja strămutate în noul cartier Recea din Alba Iulia, iar unii în judeţele învecinate, în schimbul proprietăţii cedate gabrielenilor. Din alt pliant, tot  de la centru, aflu că pe perioada funcţionării minei, Oxford Policy Management a calculat că va fi nevoie de 3.600 angajaţi!! Păi de unde îi luăm, dacă strămutăm, aproape forţat, trei sferturi din populaţia Roşiei Montane între timp? Îi aducem de la Oxford?! Sau precum romanii au adus mineri din Dalmaţia şi Iliria, gabrielenii din Toronto îi vor aduce de pe undeva din lumea treia, unde mâna de lucru e foarte ieftină, după ce a  împrăştiat prin manipulare milenară o comunitate autohtonă, prin strămutări şi relocări, stingându-i tradiţia etnică şi îngropându-i istoria sub haldele de cianură…

 

ROŞIA MONTANĂ ÎMPINSĂ PE MARGINEA  PRĂPASTIEI DE GABRIELENI

 

Roşia  Montană este acolo de când vulcanii aducători de metale preţioase la suprafaţă s-au liniştit şi au adormit de tot. Atestarea ei documentară scrisă pe celebrele tăbliţe de ceară este data de 6 februarie 131 AD dată la care se numea Alburnus Maior după latinii imperiului roman, cuceritorii Daciei la acea vreme. De-a lungul istoriei s-a vorbit şi scris deseori despre Roşia Montană pentru că a fost o exploatare minieră continuă de peste optsprezece secole, cea mai longilină mină de aur din lume. În ultimii douăzeci de ani se vorbeşte din ce în ce mai mult despre ea, de când Gabriel Resources şi-a băgat nasul înfigăreţ într-un chilipir românesc, pentru că Ion Marcel Ilici Iliescu şi Petre Roman au transformat România, prin mult trâmbiţata lor tranziţia, în chilipirul tuturor străinilor! Totul s-a făcut prin propagandă şi mass media.  

Se ştie de peste o sută de ani, de la un congres oarecare, că cine va stăpâni mass media, va influenţa şi controla societatea viitoare. Absolut adevărat, absolut demonstrat şi astfel cei ce vor să influenţeze lumea după scopurile lor se sprijină pe o mass media proprie, o adevărată armă îndreptată împotriva fiecăruia, la el în casă, mai ales după ce a apărut televiziunea şi internetul cu socializarea feisbucistă (în romgleză de la Facebook). Într-o sută de ani mass media s-a diversificat şi amplificat în fel şi chip, iar pentru cei puternici şi avuţi purtându-se chiar ca prostituatele de stradă:  pentru bani satisface orice pretenţii. Este o forţă de dominare teribilă. E adevărat că acestei forţe a privilegiaţilor i se opune o contra forţă: libertatea presei şi accesul egal la ea ce s-a  încununat cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, prin celebrul ei articol 19. Imediat, cei puternici şi avuţi, ce vor să controleze lumea şi prin presă, au contracarat cu alte forţe, metode: negarea adevărului inconvenabil, omiterea sau trunchierea realităţii, a esenţialului, selectarea din sondaje ce le este favorabil sau pur şi simplu fabricarea lor, propagandă stridentă, violentă în marş nazist sau demonstraţie comunistă. Au pus în scenă sfânta calomnie şi dezinformatorii cu descântece halucinogene şi ca personaj principal  manipularea ce are multiplele proceduri pentru brainwashing şi mind programming cum este recunoscut internaţional! Într-o frază am punctat  aceste caracteristice ale mass mediei folosite cu multă abilitate de gabrielenii din Toronto în alienarea şi strămutarea locuitorilor din Roşia Montană pentru a le lua proprietăţile, mutându-i în locuri diferite, greu de adaptat şi este la fel, precum în trecut, nord americanii îi strămutară  pe amerindieni în rezervaţi! Cartierul Recea din Alba Iulia este o neo-rezervaţie.

Datorită acestor nelegiuiri, Roşia Montană a devenit o problemă a întregii naţiuni române fiindcă proiectul străin de exploatare intensivă este o altă ocupare şi prădare a ţării şi a declanşat  scânteia de redeşteptare naţională, precum în trecut au fost cele din 1784 -1785 şi 1848  -1849, tot aici, în  Munţii Apuseni!  Atenţie…

Insistenţa abuzivă, fără margini şi discernământ, a gabrielenilor din Toronto de a pune mâna pe minereul de la Roşia Montană prin orice mijloace, în mod cert ascunde alte motive pe lângă marele profit cu care RMGC se alege în dauna României. La suprafaţă promit toate legalităţile, tehnologiile şi dragoste neţărmurită faţă de sărăcia roşienilor, pe care-i strămută de pe vetrele lor milenare, în timp ce în subteran fac aranjamente şi corup şi mai mult guvernanţii corupţi, să scoată legi şi ordonanţe în favoarea lor, dovedind că se pricep la săpături, la mineritul subteran! Din nefericire, mass media de Cotroceni, de parlament şi cea de stradă, prostituată, satisface propaganda lui Gabriel Resourses, numindu-se mass media contra serviciu pe sub masă!

Cel mai evident exemplu de manipulare a opiniei publice prin frontul comun al acestor trei mass media este crearea locurilor de muncă la Roşia Montană, unica sursă de bunăstare locală, după ele. Această afirmaţie nu se sprijină pe realitate, este un fals grosolan din două motive: Întăi, RMGC este angajată în faza de strămutare a peste nouă sute de familii de roşieni, deci aproape o jumătate din toată populaţia comunei şi satelor ei. Strămutarea este în toi: peste trei sute de familii au fost ca deportate spre reciclare în locuri de muncă, în alte părţi. Al doilea, după proiectul RMGC toată activitatea de minerit şi prelucrare va dura 25 de ani, perioadă mult exagerată la tehnologia ultramodernă cu care se afişează, după care vor pleca, dar, bineînţeles nu vor lua şi angajaţii locali cu ei, deci înapoi la şomajul anului 2006!! Roşia Montană va fi părăsită şi dată uitării precum  minele secătuite din vestul sălbatic nord american!!

În paranteză, mult mediatizată de RMGC în România este o doamnă care doreşte insistent deschiderea mineritului pentru viitorul copiilor ei. Sentimente materne nobile, numai că în 25 de ani, copiii dânsei vor fi adulţi şi caritabila companie a gabrielenilor va fi dusă lăsând pentru viitorul copiilor doar o haldă de 250 milioane tone de steril cu cianuri într-o groapă de 360 de hectare pe Valea Cornei, un adevărat mormânt al fostului aur românesc. Această haldă îmbibată intensiv în substanţe chimice toxice va fi ţinută de un baraj înalt de 180 de metri, cât o clădire cu 60 de etaje!! Vă daţi seama ce înălţime şi ce mare presiune îl forţează în permanenţă şi eventualitatea cedării este chiar şi matematic admisă. Atunci acea haldă otrăvitoare de 250 de milioane tone porneşte la vale, ca cea de la Baia Mare din anul 2000, declanşând un dezastru ecologic local şi european!!

Şi mai vreau să-i spun ceva doamnei, primarului din Roşia Montană, şi celor ce văd  totul în roz prin acest proiect. Dacă se va porni acest proiect anti Roşia Montană, antinaţional, la care Băsescu pune umărul, că el cap nu are decât pentru buzunarele lui, să fiţi siguri că nu va dura atât cât spun, sa vă amăgească, în zece ani îl termină, cu tot cu mult mediatizatele locuri de muncă!! Argument este Mina Rio Narcea din Spania, asemănătoare ca mărime cu cea de aici, pe care au dat-o gata în nouă ani!! Reţineţi: strămutarea populaţiei, durata de existenţă a exploatării şi calculaţi-vă viitorul în roz adus pe tava mass mediei de gabrielenii din Toronto!           

Din diferite surse scrise pe hârtie şi de pe Internet aflăm ce bombă cu ceas distrugătoare va lăsa în scurta ei trecere prin Roşia  Montană această companie străină. Dar mai întâi, sunt de părerea celor ce susţin continuarea mineritului la Roşia Montană, dar într-o formă mult mai redusă, modernizată, în timp îndelungat şi concomitent cu mineritul la minimum să se treacă treptat de la această mono industrializare la activităţi alternative atât în alte sectoare industriale cât şi agro-zootehnice, la un turism specific acestui spaţiu. Cunosc Munţii Apuseni şi cred în superiorul lor potenţial turistic, am ideea aceasta şi cred că putea fi realizată în două decenii, dacă statul român ar fi făcut contracte de parteneriat cu companii din Austria sau Germania pentru modernizarea drumurilor şi şoselelor plus anexele moderne ale turismului, Munţii Apuseni puteau deveni TIROL ROMÂNESC! 

Să continuu ideea; dacă, în loc de politică miticească de pricopseală necinstită guvernanţii României ar fi avut un pic de dragoste de ţară şi spirit gospodăresc, se puteau apuca de un asemenea proiect în urmă cu ani şi ani de zile şi atunci roşienii aveau de lucru şi nu trebuiau să fie strămutaţi, mai ales că au acasă la ei cel mai mare muzeu al mineritului din lume, ce trebuia doar amenajat şi prezentat lumii. Locuri de muncă şi venit pentru generaţii şi generaţii. Blestem pe capul naţiunii să nu fie condusă de gospodari ci de guzgani!! Să-l  aibă preşedinte pe Băsescu Traian, care văzând culoarea apei ce se scurgea din mina părăsită nu a putut face o altă sinapsă neuronală decât că seamănă cu coniacul!! Al doilea, şi eu, fiind cetăţean român, mă opun proiectului RMGC pe care îl văd ca pe un monstru, ca pe un balaur din basmele noastre populare, care se năpusteşte asupra Munţilor Apuseni şi-al oamenilor săi. E monstruos cum o companie străină ne înşeală, cum ne jefuieşte la noi în ţară, cum ne aruncă de pe vetrele noastre milenare şi aducând utilaje gigantice vor transforma, în câţiva ani, patru munţi frumoşi în rezidii otrăvitoare peste secole. E o neruşinare monstruoasă din partea lor dar în acelaşi timp o laşitate din partea noastră că nu suntem mai mulţi, mai hotărâţi să ne opunem  acestui proiect  străin şi monstruos.   

 

CREDINŢĂ ÎN FORŢELE NOASTRE, ÎMPOTRIVIRE UNITĂ, REUŞITĂ

 

Cred în cei ce se opun cu argumente şi idei cinstite proiectului RMGC. Sunt foarte mulţi cetăţeni români luminaţi, ce cred că putem reuşi prin noi înşine. Am urmărit în ultima vreme multe informaţii, interviuri, mese rotunde, dezbateri publice pe această temă. Marea majoritate, de la cetăţenii Roşiei Montane la academicieni, de la iubitorii Munţilor Apuseni la cercetători şi specialişti, se opun categoric acestui proiect, care ne bagă pe gât câteva miliarde de dolari şi ne desfiinţează identitatea, tradiţia, istoria şi ne lasă fără aur. Printre cei ce se opun cu argumente competente am să mă opresc la cadrele didactice din Academia de Ştiinţe Economice care au publicat un material intitulat 24 argumente contra proiectului RMGC, nici un argument pentru. Este un material academic de 15 pagini, ce spulberă toată propaganda gabrielenilor din Toronto. Este, după părerea mea, unul dintre cele mai clare, raţionale şi complete materiale care spulberă  proiectul RMGC ce se sprijină numai pe propagandă, aranjamente, comisioane.

Redau, telegrafic, demonstraţia raţională a cadrelor didactice contra RMGC: 1- prezentarea şi performanţele companiei Gabriel Resources sunt slabe şi incompetente, gabrielenii nu sunt specialişti în minerit ci doar nişte investitori, cu banii naivilor, în explorare şi dezvoltare; 2 – Gabriel Resources a obţinut licenţă de exploatare prin aranjamente subterane nu prin licitaţie publică cum trebuia după lege; 3 – după încheierea contractului şi obţinerea licenţei, Gabriel Resources  şi-a însuşit noi terenuri inclusiv în vatra comunei Roşia Montană, ce este pe lista monumentelor istorice protejate; 4 – Gabriel Resources  calcă în picioare Legea Minelor care nu permite activităţi minere pe terenurile cu situri arheologice sau monumente istorice, guvernul şi parlamentarii închid ochii; 5 – Nu este în interesul ţării această mega exploatarea rapidă a aurului, pentru că Banca Naţională are aur în lingouri peste valoarea impusă de UE;  6 – Dacă s-ar aproba proiectul RMGC, Gabriel  Resources se va extinde şi la alte exploatări, ceea ce măreşte aria dezastrului mediului; 7 – utilajele gigantice, camioane de 150 de tone, şi substanţe toxice cu mari cantităţi de cianură sunt foarte dăunătoare comunităţii şi mediului; 8 – Gabriel Resources este incapabilă tehnic şi financiar să demareze şi să realizeze un asemenea mega proiect, se bazează pe inginerii financiare de bursă şi hazarduri favorabile pe parcurs; 9 – Gabriel Resources are experienţă limitată în exploatare, însă se bazează pe succes prin propagandă şi jonglerii de bursă; 10 – Neîncrederea în datele furnizate în proiect, fiindcă variază de la un raport la altul, în funcţie de preţul aurului la bursă, în timpul crizelor preţul aurului creşte întotdeauna; 11 – vestigiile arheologice sunt mai preţioase decât aurul rămas după optsprezece secole de exploatare; 12 – Gabriel Resources nu a fost capabil să facă exploatarea rentabilă anterior, între anii 2000 şi 2006, când capacitatea de exploatare era de trei ori mai mică decât în noul proiect RMGC; 13 –  neîncredere în angajamentele şi graficul lui Gabriel Resources datorită abaterilor şi amânărilor din trecut; 14 – Proiectul RMGC a fost  anulat definitiv de către Curtea Supremă, în 2008, pentru nerespectarea legii cu privire la protejarea siturilor arheologice; 15 – Proiectul RMGC este slab întocmit fără să ţină cont de marile riscuri care le generează;  16 – Relocarea sau strămutarea a circa 2000 de oameni (900 de familii) este un sacrilegiu; 17 – RMGC nu va aduce un beneficiu regiunii, localnicilor ci probleme de mediu pe termen lung, pentru că RMGC pleacă cu aurul, miliardele intră pe mâna guvernaţilor din Bucureşti, cei din Munţii Apuseni rămân la fel de săraci; 18 – Până acum Gabriel Resources a făcut bani prin emiterea de acţiuni la bursă şi în numele aurului din Roşia Montană unde a făcut investiţi foarte puţine dar multă propagandă; 19 – Atitudine nedreaptă, agresivă a lui Gabriel Resources faţă de locuitorii afectaţi de proiectul companiei; 20 – Înstrăinarea cu atâta nepăsare a bogaţiilor naturale şi calamitatea adusă mediului sunt sacrilegii la adresa generaţiilor viitoare; 21 – Proiectul RMGC este opus unei dezvoltări durabile, el produce numai un dezastru durabil; 22 – Roşia Montană face parte din patrimoniul naţional ca zonă protejată datorită monumentelor naturale, de asemenea se află şi pe lista monumentelor istorice, ceea ce conform legilor şi reglementărilor interzice proiectul RMGC; 23 – Conform PSA – Producţion Sharing Agreement – care face recomandări în asemenea proiecte ce se încheie între stat şi investitor, precizează că produsul finit (aurul şi argintul în cazul de faţă) revine 80% statului şi 20% investitorului ori la Roşia Montana e tocmai invers; 24 – comparând cu alte megaproiecte de exploatare a aurului din lume, vedem că prin contractul secret încheiat cu Gabriel Resources cetăţenii români sunt  grosolan manipulaţi şi înşelaţi de ambele părţi semnatare ale contractului.

Mi-am permis, pentru clarificarea realităţii, să reproduc telegrafic cele 24 de puncte de vedere ale cadrelor didactice ale Academiei de Studii Economice pentru că sunt competente şi conţin esenţa impactului dezastruos al proiectului RMGC.

