Archive for the ‘Dezbateri’ Category

Recensământul ruinării României (1)

Posted by Stefan Strajer On August - 24 - 2012

Recensământul ruinării României (1)

Autor : Col (r) Vasile Zărnescu

A început să circule pe Internt, din vara lui 2011, textul de mai jos.

***

Ceea ce veţi citi este de natură să impresioneze şi o… piatră!

Simpla trecere în revistă a celor 1.256 de… repere naşte multiple nedumeriri, orice încercare de justificare a jafului comis ducând spre fraudulosul „pact cu diavolul“, încheiat de guvernanţii României de după ’89. Întreaga fostă economie naţională a ţării noastre este evidenţiată într-un… necrolog!

Indiferent de modul de analiză, obiectiv/subiectiv, nu putem pleca decât din momentul ’89, an în care devenise oficial că Romania nu mai avea datorie externă. Nu trec cu uşurinţă peste lipsurile îndurate de popor, supus fără voie şi explicaţie unui maraton căruia nu i se vedea linia de sosire. Nu va fi uitată nici suferinţa aceluiaşi popor, cauzată de exacerbarea unei politici proletcultiste, cu finalitate paranoică. Vreau doar să scot în evidenţă rezultatul eforturilor făcute, evidenţa lor fizică legată de multiple ramuri economice, utile dezvoltării normale a unei naţii.

Tot ceea ce a însemnat timp, efort, durere, alienare, renunţare, există şi funcţiona indiferent de carenţele de… management pe care le-am aflat, cu toţii, când s-a început analiza motivatoare de ucidere a semenului şi de justificare a… dezastrului programat.

Mă repet, ca să înţelegeţi, în acel moment, al întoarcerii economice a României cu zeci de ani în urmă, ţara noastră nu mai avea nici o datorie. Mai mult, tot ceea ce veţi vedea în materialul care urmează, exista, era plătit, funcţiona, asigura viaţa de zi cu zi, prelucra multele bogaţii cu care fusesem „înzestraţi“ de divinitate.

Şi, dintr-o dată, se abătu asupra noastră furia ţinută în obroc a câtorva dintre fosilele stalinismului, asistaţi de urmaşii unor foşti colegi de-ai lor în prăpădirea fiinţei naţionale, încă din 1945, sprijiniţi de trădători dovediţi a fi în slujba unora dintre serviciile de spionaj, străine interesate direct în reîntoarcerea României la… sapă de lemn, profitând de disponibilitatea multor cozi de topor de care neamul acesta a tot avut „noroc“ şi cu încuviintarea… făcătorilor actuali ai globalizarii!

Cine şi cum ar fi putut rezista la o asemenea ofensivă!?  Românii s-au dovedit nedemni de sacrificiul stramoşilor şi, contrar aşteptărilor fireşti, au concurat la disiparea avuţiei naţionale, implicit la dezmostenirea „lor şi a urmaşilor lor, în vecii vecilor“. S-au bucurat ca nătângii de desfiintarea cooperativelor agricole, dispusă de Petre Roman, distrugând fizic întrega bază materială care le aparţinea, de drept, tot lor!  Au continuat balul libertăţii prin sporirea dezordinii în funcţionarea tuturor structurilor administrative şi nu numai a acestora.

Şi numai atunci când gospodăria nu mai avea garduri şi nici câini… au apărut „pricepuţii“, adevarata Coloana V-a a „edificării“ dezastrului total asupra unei ţări foarte frumoase, având păcatul de a fi locuită!

Citiţi, amintiţi-vă, gândiţi şi…speraţi,

Mugur Preda,

Bucureşti-România

 

În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Am ajuns, acum, în anul 2011, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro!

CEEA CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI S-A DISTRUS, JEFUIT ŞI VÂNDUT ÎN 20:

1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges 2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau 3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor 4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila 5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj 6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta 7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj 8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati 9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj 10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj 11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara 12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti 13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures 14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt 15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova 16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea 17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti 18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti 19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti 20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges 21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau 22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov 23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj 24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta 25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj 26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati 27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara 28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi 29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti 30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures 31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures 32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova 33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu 34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava 35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis 36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti 37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti 38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti 39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti 40 Centrala miniera Valea Jiului – activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara 41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin 42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara 43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara 44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara 45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara 46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara 47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara 48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara 49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara 50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara 51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara 52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara 53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara 54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara 55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj 56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj 57 Intreprinderea miniera Motru Gorj 58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj 59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj 60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova 61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges 62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor 63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna 64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj 65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures 66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba 67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures 68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures 69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu 70 Combinatul minier Suceava Suceava 71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara 72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba 73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor 74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin 75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin 76 Intreprinderea miniera Balan Harghita 77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara 78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara 79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba 81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau 82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj 83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj 84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta 85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita 86 Intreprinderea salina Praid Harghita 87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti 88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova 89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava 90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea 91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu 92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu 93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu 94 Trustul petrolului Pitesti Arges 95 Trustul petrolului Moinesti Bacau 96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj 97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov 98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova 99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova 100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova 101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova 102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita 103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara 104 Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara 105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita 106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin 107 Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin 108 Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis 109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati 110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati 111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati 112 Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba 114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud 115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila 116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau 117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj 118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati 119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi 120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt 121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 122 Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba 123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor 124 Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj 125 Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj 126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova 127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt 128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor 129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt 130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt 131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea 132 Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti 133 Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti 134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj 135 Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges 136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt 137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna 139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov 140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor 141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi 142 Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures 143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare 144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu 145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu 146 Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu 147 Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti 148 Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti 149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges 150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges 151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor 152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges 153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov 154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj 157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor 158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti 159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov 161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov 162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau 164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta 165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj 166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj 167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati 168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita 169 Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt 170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova 171 Intreprinderea „Tehnometal“ – Timisoara Timis 172 Intreprinderea de masini agricole „Semanatoarea“ Bucuresti M. Bucuresti 173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti 174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau 175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau 176 Intreprinderea „Armatura“ Cluj-napoca Cluj 177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita 178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj 179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu 180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova 181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea 182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti 183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti 184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti 185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea „1 Mai“ Ploiesti 186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita 187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita 188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara 189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures 190 Intreprinderea „Unio“ Satu Mare Satu Mare 191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova 192 Intreprinderea „Neptun“ Campina Prahova 193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova 194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova 195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui 196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti 197 Intreprinderea mecanica „Dr. Petru Groza“ Bihor 198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis 199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud

200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin

201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin 202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin 203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin 205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj 206 Intreprinderea „Tehnofrig“ – Cluj-Napoca Cluj 207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 208 Intreprinderea „Independenta“ – Sibiu Sibiu 209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis 210 Intreprinderea „Vulcan“ -Bucuresti M. Bucuresti 211 Intreprinderea „Metalica“ – Bucuresti M. Bucuresti 212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti 213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad 214 Intreprinderea „Hidromecanica“ Brasov Brasov 215 Intreprinderea de utilaj greu „Progresul“ Braila Braila 216 Intreprinderea mecanica „Nicolina“ Iasi Iasi 217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi 218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt 221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt 222 Intreprinderea „Steaua Rosie“ Bucuresti M. Bucuresti 223 Intreprinderea „Timpuri Noi“ Bucuresti M. Bucuresti 224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea „Rulmentul“ Brasov- Brasov Brasov 225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui 226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman 227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova 228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau 229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani 230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov 231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna 232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures 233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu 234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati 235 Santierul Naval Braila Braila 236 Santierul Naval Constanta Constanta 237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu 238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu 239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti 240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta 241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati 242 Santierul Naval Tulcea Tulcea 243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati 244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba 246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad 247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau 248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor 249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov 250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov 251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj 252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita 253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita 254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi 255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt 256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau 257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj 258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures 259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu 260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu 261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava 262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea 263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti 264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti 265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti 266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges 267 Intreprinderea “Electroprecizia” Sacele Brasov 268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna 269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita 270 Intreprinderea “Electromures” Timisoara Timis 271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti 272 Intreprinderea “Acumulatorul” Bucuresti M. Bucuresti 273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti 274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti 275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti 276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice “Electroarges” – Curtea de Arges Arges 277 Intreprinderea “Romlux” Targoviste Dambovita 278 Intreprinderea “Steaua Electrica” Fieni Dambovita 279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi 280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov 281 Intreprinderea “Electronica” Bucuresti M. Bucuresti 282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti 283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti 284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti 285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti 286 Intreprinderea “Conect” bucuresti M. Bucuresti 287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti 288 Intreprinderea de relee medias Sibiu 289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea ” Automatica” Bucuresti M. Bucuresti 290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune ” Electrocontact” Botosani Botosani 291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau 292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau 293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna 294 Intreprinderea “Sinterom” Cluj – Napoca Cluj 295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman 296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii – titu Dambovita 297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui 298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis 299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti 300 Intreprinderea “Electroaparataj” Bucuresti M. Bucuresti 301 Intreprinderea “Electromagnetica” Bucuresti M. Bucuresti 302 Intreprinderea “Electrotehnica ” Bucuresti M. Bucuresti 303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Bucuresti M. Bucuresti 304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani 305 Intreprinderea “Metalul Rosu” Cluj- Napoca Cluj 306 Intreprinderea “Unirea” Cluj – Napoca Cluj 307 Intreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca Cluj 308 Intreprinderea “Nicovala” Sighisoara Mures 309 Intreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mures Mures 310 Intreprinderea de masini textile “IMATEX” Tg. Mures Mures 311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara “Izlaz” Alexandria Teleorman 312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb “9 Mai” Lugoj Timis 313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila “AMIT” Bucuresti M. Bucuresti 314 Intreprinderea “Precizia” Bucuresti M. Bucuresti 315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti 316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj 317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt 318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta 319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova 320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges 321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau 322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau 323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor 324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov 325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta 326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova 327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova 328 Intreprinderea Rafinaria “Vega” Ploiesti Prahova 329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova 330 Intreprinderea chimica “Carbosin” Copsa Mica Sibiu 331 Combinatul petrochimic “Solventul” Timisoara Timis 332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj 333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad 334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau 335 Combinatul chimic Fagaras Brasov 336 Combinatul chimic Victoria Brasov 337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta 338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita 339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures 340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt 341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova 342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman 343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti 344 Intreprinderea chimica “Sinteza” Oradea Bihor 345 Intreprinderea de coloranti “Colorom” Codlea Brasov 346 Intreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Brasov Brasov 347 Intreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj- Napoca Cluj 348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj 349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi 350 Intreprinderea de detergenti “Dero” Ploiesti Prahova 351 Intreprinderea “Progresul” Ploiesti Prahova 352 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Azur” Timisoara Timis 353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea 354 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Policolor” M.Bucuresti 355 Intreprinderea de medicamente si coloranti “Sintofarm” M.Bucuresti 356 Intreprinderea de medicamente “Biofarm” M.Bucuresti 357 Intreprinderea de produse cosmetice “Nmiraj” M.Bucuresti 358 Intreprinderea de sapun “Stela” M.Bucuresti 359 Intreprinderea chimica “Victoria” M.Bucuresti 360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt 361 Combinatul de fibre artificiale “Vascoza” Lupeni Hunedoara 362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi 363 Intreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” M. Bucuresti 364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea 365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba 366 Intreprinderea chimica Turda Cluj 367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures 368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea 369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti 370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges 371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov 372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau 373 Intreprinderea “Napochim” Cluj- Napoca Cluj 374 Intreprinderea “Energia” -Constanta Constanta 375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj 376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara 377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi 378 Intreprinderea “Prodcomplex” Targu Mures Mures 379 Intreprinderea de anvelope”Victoria” Floresti Prahova 380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea 381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea 382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti 383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti 384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau 386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov 387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita 388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita 389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova 390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare 391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti 392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti 393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov 394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti 395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti 396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba 397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba 398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba 399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad 400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges 401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau 402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau 403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor 404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud 405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani 406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov 407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila 408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin 409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj 410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj – Napoca Cluj 411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj 412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta 413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna 414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita 415 Intreprinderea “Metal- lemn” Craiova Dolj 416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati 417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj 418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita 419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita 420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara 421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures 422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi 423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti 424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures 425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures 426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures 427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt 428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie “Relaxa Mizil” Prahova 429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova 430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare 431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj 432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu 433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava 434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava 435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis 436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui 437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea 438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea 439 Intreprinderea “Arta Mobilei” M. Bucuresti 440 Intreprinderea “Produse lemn mobila” M. Bucuresti 441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti 442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti 443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba 444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad 445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges 446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau 447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor 448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor 449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud 450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov 451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau 452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin 453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj 454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta 455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna 456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj 457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita 458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita 459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara 460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi 461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures 462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti 463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures 464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt 465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova 466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare 467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu 468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava 469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis 470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea 471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea 472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila 473 Intreprinderea de celuloza si hartie “Letea” Bacau Bacau 474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba 475 Intreprinderea de hartie “Bistrita” Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud 476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov 477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov 478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj 479 Intreprinderea de cartoane si confectii “Mucart” Cluj-Napoca Cluj 480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta 481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita 482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti 483 Intreprinderea de celuloza si hartie “Reconstructia” Piatra Neamt Neamt 484 Intreprinderea de hartie si cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamt Neamt 485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova 486 Intreprinderea de cartoane si confectii “Prahova” Scaieni Prahova 487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava 488 Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges 490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor 491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov 492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov 493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj 494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta 495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita 496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj 497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara 498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt 499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor 501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov 502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau 503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj 504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj 505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta 506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta 507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita 508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj 509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati 510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara 511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara 512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita 513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi 514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures 515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt 516 Intreprinderea de materiale de constructii “1 Mai” Bucov Prahova 517 Intreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni Prahova 518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare 519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj 520 Intreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu Sibiu 521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis 522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis 523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis 524 Intreprinderea “EXTRACERAM” Timisoara Timis 525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui 526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea 527 Intreprinderea de materiale de constructii “Cesarom” M. Bucuresti 528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti 529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii “7 Noiembrie” Bucuresti M. Bucuresti 530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane “Granitul” Bucuresti M. Bucuresti 531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba 533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad 534 Intreprinderea de suruburi “Anghel Saligni” Cernavoda Constanta 535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau 536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj 537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita 538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi 539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures 540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova 541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu 542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava 543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti 544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita 545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba 546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad 547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov 548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj 549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt 550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt 551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare 552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea 553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea 554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea 555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti 556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila 558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova 559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman 560 Intrerprinderea “6 Martie” Timisoara Timis 561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti 562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti 563 Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov 565 Intreprinderea mecanica de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca Cluj 566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj 567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara 568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi 569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman 570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj 572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj 573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati 574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures 575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures 576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova 577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava 578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis 579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba 580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges 581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov 582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau 583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita 584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara 585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu 586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures 587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti 588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti 589 Santierul Naval Orsova Mehedinti 590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti

591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 592 Intreprinderea textila “UTA” Arad Arad 593 Intreprinderea “Textila Pitesti” Arges 594 Intreprinderea textila “crisana” Oradea Bihor 595 Intreprinderea “Textila Nasaud” Bistrita-Nasaud 596 Intreprinderea textila “Moldova” Botosani Botosani 597 Intreprinderea “Tesatoria Codlea” Brasov 598 Intreprinderea “Textila” Buzau Buzau 599 Intreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa Dambovita 600 Intreprinderea textila “Oltul” Sf. Gheorghe Covasna 601 Intreprinderea “Textila” Calafat Dolj 602 Intreprinderea “Textila Galati” Galati 603 Intreprinderea de ata si filatura”Odorhei” Harghita 604 Intreprinderea “Filatura de bumbac Slobozia” Ialomita 605 Intreprinderea “Tesatura Iasi” Iasi 606 Intreprinderea “Textila Dunareana” Giurgiu Giurgiu 607 Intreprinderea “Filatura de bumbac Oltenita” Giurgiu 608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov 609 Intreprinderea “Filatura de bumbac Baia Mare” Maramures 610 Intreprinderea textila “Cazanele” orsova Mehedinti 611 Intreprinderea “Tesatoria de bumbac” Sighisoara Mures 612 Intreprinderea “Textila Slatina” Olt 613 Intreprinderea textila “Ardeleana” Satu Mare Satu Mare 614 Intreprinderea “Filatura de bumbac Carei” Olt 615 Intreprinderea textila “Tarnava Medias” Sibiu 616 Intreprinderea textila “Firul Rosu” Talmaciu Sibiu 617 Intreprinderea textila ” 11 Iunie” Cisnadie Sibiu 618 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Campulung Moldovenesc Suceava 619 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Gura Humorului Suceava 620 Intreprinderea “Textila Teleorman” Rosiorii de Vede Teleorman 621 Intreprinderea “Textila Timisoara” Timis 622 Intreprinderea “Textila Lugoj” Timis 623 Intreprinderea textila “Bumbacul” Timisoara Timis 624 Intreprinderea “Ambalajul metalic” Timisoara Timis 625 Intreprinderea “Textila Vaslui” Vaslui 626 Intreprinderea textila “Dacia” M. Bucuresti 627 Intreprinderea “Industria bumbacului” M. Bucuresti 628 Intreprinderea textila “Aurora” M. Bucuresti 629 Intreprinderea textila “Suveica” M. Bucuresti 630 Intreprinderea textila “7 Noiembrie” M. Bucuresti 631 Intreprinderea “Bumbacaria romaneasca Jilava” M. Bucuresti 632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 633 Intreprinderea textila “Drum Nou” Oradea Bihor 634 Intreprinderea textila “Republica” Darste Brasov 635 Intreprinderea de matase “Romania muncitoare” Cluj -Napoca Cluj 636 Intreprinderea textila “Dobrogeana” Constanta Constanta 637 Intreprinderea textila “Trainica” Pucioasa Dambovita 638 Intreprinderea textila “Navodul” Galati Galati 639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita 640 Intreprinderea ” Filatura de in si canepa” Gheorghieni Harghita 641 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Deva Hunedoara 642 Intreprinderea de matase”Victoria” Iasi Iasi 643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi 644 Intreprinderea de in si canepa “Textila” Iasi Iasi 645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov 646 Intreprinderea textila “Intex” Paulesti Prahova 647 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Sighisoara Mures 648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare 649 Intreprinderea textila “Solidaritatea” Satu Mare Satu Mare 650 Intreprinderea textila “Matasea Rosie” Cisnadie Sibiu 651 Intreprinderea “Filatura de in si canepa” Falticeni Suceava 652 Intreprinderea textila “Garofita” Timisoara Timis 653 Intreprinderea textila “Filatura de matase naturala” Lugoj Timis 654 Intreprinderea textila “Arta textila” Timisoara Timis 655 Intreprinderea “Filatura si tesatoria” Sanicolau Mare Timis 656 Intreprinderea textila ” 13 Decembrie” Timisoara Timis 657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman 658 Intreprinderea de matase “Select” M. Bucuresti 659 Intreprinderea de matase “Flamura Rosie” M. Bucuresti 660 Intreprinderea de matase “Borangicul” M. Bucuresti 661 Intreprinderea de matase “Matasea populara” M. Bucuresti 662 Intreprinderea de matase “Tesatoriile Reunite” M. Bucuresti 663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti 664 Intreprinderea textila “Unirea” M. Bucuresti 665 Intreprinderea textila “Industria Iutei” M. Bucuresti 666 Intreprinderea de in, canepa “Prodin” M. Bucuresti 667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 668 Intreprinderea de stofe “Argeseana” Arges 669 Intreprinderea Filatura de lina “Musceleana” Cetateni Arges 670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau 671 Intreprinderea de postav “Proletarul” Bacau Bacau 672 Intreprinderea “Netex” Bistrita Bistrita-Nasaud 673 Intreprinderea de stofe “Carpatex” Brasov Brasov 674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov 675 Intreprinderea textila “Octombrie Rosu” Ghimbav Brasov 676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau 677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta 678 Intreprinderea textila “Independenta” Craiova Dolj 679 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Miercurea Ciuc Harghita 680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt 681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures 682 Intreprinderea de stofe “Dorobantul” Ploiesti Prahova 683 Intreprinderea de stofe “Filatura de lina pieptanata” Mizil Prahova 684 Intreprinderea “Textila” Cisnadie Sibiu 685 Intreprinderea “Libertatea” Sibiu Sibiu 686 Intreprinderea textila “Dumbrava” Sibiu Sibiu 687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis 688 Intreprinderea de palarii “Paltim” Timisoara Timis 689 Intreprinderea de palarii “Lux” Periam Timis 690 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Focsani Vrancea 691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova 692 Intreprinderea “Textila” Grivita M. Bucuresti 693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti 694 Intreprinderea “Filatura de lina piptanata” M. Bucuresti 695 Intreprinderea “Munca Textila” M. Bucuresti 696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba 698 Intreprinderea de tricotaje “Tricoul rosu” Arad Arad 699 Intreprinderea de tricotaje “Miorita” Oradea Bihor 700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov 701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau 702 Intreprinderea de tricotaje “Somesul” Cluj-Napoca Cluj 703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita 704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita 705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara 706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi 707 Intreprinderea de tricotaje “Moldova” Iasi Iasi 708 Intreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet Maramures 709 Intreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra neamt Neamt 710 Intreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman Neamt 711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt 712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova 713 Intreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare Satu Mare 714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj 715 Intreprinderea de tricotaje “Drapelul rosu” Sibiu Sibiu 716 Intreprinderea de ciorapi”7 Noiembrie” Sibiu Sibiu 717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu 718 Intreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava Suceava 719 Intreprinderea de tricotaje “Bucovina” Radauti Suceava 720 Intreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timisoara Timis 721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis 722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui 723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea 724 Intreprinderea de tricotaje “Crinul” M. Bucuresti 725 Intreprinderea “Tricotajul rosu” M. Bucuresti 726 Intreprinderea de tricotaje “Tanara Garda” M. Bucuresti 727 Intreprinderea de tricotaje “Tricodava” M. Bucuresti 728 Intreprinderea de ciorapi “Apolo” M. Bucuresti 729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti 730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 731 Intreprinderea de confectii Arad Arad 732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges 733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau 734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor 735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor 736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani 737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani 738 Intreprinderea de confectii Braila Braila 739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau 740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin 741 Intreprinderea de confectii “Flacara” Cluj-napoca Cluj 742 Intreprinderea de confectii “Peninsula” comuna Lumina Constanta 743 Intreprinderea de confectii “Targu Secuiesc” Cluj-napoca Covasna 744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj 745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj 746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita 747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita 748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita 749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi 750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures 751 Intreprinderea de confectii “Portile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinti 752 Intreprinderea de confectii “Tarnava” Sighisoara Mures 753 Intreprinderea de confectii “Muresul” Tg. Mures Mures 754 Intreprinderea de confectii “Mondiala” Satu Mare Satu Mare 755 Intreprinderea de confectii “Steaua rosie” Sibiu Sibiu 756 Intreprinderea de confectii “Bega” Timisoara Timis 757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui 758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui 759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea 760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 761 Intreprinderea de incaltaminte “Ardeleana” Alba Iulia Alba 762 Intreprinderea de piele si marochinarie “Caprioara” Sebes Alba 763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade “Libertatea” Arad Arad 764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges 765 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Partizanul” Bacau Bacau 766 Intreprinderea de incaltaminte “Solidaritatea” Oradea Bihor 767 Intreprinderea de incaltaminte “Crisul” Oradea Bihor 768 Intreprinderea de incaltaminte “Bihoreana” Marghita Bihor 769 Intreprinderea de incaltaminte “Arta” Oradea Bihor 770 Intreprinderea de blanarie “1 Mai” Oradea Bihor 771 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Timpuri Noi” Brasov Brasov 772 Intreprinderea de incaltaminte “Clujana” Cluj-Napoca Cluj 773 Intreprinderea “Tabacaria Bucovat” Dolj 774 Intreprinderea de blanarie “Vidra” Orastie Hunedoara 775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures 776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures 777 Intreprinderea “Tabacaria Minerala Corabia” Olt 778 Intreprinderea de piele “Poporul” Ploiesti Prahova 779 Intreprinderea de piele “Drum Nou” Satu Mare Satu Mare 780 Intreprinderea de piele si incaltaminte “8 Mai” Medias Sibiu 781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie “13 Decembrie” Sibiu Sibiu 782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu 783 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Staruinta” Suceava Suceava 784 Intreprinderea de incaltaminte “Banatul” Timisoara Timis 785 Intreprinderea de incaltaminte “Modern” Timisoara Timis 786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis 787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis 788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis 789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis 790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis 791 Intreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timisoara Timis 792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte “Victoria” Timis 793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis 794 Intreprinderea “Pretim” Timisoara Timis 795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui 796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea 797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea 798 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Pionierul” M. Bucuresti 799 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Flacara Rosie” M. Bucuresti 800 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Carmen” M. Bucuresti 801 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Republica” M. Bucuresti 802 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Tehnica Noua” M. Bucuresti 803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti 804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti 805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti 806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti 807 Intreprinderea de incaltaminte “Progresul” M. Bucuresti 808 Intreprinderea “Tabacaria minerala” Jilava M. Bucuresti 809 Intreprinderea “Prefin” M. Bucuresti 810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti

811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba 813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges 814 Intreprinderea de sticlarie “Padurea Neagra” Alesd Bihor 815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud 816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani 817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani 818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau 819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau 820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj 821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj 822 Intreprinderea de portelan”Iria” Cluj-Napoca Cluj 823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj 824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures 825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures 826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures 827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova 828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova 829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova 830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova 831 Intreprinderea de sticlarie “Victoria muncii” Poiana Codrului Satu Mare 832 Intreprinderea de sticlarie “Vitrometan” Medias Sibiu 833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu 834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu 835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava 836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis 837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti 838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti 839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 840 Intreprinderea “Bunuri metalice” Arad Arad 841 Intreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad Arad 842 Intreprinderea “Aradeanca” Arad Arad 843 Intreprinderea “Metalica” Oradea Bihor 844 Intreprinderea de mase plastice „Viitorul“ Oradea Bihor 845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj 846 Intreprinderea „11 Iunie“ Galati Galati 847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures 848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures 849 Intreprinderea „Jiul“ Bals Olt 850 Intreprinderea „Flacara“ Ploiesti Prahova 851 Intreprinderea de masini casnice emailate „23 August“ Satu Mare 852 Intreprinderea „Emailul rosu“ Medias Sibiu 853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu 854 Intreprinderea „Flamura rosie“ Sibiu Sibiu 855 Intreprinderea „Metalurgica“ M. Bucuresti 856 Intreprinderea „Inox“ M. Bucuresti 857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau 859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor 860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov 861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj 862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj 863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati 864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi 865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis 866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu 867 Intreprinderea poligrafica „13 Decembrie 1918“ M. Bucuresti 868 Intreprinderea poligrafica „Informatia“ M. Bucuresti 869 Intreprinderea poligrafica „Arta grafica“ M. Bucuresti 870 Intreprinderea poligrafica „Filaret“ M. Bucuresti 871 Intreprinderea poligrafica „Buletinul Oficial“ M. Bucuresti 872 Casa de discuri „Electrecord“ M. Bucuresti 873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti 874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad 876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani 877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj 878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta 879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati 880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati 881 Intreprinderea „Tehnoutilaj“ odorhei Harghita 882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi 883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov 884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt 885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu 886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman 887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis 888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti 889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti 890 Intreprinderea poligrafica “Luceafarul” M. Bucuresti 891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad 893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges 894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau 895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor 896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor 897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor 898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani 899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov 900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila 901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila 902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau 903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau 904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj 905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj 906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta 907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta 908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj 909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj 910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj 911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita 912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati 913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara 914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita 915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita 916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita 917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi 918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov 919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu 920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu 921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov 922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov 923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures 925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt 926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt 927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova 928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare 929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu 930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava 931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman 932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis 933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis 934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea 935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti 936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad 938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges 939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges 940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor 941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor 942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov 943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila 944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau 945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj 946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta 947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita 948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj 949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati 950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara 951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita 952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu 953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov 954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu 955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures 956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures 957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt 958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova 959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava 960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman 961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis 962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea 963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi Vaslui 964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea 965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti 966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba 968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad 969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges 970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau 971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor 972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud 973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani 974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov 975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila 976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau 977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin 978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj 979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta 980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna 981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita 982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj 983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati 984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj 985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita 986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara 987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita 988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi 989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov 990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures 991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti 992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures 993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt 994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt 995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova 996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare 997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj 998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu 999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava 1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman 1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis 1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea 1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui 1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea 1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea 1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti 1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie “Zarea” Bucuresti M. Bucuresti