Dacă am repetat, şi voi mai repeta, anumite puncte ce conţin opinii asemănătoare ale unor academicieni, cercetători, oameni de cultură, ziarişti autonomi şi mai ales ale localnicilor prin vocea lucidă, hotărâtă şi curajoasă a lui Eugen David, preşedintele Asociaţiei Alburnus Maior vom ajunge la concluzia că avem, cu toţii, drepturi legitime şi raţionale să ne opunem acestui proiect. Iar dacă ne vom uni şi vom fi mai activi vom reuşi să oprim acest proiect. 

 

DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ

 

În zilele care au urmat după trecerea mea prin Roşia Montană  am rămas aproape complet ataşat de ea. Mă obseda insistenţa companiei Gabriel Resourses, care de 15 ani urmăreşte, pândeşte şi atacă vicios Roşia Montană pentru a o răpune şi a devora-o. Mă obseda comportamentul unei părţi din mass-media românească ce se prostituează la solicitarea gabrielenilor şi ca foarte mulţi ce cunosc ce fel de guvernanţi avem văd cei treizeci de arginţi cu care au trădat Roşia Montană, Munţii Apuseni! Obsesiile acestea m-au împins la mai multă informare, pentru a-mi consolida poziţia de voluntar în campania împotriva acestui proiect. 

Mi s-au părut competente şi de reţinut afirmaţiile profesorului universitar Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş–Bolyai şi membru al Academiei: În privinţa acestui proiect şi al nocivităţii lui comunitatea ştiinţifică din România s-a pronunţatşi, după enumerarea celor ce fac parte din comunitatea ştiinţifică şi se opun proiectului, continuă: implementarea proiectului va duce la dispariţia în cvasi-totalitate a resurselor valoroase, a patrimoniului cultural şi natural al sitului Roşia Montană, afectând ireparabil mediul. Aşa va fi. Am citit multe dintre argumentele comunităţii ştiinţifice din România şi m-au convins prin demonstraţiile lor ştiinţifice de consecinţele dezastruoase ale proiectului RMGC şi observ cum se izbesc nu atât de limitarea intelectuală a guvernanţilor, cât mai ales de lipsa lor de caracter şi rapacitatea, avându-l în frunte pe jucătorul Băsescu Traian. Despre ultimul dintre aceştia, şi la propriu şi la figurat, istoricul Ioan Piso, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei şi preşedintele Fundaţiei Culturale Roşia Montană scrie: se vede cu ochiul liber că toate autorităţile statului – de la ultimul miliţian de acolo şi până la Traian Băsescu – toţi se transformă în activişti de propagandă şi în agenţi de sprijin ai mineritului după proiectul RMGC. Iar domnul Băsescu este cel mai activ în acest sens. Profesorul universitar Ioan Piso este recunoscut pentru două lucruri: întâi, este o somitate profesională şi didactică, al doilea fiind foarte inteligent şi analitic devine neiertător, caustic cu proştii, răii, ticăloşii. Parcă faţă de proşti e mai îngăduitor, nu şi în cazul Băsescu, care este şi ticălosul numărul unu din România. În articolul din ziarul „Cotidianul” îi aminteşte prim- ticălosului cum, în 2009, înainte de-a fi reales, a semnat Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Conservarea Patrimoniului Naţional în care este consemnată şi conservarea patrimoniului de la Roşia Montană şi se cere interzicerea mineritului intensiv şi cu cianuri. Timpul a trecut de la acea semnătură şi profesorul adaugă: domnul Băsescu se poartă de parcă ar avea puternice interese materiale (personale, desigur) în proiectul minier de la Roşia Montană. Paranteza cu personale, desigur îi aparţine semnatarului şi răzbunarea domnului Băsescu nu a întârziat, răzbunarea lui este recunoscută. În cazul de faţă, piratul răzbunător s-a folosit de doctorul veterinar Kelemen Hunor, pe care l-a aranjat pe funcţia de ministru al culturii româneşti, care l-a demis pe  profesorul universitar Ioan Piso din funcţia de director al muzeului şi l-a împins să-şi ia umbrela din cuier şi să plece la pensie!! În ce hal de degradare intelectuală şi morală sunt parlamentarii români dacă au dat cultura română pe mâinile unui veterinar, care este la fel de răzbunător precum căpitanul piraţilor. În paranteză, telegrafic, explicaţia: Kelemen Hunor are o consilieră personală, pe numele ei bun Csilla Heghedus, care i s-a plâns veterinarului cu lacrimi anti-româneşti că ardeleanul român, Piso, nu l-a ascultat, ba chiar l-a supărat rău pe tăticul ei de la Cluj, proiectantul Szabo Balint!! Atât i-a fost românului ardelean!! Să nu uit: ministrul veterinar lucrează din greu să încropească, cu ajutorul piratului, ţinutul autonom semisecuiesc-–semiunguresc şi dacă va reuşi, şi eu nu văd nici o piedică în faţa paşilor mărunţi, căpitanul pirat  va fi pus de preşedinte onorific pe viaţă!!           

Dar ziaristul Mihai Tatulici îi întrece pe amândoi, şi pe veterinar şi pe prim-piratul, încă de pe vremea când a lansat ruşinea de a fi român, imediat după  Decembrie 1989. Până atunci fusese un aplaudac, în picioare, al epocii de aur şi flaşnetar, pe la toate colţurile, al partidului unic şi al conducătorului mărit, acum a ajuns să se prostitueze şi cu gabrielenii care l-au plătit gras, trimiţându-l în Noua Zeelandă să vadă cum funcţionează o mină. De atunci, nefericitul rebut intelectual a devenit flaşnetarul gabrielenilor la Realitatea TV. A fost trimis, tot pe banii lor, la Roşia Montană ca să-l atragă într-o cursă printr-un interviu pe profesorul universitar Ioan Piso, ce se afla acolo. Profesorul s-a dus de bună credinţă, în ideea unui dialog pe baze de argumente. Dar rebutul intelectual Mihai Tatulici i-a pregătit argumentarea printr-un grup contra care l-au huiduit, insultat şi agresat pe profesor în public. Profesorul a părăsit emisiunea, fiindu-i milă de unii şi greaţă de alţii. Mihai Tatulici a jubilat că i-a ieşit emisiunea, că a îndeplinit, cu succes, sarcina de manipulare a companiei care, desigur, îl va trimite să mai vadă şi alte mine. Oricâte mine ar vedea, veşnicul prostituat Tatulici nu va observa, că nu are cu ce, marea diferenţă dintre minele operate de Gold Corporaţion din alte părţi, amplasate fie prin deşerturi fie prin munţi pustii, faţă de  Roşia Montană, care se află într-o zonă dens populată, cu o istorie de două mii de ani marcată acolo. Toţi trepăduşii gabrielenilor, printre care şi această ruşine a mass-media româneşti, nu văd decât ce li se spune să vadă.   

Multe am aflat, documentându-mă şi discutându-le la Aletheia până ce, într-o după masă, aşa dintr-o discuţie cu scriitorul Virgil Raţiu ne-am urcat în Golfuleţ şi am plecat la Roşia Montană, care este la o aruncătură de băţ de noi, de numai 275 kilometri. Până la Cluj şoseaua este foarte bună (făcută de o companie germană) şi să ajungem la Alba Iulia nu mai trebuie să trecem prin traficul Clujului ci printr-o nouă centură ocolitoare, trecem direct spre Turda şi scurtăm aruncătura de băţ. Centura, o veche şi bună idee, trece la câteva sute de metri si pe lângă marea groapă de gunoaie a Clujului, la marginea căreia a apărut, de necrezut şi nemaivăzut în România socialistă, un micro-cartier nou-nouţ fabricat din materiale uşoare achiziţionate din groapa de gunoi, în care locuiesc cetăţeni români, fără diferenţe de etnie, religie, sex sau vârstă, deci democrată, europeană sută la sută, ce muncesc şi trăiesc din marea groapă de gunoi a Clujului!! Am văzut şi un reportaj, prim plan, foarte bine făcut care m-a şocat. De necrezut ce diversă a devenit societatea clujeană de la dealurile pline de vile la acest modern bidonville de invidiat în toată Uniunea Europeană! De fapt este numai un eşantion al noii societăţi româneşti care a ajuns din urmă capitalismul cu toate câte le are el!!

Doamne fă-mi o favoare mică, învie-l pe Ceauşescu şi trimite-l într-o istorică vizită de lucru aici! Motorul Golfuleţului s-a oprit şi am auzit o voce: Nu vrea să vă mai vadă, nu aţi fost mulţumiţi când v-a dat locuri de muncă şi apartamente la toţi, atâta pricepere i s-a  dat, nu ştiam că va ajunge preşedintele vostru! Acum, lăsaţi-l în pace, s-a apucat şi aici de construcţia socialismului. Să  meargă Băsescu şi scutierul lui, Boc, să-i  asigure că dacă aprobă proiectul Gold Corporation, ăia  or să le creeze şi lor locuri de muncă!!

Motorul Golfuleţului s-a pornit din nou şi noi ne-am dus mai departe, dezgustaţi şi întristaţi, discutând de ce poţi vedea şi auzi la noi în ţară. De la Alba Iulia am luat-o spre Munţii Apuseni pe Valea Ampoiului pe un drum mai mult decât mizerabil. ai de telescoapele Golfuleţului şi de cururile noastre! Am oprit la Zlatna să ne cumpărăm de-ale gurii, că ne pierduserăm pofta de mâncare după ce trecurăm pe lângă groapa de gunoi a Clujului, pe buza căreia se înălţa micro-cartierul liberilor scormonitori în gunoaie. Magazinul era plin şi de alimente şi de oameni, aveam aici şi o datorie la o doamnă vânzătoare, de la trecerea precedentă. Intrasem să-mi cumpăr ceva de mâncare, că io, ca ţăranul ardelean mănânc numai din traistă, dar nu mai aveau pâine. Doamna vânzătoare aflând că sunt un drumeţ pe aici şi cum  peste tot se închidea mi-a tăiat din pâinea ei patru felii şi mi le-a dat.

Doamne, de ce ai făcut poporul ăsta atât de omenos şi i-ai dat asemenea conducători ticăloşi şi trădători să-l distrugă, împreună cu străinii ţării?!? Nu mi-a răspuns, o fi fost la cină. Sau poate s-a plictisit de sâcâielile  mele. „Da de unde, nu te mai ia în seamă”. Tac şi-mi văd de drumul cu gropi şi câini comunitari costelivi şi cu capul aplecat, dar care, odată cu deschiderea mineritului sub victoriosul steag a lui Gabriel Resources vor umbla mândri cu covrigi în coadă. Unii dintre noi, românii semănăm leit cu aceşti câini.

După Zlatna, spre Abrud,  drumul devine absolut pitoresc în apus de soare şi urcând într-un pas montan îmi dă impresia că intru în sufletul naturii mamă, mă simt bine în natura Ţării Moţilor. Ce ruşine că nu o cunoaştem cu toţii, că nu o îngrijim şi preţuim cum s-ar cuveni. Şi fără să vreau gândurile mă poartă în Olanda, unde oamenii ţării de o mie de ani ridică diguri solide împotriva unei mări mai înalte, ameninţătoare transformând nişte terenuri mlăştinoase în ţară frumoasă, grădina de flori a lumii prin ei înşişi. Iar noi cu atâta frumuseţe şi bogăţie nu suntem în stare nici de nişte drumuri ca lumea, nu mai suntem în stare nici să ne exploatăm aurul nostru. Suntem încă aici, o parte, suntem genetic foarte bine înzestraţi, majoritatea, dar am ajuns ultimii din Europa în privinţa griji şi randamentului faţă de ţară. După ce trecem pasul, coborând, începem să ne uităm după o pensiune unde să înnoptăm, nu prea sunt.

Ce turişti să vină pe drumuri rele ca ăsta?

Se mai găsesc, uită-te la noi!! Şi într-adevăr, nu după mult timp ne-a ieşit la marginea drumului Pensiunea „Detunata”. Excepţional de frumos amenajată, modernă, confortabilă, foarte curată, deci se poate. Şi nu eram singurii, erau şi nişte nemţi veniţi pe motociclete, ce stăteau pe terasă la bere Ursus. Noi ne-am dus în grădină într-un chioşc  frumos amenajat unde ne-am scos merindele şi glajele din traistă şi ne-am apucat de mâncat şi povestit câte în stelele de deasupra noastră, că lună nu era seara noastră din Munţilor Apuseni. Virgil m-a ascultat, ironizându-mă din când în când, cum plăsmuiesc io Tirolul Românesc aici în Munţii Apuseni, prin noi înşine. Şi când am terminat glajele,  târziu după miezul nopţii, ne-am luat vorbele şi visele cu noi şi ne-am dus la culcare.

Paragina din centrul istoric al Abrudului l-a stânjenit rău pe Virgil, îndeosebi starea de degradare a Bisericii Unitariene şi a casei monument istoric unde au fost trădaţi şi deţinuţi conducători moţilor la Răscoala din 1784. Până la Roşia Montană mai erau puţini kilometri, ultimii în pantă, printre nişte clădiri una mai dărăpănată ca alta, dar lăsau de înţeles trecutul lor frumos al bunăstării de atunci ce acum s-a transformat în monumentalitate neglijată. Piaţa veche din centrul istoric, deprimantă şi bandajată de gabrieleni era aproape pustie, cu cutia Poştei Romane, roşie şi prăfuită, căzută pe o rână de pe suportul ei metalic, aşteptând şi ea să se dea drumul la minerit în speranţa că atunci vin „investitori canadieni” şi o aşează şi pe ea, înapoi pe suportul ei. Să aştepte sănătoasă. Am revăzut cu interes muzeul aurului şi apoi am traversat piaţa la centrul Gabriel Resourses unde am fost invitaţi politicos de o altă doamnă să-i ascultăm explicaţiile binefacerilor aduse de proiectului RMGC, ceea ce am şi făcut cu luare aminte, dar în momentul când doamna a văzut reportofonul în mâna lui Virgil, i-a spus să-l închidă. Virgil i-a arătat legitimaţia de ziarist, degeaba. Din acel moment politeţea doamnei s-a întrerupt, precum  curentul electric în epoca de aur. Am mai rămas câteva minute într-o conversaţie lâncezită şi apoi am plecat cu pliantele sub braţ.

Am coborât la fosta administraţie a minei, Societatea Roşiamin, unde, împreună cu un grup venit din Ungaria am coborât în istoria de acum optsprezece secole, în galeriile săpate de minerii şi sclavii romani. Am coborât 150 de trepte şi fiorii reci ai istoriei trecute, atât de bine povestită de ghid, inginerul minier Valentin Rus, ne-a însoţit în cei câţiva kilometri de galerii trapezoidale, electrificate acum dar pe vremea aceia luminate doar de nişte opaiţe slabe ce aveau nişe speciale în pereţii minei. Grupul din Ungaria era unul feminin ce avea două translatoare din Cluj şi m-a impresionat prin seriozitatea cu care ascultau şi prin întrebările puse. Erau inteligente şi rafinate în acelaşi timp.

După vizitarea galeriilor am urcat la suprafaţă şi am vizitat muzeul  în aer liber cu vestigii romane şi maşini unelte folosite în mină din evul mediu până în epoca modernă, apoi am vizitat muzeul interior încărcat de fotografii, planşe şi minereuri aurifere. Aici, inginerul miner a  continuat cu interesante explicaţi şi răspunsuri la întrebări din partea grupului unguresc foarte interesate, ţintite, se vedea că au multe noţiuni şi informaţii despre situaţia de la Roşia Montană. Am observat cum inginerul miner a ocolit cu pricepere întrebările despre proiectul RMGC, rămânând la suprafaţă şi trecând cu şiretenie subtilă la istoria şi monumentele romane de la Roşia Montana, în care s-a dovedit un adevărat expert. Noi am fost politicoşi, am lăsat vizitatoarele să-şi epuizeze întrebările, după care au mulţumit şi au plecat. Atunci, l-am încolţit noi cu întrebări, la care ne-a răspuns calm, politicos tot la suprafaţă, folosindu-se de „nu ştiu”, „nu cunosc” şi chiar de no comment!

Zâmbind, Virgil l-a întrebat cum se face de ştiţi aşa de bine ce a fost aici, acum aproape două mii de ani  şi nu ştiţi ce se întâmplă astăzi în Roşia Montană? Domnul inginer miner, Valentin Rus ne-a privit pătrunzător un moment şi zâmbind blând a spus: Ştiu ce se întâmplă, pentru că este la vederea oamenilor cu vedere, dar eu nu vreau să  fiu  avocatul unei părţi. Adevărul trebuie înţeles şi judecat la lumină, nu ascuns în galeriile propagandelor avocăţeşti! Pentru mine, miner fiind, susţin că se mai poate mineri aici, pentru încă multe generaţii, dar să minerim aşa puţin şi pe îndelete ca înainte. Cred însă că trebuie să mai facem şi altceva aici în Munţii Apuseni pentru bunăstarea îndelungată a moţilor! Şi din nou, ca inginer miner care m-am ocupat de istoria mineritului, spun că Roşia Montană, înainte de toate, trebuie să devină în ochii lumii ceea este de fapt: Cel mai mare muzeu autentic al mineritului aurului şi argintului din lume, pentru că însumează 150 de kilometri de galerii, în toate formele de la începuturile făcute de daci şi romani trecând continuu prin toate epocile societăţi până astăzi..

Muzeu al douăzeci de secole prin el însuşi este o mină de aur continuă pentru generaţii şi generaţii de localnici dar şi pentru vizitatorii din întreaga lume. Nemţii şi austrecii au făcut din asemenea mine muzee, sunt mult mai mici decât  Roşia Montană, dar  comunităţile din jurul lor au prosperat prin acest turismul miner. Să mai adaug şi vestigiile romane, şi clădirile istorice care se află în frumosul peisaj al Roşei Montană şi vă asigur că va fi cel mai mare şi mai interesant muzeu de acest gen din lume…       

(Iulie 2012, Winnipeg – Canada)

 

 

                                          

 

DEFINIŢII EPIGRAMATICE

Posted by solariu On September - 3 - 2012

FEMEILE

Sunt ciute suple, graţioase,
Cu ochi frumoşi şi sâni superbi;
Cu cât acestea-s mai frumoase
Cu-atât și soţii lor mai cerbi.

~

MĂGARUL

Măgarul, dacă vrei să ştii,
E-un patruped interesant:
E-acel ce face măgării
Aproape cât un guvernant.

~

MINIJUPELE

Sunt haine pline de lipici,
Pe post de fuste sau de rochii;
Cu cât acestea sunt mai mici,
Cu-atât mai mari se cască ochii.

~

GINECOLOGUL

E un medic cunoscut
Prin eforturile sale
Drept un mare Institut
De Sondaje… Digitale.

~

PARLAMENTUL

Se ştie că-i un fel de han,
Cu un specific românesc,
În care unii dorm buştean
Pe banii celor ce muncesc.

~

STRIPTIZUL

E dansu-acela dintre bare,
Pe care-l practică o fată
Extrem de lungă în picioare;
Şi lungă şi destrăbă/lată.

~

MĂRŢIŞORUL

Simbolul care vrei-nu vrei,
Îţi spune lucrurile-n faţă:
Fidelitatea -la femei-
Atârnă de un fir de aţă.

~

MONICA LEWINSKI

Doamna care le învaţă
Pe femeile cuminţi
Cum să reuşească-n viaţă
Fără-a strânge mult din dinţi.
~
CÂINELE

Definirea lui e clară:
Este tipul de potaie
Căreia, la noi în ţară,
Multă lume frunze-i taie!

Recensământul ruinării României (1)

Posted by Stefan Strajer On August - 24 - 2012

Recensământul ruinării României (1)

Autor : Col (r) Vasile Zărnescu

A început să circule pe Internt, din vara lui 2011, textul de mai jos.

***

Ceea ce veţi citi este de natură să impresioneze şi o… piatră!

Simpla trecere în revistă a celor 1.256 de… repere naşte multiple nedumeriri, orice încercare de justificare a jafului comis ducând spre fraudulosul „pact cu diavolul“, încheiat de guvernanţii României de după ’89. Întreaga fostă economie naţională a ţării noastre este evidenţiată într-un… necrolog!

Indiferent de modul de analiză, obiectiv/subiectiv, nu putem pleca decât din momentul ’89, an în care devenise oficial că Romania nu mai avea datorie externă. Nu trec cu uşurinţă peste lipsurile îndurate de popor, supus fără voie şi explicaţie unui maraton căruia nu i se vedea linia de sosire. Nu va fi uitată nici suferinţa aceluiaşi popor, cauzată de exacerbarea unei politici proletcultiste, cu finalitate paranoică. Vreau doar să scot în evidenţă rezultatul eforturilor făcute, evidenţa lor fizică legată de multiple ramuri economice, utile dezvoltării normale a unei naţii.

Tot ceea ce a însemnat timp, efort, durere, alienare, renunţare, există şi funcţiona indiferent de carenţele de… management pe care le-am aflat, cu toţii, când s-a început analiza motivatoare de ucidere a semenului şi de justificare a… dezastrului programat.

Mă repet, ca să înţelegeţi, în acel moment, al întoarcerii economice a României cu zeci de ani în urmă, ţara noastră nu mai avea nici o datorie. Mai mult, tot ceea ce veţi vedea în materialul care urmează, exista, era plătit, funcţiona, asigura viaţa de zi cu zi, prelucra multele bogaţii cu care fusesem „înzestraţi“ de divinitate.

Şi, dintr-o dată, se abătu asupra noastră furia ţinută în obroc a câtorva dintre fosilele stalinismului, asistaţi de urmaşii unor foşti colegi de-ai lor în prăpădirea fiinţei naţionale, încă din 1945, sprijiniţi de trădători dovediţi a fi în slujba unora dintre serviciile de spionaj, străine interesate direct în reîntoarcerea României la… sapă de lemn, profitând de disponibilitatea multor cozi de topor de care neamul acesta a tot avut „noroc“ şi cu încuviintarea… făcătorilor actuali ai globalizarii!

Cine şi cum ar fi putut rezista la o asemenea ofensivă!?  Românii s-au dovedit nedemni de sacrificiul stramoşilor şi, contrar aşteptărilor fireşti, au concurat la disiparea avuţiei naţionale, implicit la dezmostenirea „lor şi a urmaşilor lor, în vecii vecilor“. S-au bucurat ca nătângii de desfiintarea cooperativelor agricole, dispusă de Petre Roman, distrugând fizic întrega bază materială care le aparţinea, de drept, tot lor!  Au continuat balul libertăţii prin sporirea dezordinii în funcţionarea tuturor structurilor administrative şi nu numai a acestora.

Şi numai atunci când gospodăria nu mai avea garduri şi nici câini… au apărut „pricepuţii“, adevarata Coloana V-a a „edificării“ dezastrului total asupra unei ţări foarte frumoase, având păcatul de a fi locuită!

Citiţi, amintiţi-vă, gândiţi şi…speraţi,

Mugur Preda,

Bucureşti-România

 

În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns, acum, în anul 2011, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro!

CEEA CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI S-A DISTRUS, JEFUIT ŞI VÂNDUT ÎN 20:

1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges 2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau 3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor 4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila 5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj 6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta 7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj 8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati 9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj 10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj 11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara 12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti 13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures 14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt 15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova 16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea 17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti 18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti 19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti 20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges 21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau 22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov 23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj 24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta 25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj 26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati 27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara 28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi 29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti 30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures 31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures 32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova 33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu 34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava 35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis 36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti 37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti 38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti 39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti 40 Centrala miniera Valea Jiului – activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara 41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin 42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara 43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara 44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara 45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara 46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara 47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara 48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara 49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara 50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara 51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara 52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara 53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara 54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara 55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj 56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj 57 Intreprinderea miniera Motru Gorj 58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj 59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj 60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova 61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges 62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor 63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna 64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj 65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures 66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba 67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures 68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures 69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu 70 Combinatul minier Suceava Suceava 71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara 72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba 73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor 74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin 75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin 76 Intreprinderea miniera Balan Harghita 77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara 78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara 79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba 81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau 82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj 83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj 84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta 85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita 86 Intreprinderea salina Praid Harghita 87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti 88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova 89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava 90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea 91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu 92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu 93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu 94 Trustul petrolului Pitesti Arges 95 Trustul petrolului Moinesti Bacau 96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj 97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov 98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova 99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova 100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova 101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova 102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita 103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara 104 Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara 105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita 106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin 107 Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin 108 Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis 109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati 110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati 111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati 112 Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba 114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud 115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila 116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau 117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj 118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati 119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi 120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt 121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 122 Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba 123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor 124 Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj 125 Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj 126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova 127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt 128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor 129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt 130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt 131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea 132 Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti 133 Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti 134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj 135 Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges 136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt 137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna 139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov 140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor 141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi 142 Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures 143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare 144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu 145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu 146 Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu 147 Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti 148 Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti 149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges 150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges 151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor 152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges 153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov 154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj 157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor 158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti 159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov 161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov 162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau 164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta 165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj 166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj 167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati 168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita 169 Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt 170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova 171 Intreprinderea „Tehnometal“ – Timisoara Timis 172 Intreprinderea de masini agricole „Semanatoarea“ Bucuresti M. Bucuresti 173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti 174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau 175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau 176 Intreprinderea „Armatura“ Cluj-napoca Cluj 177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita 178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj 179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu 180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova 181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea 182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti 183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti 184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti 185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea „1 Mai“ Ploiesti 186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita 187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita 188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara 189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures 190 Intreprinderea „Unio“ Satu Mare Satu Mare 191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova 192 Intreprinderea „Neptun“ Campina Prahova 193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova 194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova 195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui 196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti 197 Intreprinderea mecanica „Dr. Petru Groza“ Bihor 198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis 199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud

200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin

201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin 202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin 203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin 205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj 206 Intreprinderea „Tehnofrig“ – Cluj-Napoca Cluj 207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 208 Intreprinderea „Independenta“ – Sibiu Sibiu 209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis 210 Intreprinderea „Vulcan“ -Bucuresti M. Bucuresti 211 Intreprinderea „Metalica“ – Bucuresti M. Bucuresti 212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti 213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad 214 Intreprinderea „Hidromecanica“ Brasov Brasov 215 Intreprinderea de utilaj greu „Progresul“ Braila Braila 216 Intreprinderea mecanica „Nicolina“ Iasi Iasi 217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi 218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt 221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt 222 Intreprinderea „Steaua Rosie“ Bucuresti M. Bucuresti 223 Intreprinderea „Timpuri Noi“ Bucuresti M. Bucuresti 224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea „Rulmentul“ Brasov- Brasov Brasov 225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui 226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman 227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova 228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau 229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani 230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov 231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna 232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures 233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu 234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati 235 Santierul Naval Braila Braila 236 Santierul Naval Constanta Constanta 237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu 238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu 239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti 240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta 241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati 242 Santierul Naval Tulcea Tulcea 243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati 244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba 246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad 247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau 248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor 249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov 250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov 251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj 252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita 253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita 254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi 255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt 256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau 257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj 258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures 259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu 260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu 261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava 262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea 263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti 264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti 265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti 266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges 267 Intreprinderea “Electroprecizia” Sacele Brasov 268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna 269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita 270 Intreprinderea “Electromures” Timisoara Timis 271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti 272 Intreprinderea “Acumulatorul” Bucuresti M. Bucuresti 273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti 274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti 275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti 276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice “Electroarges” – Curtea de Arges Arges 277 Intreprinderea “Romlux” Targoviste Dambovita 278 Intreprinderea “Steaua Electrica” Fieni Dambovita 279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi 280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov 281 Intreprinderea “Electronica” Bucuresti M. Bucuresti 282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti 283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti 284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti 285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti 286 Intreprinderea “Conect” bucuresti M. Bucuresti 287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti 288 Intreprinderea de relee medias Sibiu 289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea ” Automatica” Bucuresti M. Bucuresti 290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune ” Electrocontact” Botosani Botosani 291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau 292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau 293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna 294 Intreprinderea “Sinterom” Cluj – Napoca Cluj 295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman 296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii – titu Dambovita 297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui 298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis 299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti 300 Intreprinderea “Electroaparataj” Bucuresti M. Bucuresti 301 Intreprinderea “Electromagnetica” Bucuresti M. Bucuresti 302 Intreprinderea “Electrotehnica ” Bucuresti M. Bucuresti 303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Bucuresti M. Bucuresti 304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani 305 Intreprinderea “Metalul Rosu” Cluj- Napoca Cluj 306 Intreprinderea “Unirea” Cluj – Napoca Cluj 307 Intreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca Cluj 308 Intreprinderea “Nicovala” Sighisoara Mures 309 Intreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mures Mures 310 Intreprinderea de masini textile “IMATEX” Tg. Mures Mures 311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara “Izlaz” Alexandria Teleorman 312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb “9 Mai” Lugoj Timis 313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila “AMIT” Bucuresti M. Bucuresti 314 Intreprinderea “Precizia” Bucuresti M. Bucuresti 315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti 316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj 317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt 318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta 319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova 320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges 321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau 322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau 323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor 324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov 325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta 326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova 327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova 328 Intreprinderea Rafinaria “Vega” Ploiesti Prahova 329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova 330 Intreprinderea chimica “Carbosin” Copsa Mica Sibiu 331 Combinatul petrochimic “Solventul” Timisoara Timis 332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj 333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad 334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau 335 Combinatul chimic Fagaras Brasov 336 Combinatul chimic Victoria Brasov 337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta 338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita 339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures 340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt 341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova 342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman 343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti 344 Intreprinderea chimica “Sinteza” Oradea Bihor 345 Intreprinderea de coloranti “Colorom” Codlea Brasov 346 Intreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Brasov Brasov 347 Intreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj- Napoca Cluj 348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj 349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi 350 Intreprinderea de detergenti “Dero” Ploiesti Prahova 351 Intreprinderea “Progresul” Ploiesti Prahova 352 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Azur” Timisoara Timis 353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea 354 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Policolor” M.Bucuresti 355 Intreprinderea de medicamente si coloranti “Sintofarm” M.Bucuresti 356 Intreprinderea de medicamente “Biofarm” M.Bucuresti 357 Intreprinderea de produse cosmetice “Nmiraj” M.Bucuresti 358 Intreprinderea de sapun “Stela” M.Bucuresti 359 Intreprinderea chimica “Victoria” M.Bucuresti 360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt 361 Combinatul de fibre artificiale “Vascoza” Lupeni Hunedoara 362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi 363 Intreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” M. Bucuresti 364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea 365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba 366 Intreprinderea chimica Turda Cluj 367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures 368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea 369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti 370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges 371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov 372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau 373 Intreprinderea “Napochim” Cluj- Napoca Cluj 374 Intreprinderea “Energia” -Constanta Constanta 375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj 376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara 377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi 378 Intreprinderea “Prodcomplex” Targu Mures Mures 379 Intreprinderea de anvelope”Victoria” Floresti Prahova 380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea 381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea 382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti 383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti 384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau 386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov 387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita 388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita 389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova 390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare 391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti 392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti 393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov 394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti 395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti 396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba 397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba 398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba 399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad 400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges 401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau 402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau 403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor 404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud 405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani 406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov 407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila 408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin 409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj 410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj – Napoca Cluj 411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj 412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta 413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna 414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita 415 Intreprinderea “Metal- lemn” Craiova Dolj 416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati 417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj 418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita 419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita 420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara 421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures 422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi 423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti 424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures 425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures 426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures 427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt 428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie “Relaxa Mizil” Prahova 429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova 430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare 431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj 432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu 433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava 434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava 435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis 436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui 437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea 438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea 439 Intreprinderea “Arta Mobilei” M. Bucuresti 440 Intreprinderea “Produse lemn mobila” M. Bucuresti 441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti 442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti 443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba 444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad 445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges 446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau 447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor 448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor 449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud 450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov 451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau 452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin 453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj 454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta 455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna 456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj 457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita 458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita 459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara 460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi 461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures 462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti 463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures 464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt 465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova 466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare 467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu 468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava 469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis 470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea 471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea 472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila 473 Intreprinderea de celuloza si hartie “Letea” Bacau Bacau 474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba 475 Intreprinderea de hartie “Bistrita” Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud 476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov 477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov 478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj 479 Intreprinderea de cartoane si confectii “Mucart” Cluj-Napoca Cluj 480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta 481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita 482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti 483 Intreprinderea de celuloza si hartie “Reconstructia” Piatra Neamt Neamt 484 Intreprinderea de hartie si cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamt Neamt 485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova 486 Intreprinderea de cartoane si confectii “Prahova” Scaieni Prahova 487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava 488 Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges 490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor 491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov 492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov 493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj 494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta 495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita 496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj 497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara 498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt 499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor 501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov 502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau 503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj 504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj 505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta 506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta 507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita 508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj 509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati 510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara 511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara 512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita 513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi 514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures 515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt 516 Intreprinderea de materiale de constructii “1 Mai” Bucov Prahova 517 Intreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni Prahova 518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare 519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj 520 Intreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu Sibiu 521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis 522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis 523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis 524 Intreprinderea “EXTRACERAM” Timisoara Timis 525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui 526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea 527 Intreprinderea de materiale de constructii “Cesarom” M. Bucuresti 528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti 529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii “7 Noiembrie” Bucuresti M. Bucuresti 530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane “Granitul” Bucuresti M. Bucuresti 531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba 533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad 534 Intreprinderea de suruburi “Anghel Saligni” Cernavoda Constanta 535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau 536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj 537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita 538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi 539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures 540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova 541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu 542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava 543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti 544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita 545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba 546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad 547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov 548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj 549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt 550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt 551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare 552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea 553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea 554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea 555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti 556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila 558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova 559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman 560 Intrerprinderea “6 Martie” Timisoara Timis 561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti 562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti 563 Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov 565 Intreprinderea mecanica de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca Cluj 566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj 567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara 568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi 569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman 570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj 572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj 573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati 574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures 575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures 576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova 577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava 578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis 579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba 580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges 581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov 582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau 583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita 584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara 585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu 586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures 587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti 588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti 589 Santierul Naval Orsova Mehedinti 590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti

591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 592 Intreprinderea textila “UTA” Arad Arad 593 Intreprinderea “Textila Pitesti” Arges 594 Intreprinderea textila “crisana” Oradea Bihor 595 Intreprinderea “Textila Nasaud” Bistrita-Nasaud 596 Intreprinderea textila “Moldova” Botosani Botosani 597 Intreprinderea “Tesatoria Codlea” Brasov 598 Intreprinderea “Textila” Buzau Buzau 599 Intreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa Dambovita 600 Intreprinderea textila “Oltul” Sf. Gheorghe Covasna 601 Intreprinderea “Textila” Calafat Dolj 602 Intreprinderea “Textila Galati” Galati 603 Intreprinderea de ata si filatura”Odorhei” Harghita 604 Intreprinderea “Filatura de bumbac Slobozia” Ialomita 605 Intreprinderea “Tesatura Iasi” Iasi 606 Intreprinderea “Textila Dunareana” Giurgiu Giurgiu 607 Intreprinderea “Filatura de bumbac Oltenita” Giurgiu 608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov 609 Intreprinderea “Filatura de bumbac Baia Mare” Maramures 610 Intreprinderea textila “Cazanele” orsova Mehedinti 611 Intreprinderea “Tesatoria de bumbac” Sighisoara Mures 612 Intreprinderea “Textila Slatina” Olt 613 Intreprinderea textila “Ardeleana” Satu Mare Satu Mare 614 Intreprinderea “Filatura de bumbac Carei” Olt 615 Intreprinderea textila “Tarnava Medias” Sibiu 616 Intreprinderea textila “Firul Rosu” Talmaciu Sibiu 617 Intreprinderea textila ” 11 Iunie” Cisnadie Sibiu 618 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Campulung Moldovenesc Suceava 619 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Gura Humorului Suceava 620 Intreprinderea “Textila Teleorman” Rosiorii de Vede Teleorman 621 Intreprinderea “Textila Timisoara” Timis 622 Intreprinderea “Textila Lugoj” Timis 623 Intreprinderea textila “Bumbacul” Timisoara Timis 624 Intreprinderea “Ambalajul metalic” Timisoara Timis 625 Intreprinderea “Textila Vaslui” Vaslui 626 Intreprinderea textila “Dacia” M. Bucuresti 627 Intreprinderea “Industria bumbacului” M. Bucuresti 628 Intreprinderea textila “Aurora” M. Bucuresti 629 Intreprinderea textila “Suveica” M. Bucuresti 630 Intreprinderea textila “7 Noiembrie” M. Bucuresti 631 Intreprinderea “Bumbacaria romaneasca Jilava” M. Bucuresti 632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 633 Intreprinderea textila “Drum Nou” Oradea Bihor 634 Intreprinderea textila “Republica” Darste Brasov 635 Intreprinderea de matase “Romania muncitoare” Cluj -Napoca Cluj 636 Intreprinderea textila “Dobrogeana” Constanta Constanta 637 Intreprinderea textila “Trainica” Pucioasa Dambovita 638 Intreprinderea textila “Navodul” Galati Galati 639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita 640 Intreprinderea ” Filatura de in si canepa” Gheorghieni Harghita 641 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Deva Hunedoara 642 Intreprinderea de matase”Victoria” Iasi Iasi 643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi 644 Intreprinderea de in si canepa “Textila” Iasi Iasi 645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov 646 Intreprinderea textila “Intex” Paulesti Prahova 647 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Sighisoara Mures 648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare 649 Intreprinderea textila “Solidaritatea” Satu Mare Satu Mare 650 Intreprinderea textila “Matasea Rosie” Cisnadie Sibiu 651 Intreprinderea “Filatura de in si canepa” Falticeni Suceava 652 Intreprinderea textila “Garofita” Timisoara Timis 653 Intreprinderea textila “Filatura de matase naturala” Lugoj Timis 654 Intreprinderea textila “Arta textila” Timisoara Timis 655 Intreprinderea “Filatura si tesatoria” Sanicolau Mare Timis 656 Intreprinderea textila ” 13 Decembrie” Timisoara Timis 657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman 658 Intreprinderea de matase “Select” M. Bucuresti 659 Intreprinderea de matase “Flamura Rosie” M. Bucuresti 660 Intreprinderea de matase “Borangicul” M. Bucuresti 661 Intreprinderea de matase “Matasea populara” M. Bucuresti 662 Intreprinderea de matase “Tesatoriile Reunite” M. Bucuresti 663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti 664 Intreprinderea textila “Unirea” M. Bucuresti 665 Intreprinderea textila “Industria Iutei” M. Bucuresti 666 Intreprinderea de in, canepa “Prodin” M. Bucuresti 667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 668 Intreprinderea de stofe “Argeseana” Arges 669 Intreprinderea Filatura de lina “Musceleana” Cetateni Arges 670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau 671 Intreprinderea de postav “Proletarul” Bacau Bacau 672 Intreprinderea “Netex” Bistrita Bistrita-Nasaud 673 Intreprinderea de stofe “Carpatex” Brasov Brasov 674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov 675 Intreprinderea textila “Octombrie Rosu” Ghimbav Brasov 676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau 677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta 678 Intreprinderea textila “Independenta” Craiova Dolj 679 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Miercurea Ciuc Harghita 680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt 681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures 682 Intreprinderea de stofe “Dorobantul” Ploiesti Prahova 683 Intreprinderea de stofe “Filatura de lina pieptanata” Mizil Prahova 684 Intreprinderea “Textila” Cisnadie Sibiu 685 Intreprinderea “Libertatea” Sibiu Sibiu 686 Intreprinderea textila “Dumbrava” Sibiu Sibiu 687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis 688 Intreprinderea de palarii “Paltim” Timisoara Timis 689 Intreprinderea de palarii “Lux” Periam Timis 690 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Focsani Vrancea 691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova 692 Intreprinderea “Textila” Grivita M. Bucuresti 693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti 694 Intreprinderea “Filatura de lina piptanata” M. Bucuresti 695 Intreprinderea “Munca Textila” M. Bucuresti 696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba 698 Intreprinderea de tricotaje “Tricoul rosu” Arad Arad 699 Intreprinderea de tricotaje “Miorita” Oradea Bihor 700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov 701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau 702 Intreprinderea de tricotaje “Somesul” Cluj-Napoca Cluj 703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita 704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita 705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara 706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi 707 Intreprinderea de tricotaje “Moldova” Iasi Iasi 708 Intreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet Maramures 709 Intreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra neamt Neamt 710 Intreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman Neamt 711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt 712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova 713 Intreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare Satu Mare 714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj 715 Intreprinderea de tricotaje “Drapelul rosu” Sibiu Sibiu 716 Intreprinderea de ciorapi”7 Noiembrie” Sibiu Sibiu 717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu 718 Intreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava Suceava 719 Intreprinderea de tricotaje “Bucovina” Radauti Suceava 720 Intreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timisoara Timis 721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis 722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui 723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea 724 Intreprinderea de tricotaje “Crinul” M. Bucuresti 725 Intreprinderea “Tricotajul rosu” M. Bucuresti 726 Intreprinderea de tricotaje “Tanara Garda” M. Bucuresti 727 Intreprinderea de tricotaje “Tricodava” M. Bucuresti 728 Intreprinderea de ciorapi “Apolo” M. Bucuresti 729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti 730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 731 Intreprinderea de confectii Arad Arad 732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges 733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau 734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor 735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor 736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani 737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani 738 Intreprinderea de confectii Braila Braila 739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau 740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin 741 Intreprinderea de confectii “Flacara” Cluj-napoca Cluj 742 Intreprinderea de confectii “Peninsula” comuna Lumina Constanta 743 Intreprinderea de confectii “Targu Secuiesc” Cluj-napoca Covasna 744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj 745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj 746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita 747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita 748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita 749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi 750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures 751 Intreprinderea de confectii “Portile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinti 752 Intreprinderea de confectii “Tarnava” Sighisoara Mures 753 Intreprinderea de confectii “Muresul” Tg. Mures Mures 754 Intreprinderea de confectii “Mondiala” Satu Mare Satu Mare 755 Intreprinderea de confectii “Steaua rosie” Sibiu Sibiu 756 Intreprinderea de confectii “Bega” Timisoara Timis 757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui 758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui 759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea 760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 761 Intreprinderea de incaltaminte “Ardeleana” Alba Iulia Alba 762 Intreprinderea de piele si marochinarie “Caprioara” Sebes Alba 763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade “Libertatea” Arad Arad 764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges 765 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Partizanul” Bacau Bacau 766 Intreprinderea de incaltaminte “Solidaritatea” Oradea Bihor 767 Intreprinderea de incaltaminte “Crisul” Oradea Bihor 768 Intreprinderea de incaltaminte “Bihoreana” Marghita Bihor 769 Intreprinderea de incaltaminte “Arta” Oradea Bihor 770 Intreprinderea de blanarie “1 Mai” Oradea Bihor 771 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Timpuri Noi” Brasov Brasov 772 Intreprinderea de incaltaminte “Clujana” Cluj-Napoca Cluj 773 Intreprinderea “Tabacaria Bucovat” Dolj 774 Intreprinderea de blanarie “Vidra” Orastie Hunedoara 775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures 776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures 777 Intreprinderea “Tabacaria Minerala Corabia” Olt 778 Intreprinderea de piele “Poporul” Ploiesti Prahova 779 Intreprinderea de piele “Drum Nou” Satu Mare Satu Mare 780 Intreprinderea de piele si incaltaminte “8 Mai” Medias Sibiu 781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie “13 Decembrie” Sibiu Sibiu 782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu 783 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Staruinta” Suceava Suceava 784 Intreprinderea de incaltaminte “Banatul” Timisoara Timis 785 Intreprinderea de incaltaminte “Modern” Timisoara Timis 786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis 787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis 788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis 789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis 790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis 791 Intreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timisoara Timis 792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte “Victoria” Timis 793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis 794 Intreprinderea “Pretim” Timisoara Timis 795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui 796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea 797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea 798 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Pionierul” M. Bucuresti 799 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Flacara Rosie” M. Bucuresti 800 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Carmen” M. Bucuresti 801 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Republica” M. Bucuresti 802 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Tehnica Noua” M. Bucuresti 803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti 804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti 805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti 806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti 807 Intreprinderea de incaltaminte “Progresul” M. Bucuresti 808 Intreprinderea “Tabacaria minerala” Jilava M. Bucuresti 809 Intreprinderea “Prefin” M. Bucuresti 810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti

811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba 813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges 814 Intreprinderea de sticlarie “Padurea Neagra” Alesd Bihor 815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud 816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani 817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani 818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau 819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau 820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj 821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj 822 Intreprinderea de portelan”Iria” Cluj-Napoca Cluj 823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj 824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures 825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures 826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures 827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova 828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova 829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova 830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova 831 Intreprinderea de sticlarie “Victoria muncii” Poiana Codrului Satu Mare 832 Intreprinderea de sticlarie “Vitrometan” Medias Sibiu 833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu 834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu 835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava 836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis 837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti 838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti 839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 840 Intreprinderea “Bunuri metalice” Arad Arad 841 Intreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad Arad 842 Intreprinderea “Aradeanca” Arad Arad 843 Intreprinderea “Metalica” Oradea Bihor 844 Intreprinderea de mase plastice „Viitorul“ Oradea Bihor 845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj 846 Intreprinderea „11 Iunie“ Galati Galati 847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures 848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures 849 Intreprinderea „Jiul“ Bals Olt 850 Intreprinderea „Flacara“ Ploiesti Prahova 851 Intreprinderea de masini casnice emailate „23 August“ Satu Mare 852 Intreprinderea „Emailul rosu“ Medias Sibiu 853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu 854 Intreprinderea „Flamura rosie“ Sibiu Sibiu 855 Intreprinderea „Metalurgica“ M. Bucuresti 856 Intreprinderea „Inox“ M. Bucuresti 857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau 859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor 860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov 861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj 862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj 863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati 864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi 865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis 866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu 867 Intreprinderea poligrafica „13 Decembrie 1918“ M. Bucuresti 868 Intreprinderea poligrafica „Informatia“ M. Bucuresti 869 Intreprinderea poligrafica „Arta grafica“ M. Bucuresti 870 Intreprinderea poligrafica „Filaret“ M. Bucuresti 871 Intreprinderea poligrafica „Buletinul Oficial“ M. Bucuresti 872 Casa de discuri „Electrecord“ M. Bucuresti 873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti 874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad 876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani 877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj 878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta 879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati 880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati 881 Intreprinderea „Tehnoutilaj“ odorhei Harghita 882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi 883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov 884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt 885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu 886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman 887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis 888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti 889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti 890 Intreprinderea poligrafica “Luceafarul” M. Bucuresti 891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad 893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges 894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau 895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor 896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor 897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor 898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani 899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov 900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila 901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila 902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau 903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau 904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj 905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj 906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta 907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta 908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj 909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj 910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj 911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita 912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati 913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara 914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita 915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita 916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita 917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi 918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov 919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu 920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu 921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov 922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov 923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures 925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt 926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt 927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova 928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare 929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu 930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava 931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman 932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis 933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis 934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea 935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti 936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad 938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges 939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges 940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor 941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor 942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov 943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila 944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau 945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj 946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta 947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita 948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj 949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati 950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara 951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita 952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu 953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov 954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu 955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures 956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures 957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt 958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova 959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava 960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman 961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis 962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea 963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi Vaslui 964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea 965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti 966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba 968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad 969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges 970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau 971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor 972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud 973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani 974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov 975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila 976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau 977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin 978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj 979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta 980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna 981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita 982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj 983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati 984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj 985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita 986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara 987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita 988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi 989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov 990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures 991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti 992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures 993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt 994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt 995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova 996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare 997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj 998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu 999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava 1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman 1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis 1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea 1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui 1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea 1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea 1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti 1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie “Zarea” Bucuresti M. Bucuresti