1008 Centrala industrializarii carnii – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba 1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad 1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges 1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau 1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor 1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud 1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani 1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov 1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila 1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau 1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin 1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj 1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta 1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta 1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna 1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita 1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj 1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati 1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj 1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita 1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara 1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita 1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi 1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov 1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures 1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures 1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt 1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt 1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova 1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare 1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj 1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu 1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava 1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman 1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis 1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea 1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui 1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea 1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea 1049 Intreprinderea „Antefrig“ Bucuresti M. Bucuresti 1050 Intreprinderea „Abatorul“ Bucuresti M. Bucuresti 1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti 1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba 1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad 1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges 1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau 1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor 1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud 1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani 1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov 1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila 1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau 1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin 1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj 1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta 1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna 1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita 1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj 1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati 1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj 1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita 1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara 1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita 1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi 1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov 1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures 1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures 1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt 1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt 1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova 1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare 1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj 1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu 1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava 1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman 1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis 1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea 1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui 1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea 1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea 1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti 1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad 1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau 1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani 1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov 1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau 1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj 1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi 1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu 1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov 1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita 1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures 1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor 1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures 1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt 1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt 1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis 1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov 1111 Intreprinderea de produse zaharoase „Feleacul“ Cluj-Napoca Cluj 1112 Intreprinderea de produse zaharoase „Cerna“ Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1113 Intreprinderea de produse zaharoase „Victoria“ Sibiu Sibiu 1114 Intreprinderea de produse zaharoase „Kandia“ Timisoara Timis 1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti 1116 Centrala berii, spirtului si amidonului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad 1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges 1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau 1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor 1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila 1122 Intreprinderea de bere „Aurora“ Brasov Brasov 1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj 1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta 1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna 1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna 1127 Intreprinderea de bere Galati Galati 1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita 1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara 1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi 1131 Intreprinderea de drojdie “Seineana” Seini Maramures 1132 Intreprinderea de bere si spirt „Banovita“ Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures 1134 Intreprinderea de bere si amidon „Steagu Rosu“ Piatra Neamt Neamt 1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova 1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare 1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu 1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava 1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis 1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie – Bucuresti M. Bucuresti 1141 Intreprinderea de bere Rahova – Bucuresti M. Bucuresti 1142 Intreprinderea de bere Grivita – Bucuresti M. Bucuresti 1143 Intreprinderea de bere Bragadiru – Bucuresti M. Bucuresti 1144 Centrala uleiului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1145 Intreprinderea de ulei „Interindustrial“ Oradea Bihor 1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta 1147 Intreprinderea de ulei „Oltenia“ Podari Dolj 1148 Intreprinderea de ulei „Prutul“ Galati Galati 1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita 1150 Intreprinderea de ulei „Unirea“ Iasi Iasi 1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov 1152 Intreprinderea de ulei „Ardealul“ Carei Satu Mare 1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman 1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui 1155 Intreprinderea de ulei „13 Decembrie“ Bucuresti M. Bucuresti 1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau 1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna 1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj 1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi 1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis 1162 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Ocna Mures Alba 1163 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Arad Arad 1164 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Craiova Dolj 1165 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Urziceni Ilfov 1166 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Carei Satu Mare 1167 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Barlad Vaslui 1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Ilfov 1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad 1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor 1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani 1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila 1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau 1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj 1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta 1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj 1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati 1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita 1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi 1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures 1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare 1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman 1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis 1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui 1185 Centrala Delta Dunarii – Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea 1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea 1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea 1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea 1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase –Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba 1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad 1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges 1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau 1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor 1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud 1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani 1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin 1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna 1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita 1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj 1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita 1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara 1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita 1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov 1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures 1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt 1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj 1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava 1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea 1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui 1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea 1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov 1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta 1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati 1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi 1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu Mures Mures 1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt 1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova 1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare 1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu 1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman 1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea 1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti 1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila 1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj 1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis 1228 Trustul inului, canepii si bumbacului – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta 1230 Intreprinderea de in Reci Covasna 1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita 1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures 1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova 1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu 1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures 1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures 1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad 1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor 1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau 1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures 1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt 1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu 1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis 1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui 1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman 1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud 1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare 1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava 1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman 1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea Tulcea 1251 Intreprinderea “PROTAN” Bucuresti M. Bucuresti 1252 Intreprinderea “Didactica M. Bucuresti 1253 Monetaria Statului M. Bucuresti 1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti 1255 Intreprinderea „Frigocom“ M. Bucuresti 1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare M. Bucuresti