1008 Centrala industrializarii carnii – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba 1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad 1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges 1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau 1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor 1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud 1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani 1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov 1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila 1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau 1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin 1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj 1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta 1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta 1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna 1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita 1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj 1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati 1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj 1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita 1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara 1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita 1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi 1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov 1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures 1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures 1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt 1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt 1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova 1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare 1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj 1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu 1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava 1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman 1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis 1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea 1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui 1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea 1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea 1049 Intreprinderea „Antefrig“ Bucuresti M. Bucuresti 1050 Intreprinderea „Abatorul“ Bucuresti M. Bucuresti 1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti 1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba 1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad 1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges 1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau 1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor 1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud 1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani 1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov 1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila 1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau 1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin 1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj 1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta 1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna 1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita 1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj 1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati 1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj 1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita 1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara 1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita 1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi 1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov 1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures 1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures 1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt 1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt 1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova 1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare 1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj 1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu 1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava 1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman 1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis 1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea 1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui 1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea 1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea 1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti 1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad 1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau 1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani 1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov 1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau 1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj 1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi 1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu 1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov 1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita 1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures 1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor 1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures 1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt 1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt 1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis 1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov 1111 Intreprinderea de produse zaharoase „Feleacul“ Cluj-Napoca Cluj 1112 Intreprinderea de produse zaharoase „Cerna“ Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1113 Intreprinderea de produse zaharoase „Victoria“ Sibiu Sibiu 1114 Intreprinderea de produse zaharoase „Kandia“ Timisoara Timis 1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti 1116 Centrala berii, spirtului si amidonului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad 1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges 1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau 1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor 1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila 1122 Intreprinderea de bere „Aurora“ Brasov Brasov 1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj 1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta 1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna 1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna 1127 Intreprinderea de bere Galati Galati 1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita 1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara 1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi 1131 Intreprinderea de drojdie “Seineana” Seini Maramures 1132 Intreprinderea de bere si spirt „Banovita“ Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures 1134 Intreprinderea de bere si amidon „Steagu Rosu“ Piatra Neamt Neamt 1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova 1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare 1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu 1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava 1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis 1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie – Bucuresti M. Bucuresti 1141 Intreprinderea de bere Rahova – Bucuresti M. Bucuresti 1142 Intreprinderea de bere Grivita – Bucuresti M. Bucuresti 1143 Intreprinderea de bere Bragadiru – Bucuresti M. Bucuresti 1144 Centrala uleiului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1145 Intreprinderea de ulei „Interindustrial“ Oradea Bihor 1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta 1147 Intreprinderea de ulei „Oltenia“ Podari Dolj 1148 Intreprinderea de ulei „Prutul“ Galati Galati 1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita 1150 Intreprinderea de ulei „Unirea“ Iasi Iasi 1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov 1152 Intreprinderea de ulei „Ardealul“ Carei Satu Mare 1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman 1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui 1155 Intreprinderea de ulei „13 Decembrie“ Bucuresti M. Bucuresti 1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau 1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna 1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj 1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi 1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis 1162 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Ocna Mures Alba 1163 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Arad Arad 1164 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Craiova Dolj 1165 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Urziceni Ilfov 1166 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Carei Satu Mare 1167 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Barlad Vaslui 1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Ilfov 1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad 1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor 1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani 1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila 1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau 1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj 1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta 1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj 1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati 1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita 1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi 1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures 1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare 1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman 1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis 1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui 1185 Centrala Delta Dunarii – Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea 1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea 1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea 1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea 1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase –Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba 1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad 1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges 1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau 1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor 1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud 1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani 1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin 1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna 1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita 1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj 1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita 1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara 1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita 1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov 1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures 1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt 1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj 1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava 1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea 1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui 1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea 1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov 1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta 1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati 1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi 1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu Mures Mures 1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt 1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova 1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare 1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu 1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman 1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea 1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti 1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila 1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj 1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis 1228 Trustul inului, canepii si bumbacului – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta 1230 Intreprinderea de in Reci Covasna 1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita 1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures 1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova 1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu 1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures 1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures 1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad 1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor 1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau 1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures 1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt 1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu 1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis 1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui 1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman 1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud 1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare 1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava 1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman 1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea Tulcea 1251 Intreprinderea “PROTAN” Bucuresti M. Bucuresti 1252 Intreprinderea “Didactica M. Bucuresti 1253 Monetaria Statului M. Bucuresti 1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti 1255 Intreprinderea „Frigocom“ M. Bucuresti 1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare M. Bucuresti

1257 Intreprinderea de tevi sudate Bucuresti

 

 

 

 

***

 

ADDENDA

 

Cine are informaţii despre alte întreprinderi distruse, furate, vîndute pe nimic, să completeze lista. La acest jaf au contribuit toate partidele parlamentare care au fost la putere în aceşti 22 de ani apocaliptici, împreună cu indivizii corupţi din economie, ju$tiţi€, administraţi€ etc. – adică ceea ce s-a numit cleptocraţia.

În continuarea distrugerii economiei româneşti, guvernul trădător maghiarizat Boc-Bela, cu acordul preşedintelui filomaghiar Traian Băsescu şi la presiunea Fondului Monetar Internaţional (F.M.I.), şi-a propus să înstrăineze şi marile combinate energetice. În prima formă, pentru ca pastila să fie mai uşor de înghiţit de către români, înstrăinarea se va face prin aducerea de manageri străini – care vor dispune, evident, decizii dictate de forţe străine. Prin pierderea controlului asupra marilor combinate energetice, România îşi va pierde tot mai mult suveranitatea naţională, fiindcă sistemul energetic constituie o componentă esenţială a independenţei, suveranităţii şi securităţii naţionale.

Situaţia de acum doi ani, cînd Federaţia Rusă a oprit gazul – pe motivul întemeiat că Ucraina fura gaz din conductele transnaţionale, dar folosit doar ca pretext pentru a face presiuni contra ţărilor europene occidenatale! – şi a îngheţat toată Europa Occidentală este elocvent pentru pierderea independenţei României din cauza înstrăinării marilor combinate energetice! Vedeţi, în acest sens, comentariul „29 Vasile Zarnescu // Sep 24, 2008 at 12:18 pm“, la articolul meu NECESITATEA REÎNTREGIRII ROMÂNIEI – comentariu prin care am anticipat cu trei luni închiderea gazului rusesc!

De aceea, regimul Băsescu-Boc-Bela trebuie înlăturat rapid, înainte să mai apuce să dispună vreo decizie antiromânească!

(Va urma)

La ce le folosesc romanilor filmele americane?

Posted by Stefan Strajer On August - 24 - 2012

La ce le folosesc romanilor filmele americane?

 

Autor: Grid Modorcea (New York)

 

Ma uit adesea la programul filmelor care se difuzeaza pe piata romaneasca. Sunt numai filme americane, cu premiere sincron. Adica tot ce se gaseste pe piata americana, tot ce se produce aici, se poate vedea si la noi, la cinematografele din Bucuresti si din tara. Nu mai vorbesc de televiziuni, pline de filme americane non-stop. Nici in plin stalinism filmele rusesti nu se bucurau de o asemenea raspandire si comercializare, pentru simplul motiv ca nu exista libertate si, implicit, atatea Mall-uri si televiziuni. Nu existau deloc. Dar indoctrinarea sovietica, timp de peste 50 de ani, prin film / metoda leninista / a prins oare? Sunt romanii cat de cat rusificati?

Aceleasi intrebari pot fi puse si acum. Oare dupa 50 de ani, romanii vor fi, cat de cat, americanizati?

Daca la prima intrebare se poate raspunde cu NU, e sigur ca la a doua avem sau vom avea un DA.

Evident, mai e mult pana atunci, 50 de ani, fiindca deocamdata salile de proiectie sunt aproape goale, desi romanii au din plin “paine si circ”.

Dar ingrijorator este altceva: faptul ca ceea ce prezinta filmele americane, realitatea si fictiunea lor, nu se atinge cu ceea ce se intampla in Romania. Atat timp cat Romania nu va evolua economic, social, cultural si politic, nu exista sansa unui dialog real intre filmul american si spectatorul roman. Romanilor le-ar putea folosi enorm filmele americane daca ar avea suporturi reale de dezvoltare. Altfel, într-o Romanie suspendata, nu vad ce legaturi, ce puncte comune pot exista intre realitatea romaneasca si cea reala sau fictiva din filme ca Inception, Hugo, The Help, Ted, The Dark Knight, Spider-Man, Barry Lyndon si multe, multe alte filme pe care vi le-am prezentat in corespondenta mea.

Media romaneasca, subculturala, si spectatorul de rând, deşi cunosc şi cazul unui profesor ca Ion Coja, acuza filmul american, spun că el le-a dat românilor violenţa, drogul, prostituţia, înjurătura. Exact ce spuneam, ce tangenţe să aibă un film din categoria Hugo sau Inception cu realitatea romaneasca? Fiind la subsol, suburbana, populatia cinefila vede in filmul american exact ceea ce romanii au, mizerie, violenta, injuratura, prostitutie. Fiindca acest nivel de jos l-au cultivat posturi ca Protv, din care s-au imbogatit. Deci imoral nu este salariul de la TVR al unui antiroman ca Pataharbici, 26 de mii de lei!, imoral este filmul american, de fapt, un anumit gen de filme, cultivat de televiziuni, filme mediocre sau submediocre, pentru ţărani şi primarii lor!

Pe de alta parte, nu veti gasi in filmele americane, chiar cele de categoria B, vulgare, facute expres, injuraturi ca in filmele romanesti. In nici un film american nu veti auzi porcaieli de limba ca in Marfa si banii, al lui Cristi Puiu, sau ca in dejectia numita Turn of the Lights, in regia lui Ivana Mladenovici, cu care Romania s-a prezentat la New York, la Tribeca Film Festival, cel mai mare festival de film  al lumii. De unde au luat acesti autori injuraturile si mizeria? De la filmul american sau din realitatea romaneasca? In doua sute de filme cate am vazut la TFF, nu am gasit nici o injuratura, nimic porcos si cred ca toata productia de la Hoolywood pe un an nu are atatea înjuraturi câte gasim în filmul lui Ivana. Limba engleza e prea saraca la acest capitol. Pana si Shakespeare se da invins in fata lui Turn of the Lights! Asa ca stingeti luminile la acest capitol! 

Mai mult, nu veti vedea la TV filmele aflate acum pe piata. Fiindca una e ce se da pe marile ecrane si alta pe posturile TV, care iau scursura, pe bani putini, dupa ce filmelor li s-au epuizat exploatarea in cinematografe.

Asadar, planeaza o mare prejudecata in privinta filmului american, prejudecata intretinuta in primul rand de televiziuni, care nu mai fac cultura cinematografica, adica nu mai vine un critic care sa dea informatii, sa fixeze un film sau altul în istorie.

De aceea, orice film vad aici si circula si pe piata romaneasca, ma intreb, la ce foloseste romanilor, a caror probleme sunt de cu totul si cu totul alta natura, grija lor fiind acum pamantul care moare, asa cum, politic, Romania e o tara suspendata sau interimara. E incredibil! In asemena hal de carpeala, de improvizatie, nu a fost nici pe vremea fanariotilor!

Si ce mai de filme americane! Unul si unul. Cate nu ar putea invata romanii din ele! Si au de ce sa se prinda, de povesti! Fanteziile inventate de americani sunt fantastice, iti bucura spiritul. Povestea este un carlig universal. Dar romanii nu mai au timp de povesti. Astfel ca realitatea din ele le este inaccesibila, implicit idealurile. Filmul american este efectul unei societati asezate, iesita din criza, fara colapsuri la tot pasul. De aceea, el prezinta o alta realitate, mai ales o realitate a viitorului.

La astfel de filme americanii stau la cozi kilometrice, mai ales tinerii. Pe când la noi nici tinerii nu mai vor sa mediteze la un viitor indepartat, la o realitate post-apocaliptica sau sa participe la niste aventuri greu de imaginat in Romania, fiindca nu exista un asemenea suport fictional, de date reale!

*

Sa luam alt film de succes american, de ultima ora, The Bourne Legacy / Mostenirea lui Bourne (2012), aflat si pe piata romaneasca. Premiera a avut loc pe 10 august, concomitent, in SUA, ca si in Romania şi alte tari. Tony Gilroy, artizanul francizei „Bourne”, reia aici datele acestui serial de spionaj, început cu 12 ani in urma, si care a avut incasari de aproape un miliard de dolari!

Ce i-a adus enormul succes? Modalitatea de a povesti, foarte rapida, dupa tehnica videoclipului, fapt care necesita sute de locuri de filmare din unghiuri mereu insolite. La un moment dat se petrec in paralel cate cinci sau sase actiuni. Povestea este ca un paienjenis, ca un ghem foarte incurcat, o structura polistratificata, cu planuri diverse, real, SF, medical, psihologic, geografic, de spionaj militar, un veritabil labirint, din care poate sa iasa doar cine are firul Ariadnei.

Acesta ar fi spionajul genetic şi teleghidat. Care poate garanta un control total asupra spionilor, prin injectarea de virusi mortali, bine controlati de la centru. Se prezinta la modul foarte sofisticat in ce consta mostenirea lui Bourne, unul din artizanii acestei metode, care a fost sacrificat. E vorba de programul Treadstone, care, în acest film, scapa supervizoriulor de la CIA de sub control si se da ordin sa fie inchis.

În acest moment, se pune in miscare o vanatoare de oameni impresionanta. Toti sunt vanati si eliminati. Cu exceptia eroului acestui film, Aaron Cross (Jeremy Renner), a cărui supravietuire este legata de eliminarea dependentelor care il leaga de mostenirea lasata de Bourne, medicamente, injectii, virusarea organismului in general. Vedem cum el se lupta sa scape de toate aceste dependente, cum este senzationala secventa când îi transfera din corpul sau unui lup semnalul de urmarire electronica! Iar de virus il ajuta sa scape chiar doctorita care i l-a administrat, Marta Shearing (Rachel Weisz), pe care o salveaza de la moarte in imprejurarea in care CIA isi elimina si savantii, detinatorii secretelor programului. Dar radacina virala se afla intr-un laborator din Manila. Cei doi trebuie sa ajunga acolo. Tot acest episod, al urmaririi lui Aaron si Marta din America in capitala filipineza, apoi în acest oras ca un labirint superaglomerat, este cea mai palpitanta aventura creata vreodata. Ideea acestui film este opera lui Robert Ludlum, scriitorul care a inventat personajul Bourne si universul lui.

Pana unde tine realitatea si de unde incepe sau se termina fictiunea e greu de spus. Oricum, o astfel de realitate la orizont e posibila si te infioara. Nu mai vezi spioni care te “trag de limba” sau ascund microfoane sub birouri. Este epoca unui altfel de spionaj in care victime nu sunt tari ca Romania, ci chiar Pentagonul si alte organisme internationale sau megacorporatii, ca in filme precum The Departed, The International, State of Play sau Inception.

Din aceasta categorie face parte si The Bourne Legacy. E usor sa observam ca un asemenea film nu are nici o tangenta cu realitatea romaneasca, poate cu pasiunea catorva rataciti interesati de ciberspionaj, de ciberspatiu, unde se desfasoara spionajul electronic si genetic, departe chiar de romantismul atacurilor informatice lansate odinioara de China. Vezi cazul Donfan Chung. Azi, intr-o singura zi, prin spionajul digital sau tehnologia „cloud”, se fură mai multe date decat într-un intreg an in urma doar cu patru ani! Cat de rapid este transferul si cantitatea de informatii, se vede in secventa depistarii celor doi fugari din filmul lui Tony Gilroy. Dar e limpede că realitatea spionajului cibernetic bate filmul, bate orice ficţiune. 

 

Grid Modorcea

Corespondenta de la New York

 

O retrospecţie a dezamăgirii

Posted by Stefan Strajer On August - 9 - 2012

O retrospecţie a dezamăgirii

 

Autor: Silvia Jinga (Michigan, SUA)

 

            Ileana Vulpescu (1932-) s-a impus ca romancieră cu Rămas-bun (1975),  Arta conversaţiei (1980), Carnetul din port-hart (1995), Arta compromisului (2002). În 2011 autoarea supune atenţiei noastre o nouă carte cu un titlu sugestiv pentru îndeletnicirea personajului central, Sabina Gherasim angajată ca traducătoare din franceză şi engleză la Securitate. Romanul se numeşte Nota informativă bătută la maşină, amintindu-ne de procedeul clasic al odioasei instituţii în relaţie cu toţi cei care îi intrau în vizor. La prima vedere am crede că este vorba de o radiografiere a Instituţiei pentru ca după câteva pagini de lectură să realizăm că interesul autoarei vizează manifestările umanului oriunde îl găseşte viu, în ciuda mortificării la care este supus de un regim opresiv. Nota informativă este de fapt rememorarea unei biografii. Naraţiunea la persoana întâi este suţinută de Sabina Gherasim, care, aflată în pragul senectuţii, îşi priveşte viaţa aşa cum a fost, un slalom printre amărăciuni, combinat cu momente de jubilaţie în dragoste, cu tristeţi şi tandreţe, resemnări şi aşteptări frustrate şi pe deasupra tuturor trăirilor –  o imensă capacitate de a dărui frânturi de suflet tuturor celor care o înconjoară. Viaţa Sabinei acoperă câteva epoci din istoria ţării: copilăria din timpul războiului, cu reminiscenţe ale regimului burghezo-moşieresc, adolescenţa, studenţia în plină epocă stalinistă, maturizarea în condiţiile instalării depline a comunismului prin dictatura de o jumătate de secol şi vârsta a treia care se desfăşoară după lovitura de stat din 1989, în plin „capitalism al junglei”, cum defineşte autoarea starea de azi din România. Deşi  presiunea tăvălugului istoric este mereu prezentă în roman, nu aceasta constituie filonul esenţial al povestirii, ci rezistenţa omenescului în faţa acestui tăvălug, escamotarea lui în fel şi chip prin momentele simple de trăire adevărată, prin respectul tradiţiei, prin mersul firesc al existenţei cu ciclurile ei naturale. În chiar incinta „prăvăliei”, alias Secu doi gradaţi nutresc o dragoste ilegală, ca să zicem aşa, pentru proaspăta absolventă angajată ca traducătoare. Colonelul Alexandru Endre îşi ascunde sentimentele până la sfârşitul zilelor, dar Generalul Şerban Vasilianu o ia pe Sabina cu asalt şi o urmăreşte cu dragostea lui până şi de peste ocean, din America unde se stabileşte cu familia. Cu asta autoarea nu intenţionează să înălbească instituţia rău famată, ci doar să sublinieze încă o dată forţa irezistibilă a sentimentelor general umane în confruntare cu orice regim politic fie el cât de tiranic.

            Romanul este scris din perspectiva unui scepticism fundamental de genul celui din Glossa eminesciană. „Toate-s vechi şi nouă toate”. Este un scepticism şi o detaşare deprinse de Sabina Gherasim atât din experienţa personală cât şi din accesul la documentele traduse, în care se reflectau spectrele politice cele mai diverse de pretutindeni din lume. Astfel ea ajunge să nu se mai mire de nimic şi să nu mai idealizeze nici un regim.   Sursa acestui scepticism trebuie căutată de asemenea în Ecleziast şi în înţelepciunea ţărănească a bunicii Frusina. În acelaşi sens se înscrie confesiunea lui Alexandru Macedon pe patul de moarte: „În lumea asta am fost totul şi totul e nimic” pe care o citează Valeriu, primul soţ al Sabinei. Mărturisirea Ilenei Vulpescu de pe coperta romanului este convergentă spre aceeaşi idee: „N-aş putea spune că am dat la iveală un compendiu de pesimism; cât despre unul de optimism, nici vorbă, ziua de azi fiind, cu mărunte variaţii, copia celei de ieri. Şi a celor de totdeauna… De pretutindeni.”

 

Din mijlocul „capitalismului de junglă” în care îşi consumă bătrâneţea, Sabina Gherasim se întoarce cu plăcere la copilăria timpurie, vârsta inocenţei fiind singura etapă din viaţa ei pe care ar vrea s-o retrăiască. Acel trecut este o aurea aetas. Şi bucatele erau mai bune atunci şi limbajul oamenilor mai plin de culoare, dacă e să-l comparăm cu limbajul de lemn al comunismului sau cu cel vulgarizat de manelizarea de după 1989. Sabina a moştenit de la bunica Frusina mentalitatea ţărănească a lucrului bine făcut, simţul practic, realist şi sprijinul sufletesc pe credinţa din moşi strămoşi şi pe obiceiurile neamului, care trebuie păstrate indiferent de schimbările de regim. „Comunism, necomunism, lumea respectă obeceiurile, că datina leagă oamenii. Unde s-a dus tradiţia nu mai e nimic” (p. 182), observă naşul de botez al primului născut al Sabinei. Conversaţia alunecă apoi spre ameninţarea continuă a regimului sovietizant, momentul este 1950, de-a demola tradiţia naţională. Iar doctorul  Paul Iovănescu, umblat prin străinătăţi asigură asistenta că fenomenul se petrece şi în Occident unde „e-o bulibăşeală şi-n mintea ălora din Occident de-a mai mare dragul. Dacă-ar fi s-o rezum, aş spune că e vorba de abandonarea identităţii naţionale.” (p.182). Sabina face parte din aceeaşi familie de spirite cu Saşa Comăneşteanu din Viaţa la ţară de Duiliu Zamfirescu, exprimându-şi frecvent ataşamentul pentru glia românească, refuzul de-a o părăsi pentru alte zări posibil mai bune. „Eu vreau să traiesc în linişte, atât cât se poate lângă ai mei” (p. 204), răspunde ea invitaţiei colonelui Endre de-a o trimite cu misiune în străinătate, iar altădată zice: „…nu vreau să trăiesc printre străini. Am o mentalitate ţărănească” (p. 330). Nu întâmplător ea este cea care urmează cu sfinţenie litera tradiţiei privind cultul morţilor, făcând pomenire cu coliva la Biserica Boteanu ambilor ei colegi de muncă: generalul Vasilianu şi colonelul Endre.

Mi se pare curajos gestul Ilenei Vulpescu de-a aduce în discuţie prin Sabina Gherasim rolul Securităţii în România din perioada de început a comunismului până în momentul actual.  Nu e necesar să amintim cât de urâtă de către populaţie a fost Securitatea. E adevărat că nu puţini au fost cei care ca informatori au jucat duplicitar, de dragul unor privilegii. În această ordine de idei, Sabina meditează sarcastic la soarta unor mari personalităţi politice şi culturale „zeificate după 1989” care dacă li s-ar da în vileag dosarul de activitate ascunsă la Securitate „ar ieşi rău şifonate”. Mai întâi cine sunt cele trei personaje de la Securitate care apar în roman: generalul Vasilianu fost lucrător la Siguranţă, specialist de mare talie în telecomunicaţii care a acceptat oferta ca să nu meargă la săpat şanţuri sau direct în puşcărie. Pentru general Siguranţa şi Securitatea seamănă de parcă sunt făcute „ca de-o mamă şi de-un tată” (p. 215). Colonelul Endre a intrat din motive de patriotism, ca să contracareze năvala maghiarilor din armata lui Horty, care s-au angajat la Securitate pentru ştergerea urmelor. Endre este român din Sighetul Marmaţiei, absolvent al Facultăţii de Drept şi Filosofie la Cluj. Sabina a absolvit con brio limbile străine la Bucureşti şi a fost invitată îndată după absolvire să lucreze ca traducătoare la Securitate. N-a ezitat să accepte, făcând cu Securtiatea „căsătorie din interes pentru ieşirea din sărăcie” (p.333). Generalul lucrează mult în străinătate în telecomunicaţii, colonelul încearcă pe cât îi stă în putinţa să ajute intelectualii, ferindu-i de aruncarea în puşcărie, Sabina nu are nici o funcţie operativă. Ea traduce şi iar traduce din presa străină materiale informative pentru angajaţii instituţiei şi îi învaţă engleza şi franceza. Prin cele trei personaje autoarea vrea să prezinte o aripă intelectualistă a instituţiei care a activat ca şi servicii similare din Occident, pe care a încercat de altfel să le imite. Şi aici cade observaţia: „În Anglia, a fi fost în Intelligence Service era chiar o cinste” (p.339).  Deci există în carte tendinţa de a legitima anumite activităţi ale Securităţii necesare în orice ţară indiferent de regim. Totuşi zicem noi, cu o floare nu se face primăvară. Esenţa acestei instituţii în România a fost represivă în majoritatea acţiunilor ei, întreţinând şi cultivând, printr-o reţea întinsă precum cancerul, suspiciunea şi teroarea între oameni. Este totuşi dificil să ne schimbăm percepţia asupra Securităţii chiar dacă în ea au lucrat intelectuali clarvăzători şi bine intenţionaţi. Ei au fost excepţiile care nu au putut schimba natura diabolică îndreptată împotriva propriului popor al acestei instituţii esenţiale în menţinerea dictaturii. În dorinţa de a-şi umaniza personajele angajate la rău famata instituţie, autoarea îi implică într-un joc al dragostei mărturisite şi nemărturisite. Ea nu se fereşte să le arate oportunismul, mai ales al generalului care o şi spune: „Dacă tot lucrăm sub oblăduirea Securităţii, măcar să profităm” şi într-adevăr el şi-a exportat copiii la Los Angeles. Sabina recunoaşte ea însăşi că cei doi fii ai ei au fost privilegiaţi, fiind trimişi la muncă peste hotare sau cu bursă de studii în America, unul dintre ei. Şerban, fiul cel mare al Sabinei moşteneşte simţul ei de statornicie şi legătura cu pământul, nefiind tentat de părăsirea ţării. Doru, în schimb, se strămută în America de unde îi trimite lunar mamei bani şi pachete. 

Sabina nu este o ingenuă care lucrează la Securitate, ruptă de manifestările infernale ale instituţiei, mai ales că ne aflăm în plin stalinism. Fiind un personaj resoneur al cărţii ea nu întoarce spatele realităţii de dragul privilegiilor pe care le are: „ştiam de schingiuirile din puşcării, de drama ţăranilor băgaţi cu otuzbirul în Gospodăriile colective, ştiam chiar mai mult decât lumea din afara „Prăvăliei” (p. 217). Ea suportă la tot pasul distanţarea oamenilor temători şi dispreţuitori din cauza locului ei de muncă. Eficienţa muncii ei de traducătoare şi tăcerea ca pietrele de care este în stare pe parcursul a treizeci şi şapte de ani fac din Sabina un om de încredere pentru general şi colonel. Într-o instituţie în care nimeni n-are încredere în nimeni caracterul Sabinei ca om de nădejde însemnează enorm. Raportându-se la ea generalul şi colonelul gândesc în particular cu totul altceva decât rolul lor asumat la Securitate. Când după Revoluţia din Ungaria erau catehizaţi în şedinţe nesfârşite, Endre schiţează o atitudine critică, ştiind bine de ce se făcea asta. Era „pumnul în gură vârât şi mai adânc faţă de oricine nu ţinea aţă linia Partidului” (p.232). Apropierea semnificaţiilor Securităţii române de acelea ale omolagelor ei din Occident este o idee frecventă în roman. Sabina refuză să plece în Franţa unde defectase primul ei soţ, regizorul Valeriu Veniamim pentru că, gândeşte ea, nu doreşte să intre prin pile la Europa Liberă „ca să mă plătească C.I.A., adică omologul „Prăvăliei” de unde-aş fi plecat” (p. 216). Judecând la rece, autoarea observă caracterul represiv al tuturor serviciilor secrete din lume care „nu lucrează ţinând într-o mână Biblia, Coranul şi altele asemenea şi în cealaltă Constituţia” (p. 178). Totuşi, nu poate să nu recunoască deosebirea între absolut crâncena represiune din ţările de după Cortina de Fier şi represiunea serviciilor secrete din ţările capitaliste, care nu viza în primul rând pe cetăţenii lor, liberi să-şi manifeste public opiniile lor politice. Valeriu Veniamim chiar are o observaţie de bun simţ spre a desemna caracterul absolut al represiunii comuniste. El îşi imaginează că dacă I.L. Caragiale ar fi trăit în timpul stalinismului şi ar fi criticat regimul, aşa cum a făcut-o în timpul burghezo-moşierimii, ar fi fost demult la Gherla sau Aiud. 

Privind în trecut dinspre actualitatea românească de după 1989, autoarea judecă cu profundă tristeţe istoria postbelică. Iată-l pe Churchill legitimând ocuparea Basarbiei de către ruşi şi pe Roosevelt care declarase: „Puţin îmi pasă dacă ruşii comunizează Europa” (p. 99). Nu are o părere mai bună despre Occident care „îi cedase Moscovei tot Răsăritul Europei, ca pe-o ciozvârtă pe care i-o azvârle câinelui ca să nu te muşte.” (p. 177). Şi apoi după Ialta a urmat Malta care nu face decât să confirme dezamăgirea de o viaţă a Sabinei Gherasim. Aproape de finalul romanului ne aflăm după căderea comunismului într-o Românie în care s-au instalat la conducere cei care „suferiseră şi sufereau groaznic prin vile la Cotroceni” (p. 342), notează sarcastic romanciera. Sabina îşi aminteşte cum generalul pe când încă se mai afla în ţară îi prevestise: „Viitor de aur ţara noastră n-are”, parafrazându-l pe Bolintineanu. Iar colonelul Endre îi spulberă orice speranţă când ea îl întreabă încotro se îndreaptă România. Zice colonelul: „România nu se-ndreaptă, e îndreptată (subl. aut.) spre ştergerea de pe hartă” (p. 353) grăbită de guvernarile extrem de corupte, care au jefuit ţara la modul neruşinat, iar acum stau cu mâna întinsă la Banca Mondială. Căci dezmembrarea României o vor face românii, clasa conducătoare, pentru care ciolanul contează nu Ţara, cade aspru judecata lui Endre asupra istoriei noastre actuale.

Comparaţia între corupţii actuali şi guvernele comuniste este favorabilă celora din urmă, care după opinia autoarei, au avut o credinţă în România şi, în ciuda limitelor impuse de regimul dictatorial, au făcut mai mult pentru ţară decât trădătorii de azi. Colonelul îl citează pe gânditorul Petre Ţutea care îl califica pe Ceauşescu „ultimul mare naţionalist” şi profetiza o vreme teribilă de anihilare a naţiunilor când internaţionalismul proletar va fi înlocuit cu cel capitalist.