1257 Intreprinderea de tevi sudate Bucuresti

 

 

 

 

***

 

ADDENDA

 

Cine are informaţii despre alte întreprinderi distruse, furate, vîndute pe nimic, să completeze lista. La acest jaf au contribuit toate partidele parlamentare care au fost la putere în aceşti 22 de ani apocaliptici, împreună cu indivizii corupţi din economie, ju$tiţi€, administraţi€ etc. – adică ceea ce s-a numit cleptocraţia.

În continuarea distrugerii economiei româneşti, guvernul trădător maghiarizat Boc-Bela, cu acordul preşedintelui filomaghiar Traian Băsescu şi la presiunea Fondului Monetar Internaţional (F.M.I.), şi-a propus să înstrăineze şi marile combinate energetice. În prima formă, pentru ca pastila să fie mai uşor de înghiţit de către români, înstrăinarea se va face prin aducerea de manageri străini – care vor dispune, evident, decizii dictate de forţe străine. Prin pierderea controlului asupra marilor combinate energetice, România îşi va pierde tot mai mult suveranitatea naţională, fiindcă sistemul energetic constituie o componentă esenţială a independenţei, suveranităţii şi securităţii naţionale.

Situaţia de acum doi ani, cînd Federaţia Rusă a oprit gazul – pe motivul întemeiat că Ucraina fura gaz din conductele transnaţionale, dar folosit doar ca pretext