Cu rara ei capacitate de a recrea clipe de viaţă cunoscută din romanele anterioare, Ileana Vulpescu urmăreşte sinuozităţile biografice ale Sabinei Gherasim cu iubirile ei imaginare şi reale, cu predestinarea de a-şi creşte mai mult singură cei doi copii, cu tenacitatea ei de adevărată luptătoare care caută sensul vieţii în bucuriile  simple, încercând să le apere de macularea unei istorii bicisnice. De câte ori o ia de la capăt o face pentru că glasul inimii o îndeamnă. De aceea este cumva descumpănită când înţelege că fiul ei Doru face o căsătorie din interes. Legea speţei şi a tradiţiei o călăuzesc în special în viaţa ei de familie cu doi soţi care o abandonează fiecare, după un număr de ani, pentru o altă femeie. Sabina, deşi nu îşi refuza o pasiune devastatoare, care debutează pe fundalul primei ei căsătorii, rămâne adepta principiului că nu trebuie să strici ceea ce ai şi nu trebuie să-i faci pe alţii să sufere din cauza tribulaţiilor tale sufleteşti.  Personajul are o vitalitate deosebită în orice început de viaţă şi are parte de câteva. Găseşte resurse interioare în toate despărţirile ei, încercând să rămână în relaţii paşnice, amicale cu foştii ei soţi. Mi se pare remarcabilă puterea acestei femei de a pune laolaltă inşi şi situaţii care la prima vedere par atât de antitetice. Foşti socri, actuali socri, copii din prima căsătorie a soţilor, chiar şi fostele lor neveste toţi au loc la masa Sabinei, care manifestă un elan extraordinar de a restitui întregului cioburile din existenţele frânte de viaţă,  pentru că familia extinsă este locul de predilecţie al acestei femei cu credinţa în Dumnezeu şi în destin. Din loc în loc romanul are ca lait-motiv întrebarea fără răspuns despre cum s-o despărţi sufletul de trup, întrebare care cade greu după consumarea câte unui episod grav.  La sfârşitul cărţii o găsim pe Sabina, lăsându-şi viaţa să fie judecată de Dumnezeu, căruia îi cere s-o ierte dacă existenţa ei a fost strâmbă de la un capăt la altul. Aproape toţi prietenii i-au murit şi ea încă are resurse să se gândească la tinereţe când „mai mult pluteşti decât umbli pe pământ”. În ciuda oboselii unui suflet încercat şi a minţii care a înţeles atâtea, în ciuda dezamăgirii octogenara Sabina are nesecata energie a neamului de ţărani  să se bucure de anotimpuri: „Mai apuc o primăvară. Are să-mi înflorească teiul de subt balcon, care mi-o aminteşte pe coana Titi şi caprifoiul copilăriei mele. În tei au să vină păsările cerului şi-au să-mi cânte. Ele-mi arată că viaţa mai are şi frumuseţe, iar eu am să-mi şoptesc nişte versuri de cine-ştie-când, trecute prin cine-ştie-câte gânduri: „În grădina lui Ion/Toate păsările dorm,/Numai una n-are somn,/Cată să se facă om.” Săraca!” (p.362) exclamă autoarea cu compasiune pentru dramatismul condiţiei umane. 

Un final încărcat de emoţie al unei cărti care poartă marca Ileana Vulpescu: personaje autentice, tensiune ideatică, sinceritate şi profunzime în judecăţile asupra vitregiilor istorice.  Intenţia autoarei de a nuanţa imaginea unei Instituţii de tristă faimă precum Securitatea se va izbi însă de rezistenţa cititorului care o va simţi ca pe o teză care la momentul actual nu poate fi digerată. 

 

coperta carte Sorin Olariu

Cartea-i mica dar funica, autor Sorin Olariu


~
Autor al câtorva plachete de catrene spirituale, Sorin Olariu, poet şi epigramist, recidivează, publicând un volum compact de peste 200 de piese, consolidându-şi statutul de creator în gen. Mi-a făcut bucuria de a-mi cere opinia despre aportul său epigramatic sub forma unui Cuvânt Înainte la volumul Urzici pentru mari şi mici (Editura Tibiscus, 2001). Diagnosticul pus atunci s-a dovedit exact, Sorin Olariu abordân fără niciun fel de complexe o problematică diversă ce se întiinde de la politică – efectuând halte obligatorii în social – la literatură, nelăsând la o parte nici tipurile individuale, într-un cuvânt, antenele sale sensibile, deosebit de fine, captând semnalele şi/sau ecourile mediilor celor mai felurite.
“Andrisanţii” epigramelor sale sunt de aceea, recrutaţi din toate zonele socialului, persoane mai mult sau mai puţin însemnate, dar pe lângă care nu poţi trece fără a le lăsa un mesaj satirico-umoristic. Nu sunt cruţaţi liderii politici români şi străini, oamenii politici în genere, liderii sindicali ş.a. Situaţia economică a ţării , pusă sub semnul unei interminabile, chiar dacă nu iluzorii reforme, beneficiază de asemenea, de atenţia epigramistului care se apleacă asupra stării societăţii româneşti cu alură de sociolog.
Ne face plăcere să ne confruntăm propriile noastre impresii despre fenomenul investigat cu punctele de vedere ale autorului, mai întotdeauna acceptabile. Judecăţile sale sunt uneori radicale, excesive, dar pot fi luate în considerare cel puţin ca ipoteze:
~
Ca nu cumva să strice mediul
Mutară parcul, ce te miri?
Că-n Capitală este sediul
Adevăraţilor vampiri.
(Dracula Park se mută)
~
Sau:
~
În ţara-n care ne-ntrerupt
Popofrul zace-ntr-un marasm,
Spui politician corupt
Şi-ai şi făcut un pleonasm.
(Greşeli gramaticale)
~
Pornind de la titlul unei cărţi de Adrian Păunescu, autorul trage o concluzie cce constituie un puternic semnal de alarmă pentru cei aflaţi la cârma ţării:
~
Frustrarea, frigul, sărăcia,
Îi fac pe unii, cum se ştie,
Ca o secundă-n România
Să li se pară-o veşnicie.
(Citind Istoria unei secunde)
~
Epigramistul ne trimite, cu just temei, la Caragiale, a cărui supremaţţie în arta diagnosticului social îi pare, ca şi mie de altfel, a fi indiscutabilă:
~
Pe lângă Iancu,-n galantare,
Acuma,-n clipa nouăşnoua,
Bătrânul Nostradamus pare
Prezicător de mâna-a doua.
(2000 – Anul Caragiale)
~
Ca şi această Recunoaştere:
~
Recunoaştem permanent
Toate meritele sale…
Aţi văzut! Şi-n parlament
Îl jucăm pe Caragiale!
~
Nu lipsesc catrenele cu tematică literară, în rândul cărora străluceşte strofa următoare:
~
Trăgându-şi numele din soare,
Poetul care azi e lipsă,
Prin moartea lui, fulgerătoare,
Lăsă confraşii în eclipsă.
(Lui Marin Sorescu)
~
Sorin Olariu nu ezită să atace subiecte a căror deasă tratare se pare că le-a făcut -prin banalizare – să nu mai constituie surse de inspiraţie, inovarea părând aproape sortită eşecului. Şi totuşi, iată ce imagine pproaspătă descoperă el pentru un motiv atât de vechi cum este cel al soacrei:
~
Aşa, ca de sfârşit de an,
Spunea un hâtru bun de gură.
Îmi bag şi soacra la borcan
Că-i cea mai bună acritură.
(Murături de sezon)
~
Adaptarea la noile realităţi impuse de perioaada istorică post-decembristă pe care o traversează ţara impune, pe lângă reflecţii grave, în ton dulce-amar, soluţii pentru toate situaţiile, inclusiv pentru viaţa personală a oamenilor:
~
Vrei să cucereşti o fată
Şi să-i sari la noapte gardul?
Păi atunci, de prima dată,
Nu-i da inima, ci cardul!
(Sfat unui amorez)
~
O completare, dacă îmi dă voie autorul, ce trebuie să facă aceia care nu mai au inimă, ci cord (de aici adverbul cordial?), indiferent dacă sunt sau nu posesori de card?
Se vor descurca, mi se va răspunde, chiar dacă pentru aceasta trebuie să se apeleze la verbul cel mai des conjugat în România ultimelor 5-6 decenii, fără nicio deosebire de regim politic. Lucru nu întotdeauna posibil însă, ca în cazul acestei gelozii biblice:
~
Sărmanu-Adam se confesează
Că Eva, dulcea lui nevastă,
Săptămânal îl controlează
Să nu-i lipsească altă coastă!
~
Noul Adam va găsi, desigur, soluţia pentru a scăpa de ochiul vigilent al Evei contemporane, cu toate că şi reciproca este la fel de valabilă. Ceea ce nu înseamnă că observaţia epigramistului nu este câtuşi de puţin pertinentă, subtilă sau acoperitoare.
Sorin Olariu este un epigramist mai aproape de tinereţe ca vârstă, biologică şi de creaţie, privind însă realitatea înconjurătoare cu o maturitate şi un simţ al poantei ce devin stil.El se pregăteşte, astfel, să intre în zodia clasicităţii, dacă nu cumva se şi află acolo.
~
(George Corbu – preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România)
~

Epigrame despre Referen… dum-dum!

Posted by solariu On July - 27 - 2012
Sorin Olariu - Pentagon Mall

Sorin Olariu – Pentagon Mall

BĂSESCU SE DISCULPĂ

Dragul meu electorat
Recunosc că beau cât trei,
Dar la fel de-adevărat
E că beau pe banii mei.

SFAT LUI VICTOR PONTA

De vrei să scapi de matelot
Te-nvăţ eu cum să procedezi:
Sustragi biletul tău de vot
Şi faci ce ştii: îl xeroxezi!

LOVITURĂ DE STAT?

Cred c-această lovitură
Dată iute sub centură,
Nu mai e deloc de STAT,
Mai degrabă-i de PLECAT.

VIITOR DE AUR…

Ţara merge înainte:
Prim-ministrul e-un rechin,
Plus c-avem un preşedinte
Comandant de… submarin.

PONTA CĂTRE MERKEL

Vreau atâta să se ştie
Că e-un lucru important:
Noi nu suntem colonie,
Nici măcar deodorant!…

GREŞELI GRAMATICALE

În ţara-n care, ne-ntrerupt,
Poporul zace-ntr-un marasm,
Spui: politician corupt
Şi-ai şi făcut un pleonasm.

AM VISAT CĂ L-AM SALVAT
DE LA ÎNEC PE BĂSESCU

– Mă-nec!… striga el cam matol
Cu capu-n apă si nămol.
Şi-aşa m-a-nduioşat încât
I-am tras bocancul de pe gât.

TRASUL CURELEI ÎN VREMURI DE CRIZĂ

Vă spun cinstit prieteni dragi
Că de curea atât am tras
Încât o scot de la nădragi
Şi uite că mi-o pun la ceas.

LUI VICTOR PONTA

Ţi-o spun aşa, ca unui frate
Şi rog, notează informaţia:
Când ai prea multe doctorate
Îţi afectează… educaţia!

SALVAREA VINE DE LA COTROCENI

De crunta austeritate
Ne scapă iute Antonescu
De-o vinde sticlele lăsate
După plecarea lui Băsescu.

BĂSESCU SUSPENDAT?
Există oameni mari, de stat,
Care-ar dori să-l prindă
Şi-apoi să-l vadă suspendat
Ca pe Saddam: de-o grindă!

ROMÂNI, NU VĂ MAI CERTAŢI!

Ascultaţi-mă pe mine:
Ce să mai vorbim acum?
Lasă că vorbim mai bine
După referen… dum-dum!

Prostul, dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul!…

Posted by Stefan Strajer On July - 12 - 2012

Prostul, dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul!…

 

Autor: Prof.univ. Ion Coja

     

Așadar, pe 29 iulie va fi mare sărbătoare națională: scăpăm de unul dintre cei doi președinți deopotrivă de impostori. Nu e chip să scăpăm de amândoi, din păcate!… Pe 29 iulie cu un ochi vom râde, pentru neisprăvitul care reintră în neantul nimicniciei sale, cu celălalt ochi vom plânge pentru nenorocul nostru de a rămâne pe cap cu celălalt ipochimen!

Gestul lui Crin Antonescu de a plusa potul de pe masă cu cariera sa politică, la care va renunța în caz că referendumul îl readuce pe Băsescu la Cotroceni, a fost un gest de pokerist prost, perdant, au zis cei care-l cunosc mai demult și mai bine. Mie mi-a adus aminte de vorba, tot proastă, spusă de Băsescu la adresa medicului Arafat, cel de la SMURD, când în fața întregii Țări l-a invitat golănește și cinic pe harnicul și devotatul funcționar să demisioneze! Lumea a reacționat împotriva bădărăniei prezidențiale într-un mod care onorează încă o dată opinia publică românească, și dr.Arafat a rămas în funcție! Iar cel care azi este demisionat/suspendat se numește Traian Băsescu!… Nu Arafat!

E lucru sigur așadar că mulți își vor schimba intenția de vot la referendum după ce l-au auzit pe Crin grozăvindu-se și arătându-se atât de sigur pe opțiunile electoratului că vor coincide cu ale sale! Putea să spună o asemenea vorbă izmenită între ai săi, printre admiratori, de-o fi având! Spusă în public, cu atâta infatuare încrâncenată, vorba proastă și semeață irită publicul, care se trezește astfel invitat să aleagă între cele două demisii: a președintelui suspendat și a președintelui interimar!

Va trebui ca lumea să facă un mare efort de inteligență și memorie pentru a conchide că, totuși, Traian Băsescu trebuie demis cu orice preț, oricâte prostii vor mai face adversarii săi! Și oricât de jalnică ar fi postura adversarilor săi politici! Pentru că Traian Băsescu trebuie demis, dar pe cu totul alte considerente decât cele invocate și, de fapt, inventate, scornicite de experții lui pește din USL!… Oricum, numai un prost, dar nu orice prost, numai un prost autentic, adică și fudul, putea să spună vorbele cu care Crin și-a încheiat discursul, un discurs care era cât pe ce să fie foarte bun, cu condiția să-l fi rostit altcineva!

Da! Prima greșeală a lui Crin Antonescu este că el a sărit cel mai tare la gâtul lui Băsescu. Un calcul simplu, un calcul psihologic elementar, de bun simț, l-ar fi determinat pe „vorbete” să prezideze sobru și elegant ședința camerelor reunite și atât, să-i lase pe alții să facă spume la gură, să-l facă albie de porci pe Băsescu tunând și fulgerând împotriva infractorului la legea penală, iar el, seniorial, ca un pater familias, să joace rolul perfectului arbitru!

Dar țața (tzatza) de sub ciuful lui Crin nu s-a putut abține!… Mă simt acum perfect edificat asupra pițifelnicului și mă crucesc, ca și în cazul Băsescului, cum a fost posibil ca un asemenea ins să ajungă acolo unde se află de atâția ani buni: ba deputat, ba ministru, ba primul liberal al Țării, iar acum, iată-l, primul român de pe planetă!… Ce se întâmplă cu românii ăștia?! Ce blestem se ține de capul lor, nefericiții de noi?!…

Despre Băsescu:

I. Nu are nicio vină că el ne-a anunțat și prezentat măsurile de austeritate, reducerea de salarii și pensii! Asta nu înseamnă nicidecum imixtiune în sfera executivului. Dimpotrivă, fiind vorba de o situație excepțională, a acționat cu curaj și bărbătește. Păcat doar că a spus și multe minciuni atunci, în legătură cu FMI, bunăoară, pe care azi adversarii săi le trec cu vederea! Ci el și-a ieșit din rol, substituindu-se guvernului într-un mod nepermis, atunci când, de pildă, a susținut public proiectul anti-național Roșia Montană, luându-i peste picior, efectiv golănește, pe naivii și idealiștii care ar dori să le lăsăm nepoților noștri o Țară bogată, încă stăpână pe bogățiile subsolului! „Care nepoți?!” le-a rânjit în nas cel legiuit să fie dintre noi cel mai grijuliu cu soarta nepoților, a generațiilor viitoare! Ci Băsescu i-a sfătuit pe tineri să-și caute un rost oriunde vor vedea cu ochii, numai în România, nu!

La fel, atunci când a intervenit pe cât de energic, pe atât de prostește în dezbaterea publică a Legii Sănătății, a făcut-o din motive obscure, care nu par legate de grija pentru bunăstarea comunității românești! Inclusiv în chestiuni privitoare la justiție s-a ante-pronunțat, fără să i-o ceară nimeni și fără ca funcția să-i permită, favorizând astfel abaterea de la lege a judecătorilor și procurorilor, impunând-o chiar!

II. Băsescu a cerut ca la referendum buletinele de vot să fie înseriate! O măsură excelentă pentru preîntâmpinarea jafului electoral sau măcar pentru diminuarea acestuia! Probabil că Băsescu și ai lui vor repeta această cerere în zilele următoare! Întrebarea care se pune este următoarea însă: de ce Băsescu nu a cerut sau măcar n-a dispus ca în 2009, precum și la celelalte alegeri, să se fi votat tot cu buletine înseriate?! Cu alte cuvinte: Băsescu a organizat impecabil furtul și falsul electoral, inclusiv prin buletine neînseriate, în urma căruia a ajuns mai întâi primar, mai apoi președinte. Cunoaște bine tehnicile de furt, a adus inovații personale care, probabil, în limbajul de specialitate, în argoul infractorilor politici, îi poartă numele. Știe bine că la referendum, fără nicio pârghie administrativă în mână, va fi furat! Așa cum a furat și el de fiecare dată! De data asta se teme că lui i se va fura din voturi!… Deh! Să mai fie și lupul mâncat de oaie!

Despre felul în care s-au desfășurat alegerile trucate din 2009 nu se spune însă nimic în cererea de suspendare! De ce oare? Păi dacă susții că alegerile din 2009 au fost măsluite, recunoști implicit că adevăratul câștigător a fost Mircea Geoană, iar în acest caz nu mai are sens demiterea lui Geoană din fruntea PSD pe motiv că a pierdut alegerile!… Geoană a câștigat majoritatea voturilor cetățenilor, iar Băsescu a inversat scorul la numărarea voturilor, ajutat mult și de cei care l-au sabotat pe Geoană din interiorul PSD! În frunte cu ghici ciupercă cine era șeful campaniei electorale a PSD în 2009?!…

III. În cererea de suspendare nu se spune nimic de Dosarul Flota și alte matrapazlâcuri sau infracțiuni! Desigur, acest dosar este unul dintre motivele pentru care Băsescu nu trebuia să ajungă la Cotroceni, ci la Jilava sau, în cel mai bun caz, la hotelul cu circuit închis, de cinci stele, de pe Calea Rahovei… Numai că alături de Băsescu, ar mai fi intrat și alți lideri politici, din celelalte partide!

La fel, sabotajul CFR-ului! L-a inițiat Traian Băsescu în momentul când, din dispoziția sa, a fost suspendat primul tren de călători: Craiova – Cluj-Napoca. În aceeași zi au pornit din Craiova spre Cluj și retur primele autobuze ale unei companii particulare de transport, al cărei patron este un interpus prezidențial. Dar nimeni din clasa politică nu-i poate reproșa lui Băsescu dezastrul din CFR, deoarece toți miniștrii care i-au succedat la Transporturi, de toate nuanțele jegului politic, au continuat politica criminală inaugurată de matroz, punând CFR-ul pe butuci!

Și altele, și altele!…

Vom reveni asupra individului.

Despre Crin Antonescu:

I se potrivește perfect încă o vorbă românească, românească și minunată: gura bate curul! Dacă tăcea, președinte rămânea! Dar așa, fără să-și dea seama și mai ales fără să vrea, nerodul și-a înscris numele pe buletinul de vot de la referendum, când românii, de fapt, vor avea de răspuns la întrebarea: Pe cine îl preferați președinte? Pe Traian Băsescu sau pe Crin Antonescu?… Păi cine să-l prefere pe acest „vorbete cu plete”?!…

Un neica nimeni perfect acest Crin Antonescu! Nimic nu poate ilustra mai bine halul deplorabil în care ne-a adus clasa politică nășită de FSN și Gorbaciov (recte KGB!) decât prezența acestui personaj insolit și neavenit oriunde ai da de el! Îl găsiți acum la Cotroceni. Pentru câteva zile a fost secundul comandantului Băsescu, ca președinte al Senatului. A vrut, n-a vrut, iată-l așadar în vârf de tot! Cine-i de vină?

Căci vina, oameni buni, nu este a lui! Nu, nu! De vină nu este cine cere, ci cine-i dă impostorului și obraznicului ceea ce nu i se cuvine!… De vină e cine nu i-a dat peste mână! Și două după ceafă!

(Nota bene: Să fie clar, cu vorbele din fraza de mai sus, mă refer la amândoi neisprăviții! Și nu numai! Săăăăracă Țară Românească!…)

…A spune despre cineva că este „un neica nimeni”, înseamnă că nu prea ai prea multe să-i reproșezi. Doar atât, că n-a făcut nimic altceva decât umbră pământului degeaba! O viață de om! Și atunci te întrebi: pentru care rațiune de stat să i se dea atâta atenție și răspunderi atât de mari?!… Zici neica nimeni și pui punct discuției. Cine nu e de acord, să vină cu argumente, despre isprăvile intelectuale, civice, politice, manageriale etc., ale individului. Aștept deci să aflu palmaresul cu care să se laude fiecare român când se gândește la președintele Țării, fie el și interimar.

Tot ce știu din palmaresul lui Crin Antonescu este că n-a plagiat la teza de doctorat. Nici măcar o virgulă! Ceea ce, e drept, nu e deloc puțin în zilele noastre!…

Voi reveni și asupra șutului!

Post scriptum: Invit cititorii și comentatorii de pe acest site să găsească un proverb potrivit și pentru derbedeii din UNPR. În ceea ce-i privește pe cei din UDMR, evident, nu avem cuvinte! Nu le găsim! Lipsesc din limba română! Or fi existând în maghiară! Sper să le rostească cât mai sonor compatrioții noștri maghiari. Chiar și pe acest site (www.ioncoja.ro). Sunt invitații mei.

 

       7 iulie 2012

 

Cianura din ceaşca de cafea

Posted by Stefan Strajer On July - 12 - 2012

Pamfleţel 

Cianura din ceaşca de cafea

 

Autor: Corneliu Florea (Winnipeg, Canada)

 

Și io, ca tot românul domnit, beau cafea, beau de cincizeci de ani și n-am știut până ieri că, în fiecare ceașcă de cafea se află o concentrație de cianură de până la 6 ppm (părți pe milion). Stupefiat, primul lucru care mi-a venit în minte, a fost epoca de aur a lui Ceaușescu, care dădea poporului nechezol în loc de cafea, să nu-l intoxice cu cianură, îl proteja. Măreț conducător și  RMGC este măreață, ne promite o altă epocă de aur în schimbul aurului adevărat de la Roșia Montană!!

Să nu-mi spuneți că nu știți cine este RMGC, fiindcă cât de mult bine vrea să ne facă nouă românilor, mai ales celor din Țara Moților, auziți de ani de zile. Este vestita companie canadiană, care trage cu dinții de noi să ne facă oameni, să ne prăcopsească fără să ridicăm un deget, numai să-i dăm voie să ne radă ultimile treisute de tone de aur pe care le mai avem. Atât. Noi le dăm ultima mână de aur, care o mai avem și ei vor turna peste Roșia Montana un con al abundenței cum nu a turnat nici o altă stăpânire în două mii de ani în care au cărat aurul moților de acolo, începând cu romanii. O sută de ani, romanii au extras de la Roșia Montană trei tone de aur pur pe an, deci trei sute de tone de aur. Popoarele migratoare, fiind în marș migrator, s-au mulțumit doar cu  aurul din albiile râurilor din Munții Apuseni și au plecat mai departe. Ungurii care nu s-au priceput la minerit, au adus mineri din imperiul de apus cărora le-au dat toate privilegiile posibile numai să scoată aur pentru ei. Dar habsburgii i-au întrecut pe unguri și otomani în extragerea aurului; priviți Viena cât e de măreață, datorită și aurului de la Roșia Montană. În vremea habsburgilor a apărut: „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă în poartă”, în vremea lor a fost răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan. Cu cât se căra mai mult aur cu atât erau mai săraci și nevoiași moții. Nu s-a făcut mai nimic pentru ei, cu excepția regimului comunist: locuri de muncă, locuințe, școli, spitale, ședințe și defilări de Întâi Mai. După 1989, Ion Marcel Ilici Iliescu și Petru Roman au frânat tot ce mergea în țara asta, au pus în funcție degradarea generală și vânzarea țării la preț de fier vechi, la preț de gunoi reciclabil.

La Roșia Montană, unde m-am aflat zilele acestea și am citit în materialele propagandistice ale RMGC, adică Roșia Montană Gold Corporation, că mai multă cianură se găsește în ceașca mea de cafea decât va lăsa ea în sterilul de după extragerea aurului cu cianură din minereul aurifer românesc. Cum să nu mă prosternez și io în fața acestei companii canadiene ce nu mai poate de binele celor din Munții Apuseni, deși au și ei munții lor plini de aur și ar putea să le spună canadienilor câtă cianură lasă în urma lor, ba mai mult să le-o anihileze și pe cea din cafea. Chiar dacă le-ar face și promisiunea asta, în Canada profitul companiei ar fi cu mult, mult mai mic fiindcă un miner canadian trebuie platit și asigurat cât zece mineri români. Plus costul protecției mediului canadian ce este foarte strict legiferat și controlat cu maximum de exigență, absolut diametral opus de ceea ce se întâmplă în România unde protecția mediului natural e floare la ureche pentru Ministerul Mediului și al Pădurilor care închide ochii cu nepăsare și la clăile de gunoie arucate de-a lungul șoselelor și-a apelor  dar mite la cianura lui Gold Corporation care nici nu se vede pe deasupra. Nici doamna ministru Plumb, nume predestinat să fie ministru al mediului românesc, nu simte ceanura în ceașca ei de cafea, deși este similitudine de poluare între plumb și ceanură.  

Am fost la Abrud și Roșia Montană pentru că am vrut să mă informez personal. Să-mi extrag io informațiile după ce am auzit multe păreri pro și contra. Întâi m-au izbit în fesieri starea deflorabiă a drumurilor, apoi dezordinea, murdăria și sărăcia localităților, superficialitatea și nepăsarea, oamenii buni dar indiferenți la ceea ce e în jurul lor, mai mulți câini comunitari decât copii. Ăștea suntem, ăștea plătim taxe și impozite din care nu se vede nimic investit local. Totul se scurge spre București și stăinătățuri. Din 1975 a început decăderea românească, care s-a accentuat sub Iliescu și a atins cotele prăbușirii totale sub Năstase și Băsescu. Guvernanții sunt parveniți, corupți și hoți, intelectualitate de avangardă nu există, restul înjură, dau din mână și așteaptă miracole chiar și de la Gold Corporation! Unii sunt atât de obnubilați și disperați încât așteaptă salvarea lui Dumnezeu prin trimisul lui: Gold Corporation! Alții nu au vrut să vorbească iar un specialist autorizat, autorul unei excelente istorii a mineritului la Roșia Montană, cu care am și vizitat galeria romană a minei, la multe întrebări mi-a răspuns cu no comment!  

Și Gold Corporation promite sarea și marea, numai să pună mâna pe ultima resursă auriferă a României, până atunci promite orice lăsând impresia că este mai mult o societate de binefacere și nicidecum o corporație capitalistă bazată pe minimum de investiții și maximum de profit. Oamenii nevoiași cred, fiindcă nu li se oferă alte alternative deși există, dar actualii guvernanți în locul devizei totul prin noi înșine au ales orice pentru un comision gras!!  

În secolul XXI jumătate din forța de creație și muncă a lumii se va recicla cel puțin odată, pentru că societatea dinamică creiază noi alternative. Și aici se pot înființa noi servici și industrii mici, ca în alte părți ale țării, se poate reîncepe, prin noi înșine, din nou exploatarea auriferă la exterior, fiindcă avem foarte buni specialiști români în domeniul mineritului iar statul are atâția bani să înceapă investiția. Dar ne-am obișnuit să palavragim și să cerșim ajutoare în loc să dăm randament. Am devenit o națiune fără voință și cu cel mai scăzut randament pentru Țara Noastră. Cât mai e a noastră.

Hai, să mai sorbim o gură de ceanură din ceașca de cafea, fiind siguri că după Gold Corporation, moții nu vor mai spune munții noștri aur poartă… doar vor continua, săraci, să bată  pe la porțile altora …

(Iunie, 2012, Bistrița – Casa cu flori)

Sorin Olariu - coperta Urzici pentru mari si mici

Urzici pentru mari si mici – coperta Ciprian Stanciu SPIC

Autor prodigios, umorist pur sânge, epigramist de mare talent, Sorin Olariu a beneficiat de recunoaşterea a doi maeştri, conducătorii celor două cenacluri bănăţene de satiră şi umor Ridendo şi, respectiv, Apostrof. Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai, el este şi un virtuoz al scrisului în grai bănăţean. Omul este fermecător şi se află l vârsta pe care Dante o considera amiaza vieţii (35 de ani), dar şi în posesia altor daruri naturale, deloc de neglijat, pe care nu le iroseşte, ci, dimpotrivă, le valorifică din plin, obţinând, în plan literar, succes după succes. Ca orice scriitor, îşia re publicul său, pe care sunt sigur că nu-l va trăda, ca să nu fie trădat, pentru că şi reciproca este valabilă. Scriitorul se naşte pentru cititori, care, chiar dacă nu-l receptează de la început, după ce vor fi luat cunoştinţă de existenţa lui, îl vor urmări cu dragoste şi consecvenţă, stimulându-l şi cerându-i, ca unui actor, să se afle cât mai mult timp pe scenă pentru a ne împărtăşi din noile lui strădanii, aşa cum se întâmplă cu autorul nostru, confratele Sorin Olariu, aflat în plenitudinea forţelor sale, cu o vitalitate remarcabilă şi o bună dispoziţie contagioasă, care, iată, ne dăruieşte încă o carte (numărul lor nu mai contează de vreme ce a depăşit cifra 10), la fel de spumoasă ca şi cele ce o precedă.
Sorin Olariu devine pe zi ce trece – dacă nu cumva a şi devenit – un nume inevitabil în rândul literaţilor din Banat şi nu numai.
Epigrama contemporană românească i-a receptat şi omologat mesajul original, iar Uniunea Epigramiştilor din România, al cărui membru este, se mândreşte cu asemenea creatori aparţinând unei noi generaţii de spadasini, ce-şi propun să continue şi să îmbogăţească genul, înscriindu-se într-o tradiţie dintre cele mai strălucite şi fertile.
Sunt câteva numai dintre adevărurile ce trebuiau neîndoielnic spuse despre un om cu o operă deosebit de promiţătoare în actualul climat de libertate a expresiei, a prevalenţei spiritului de bună calitate, decelabil atât în operele tipărite, cât şi în festivalurile şi concursurile nu puţine, desfăşurate, anual, în centrele epigramatice ale ţării. Or, Caransebeşul, locul unde Sorin Olariu trăieşte şi scrie, este un astfel de centru, aici organizându-se un prestigios festival naţional de epigramă, care în acest an a ajuns la cea de-a patra ediţie, oferindu-i confratelui atât de dotat ocazia de a se manifesta şi afirma la adevărata lui valoare, pe care sunt bucuros să o atest, pornind de la scrierile lui de până acum. Diversitatea temelor şi motivelor, alături de prospeţimea spiritului său îndreptăţesc o astfel de apreciere şi fac eforturi de a-mi tempera entuziasmul pentru a nu-l prezenta într-o lumină şi mai favorabilă, spre a nu fi bănuit de complicitate.
Îl dau aşadar în urmărire generală, Sorin Olariu meritând omagiul unui public mai larg, nu doar al breslei epigramiştilor, pe care o onorează cu distincţia, dar şi cu discreţia sa.
~
(George Corbu – preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România)

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors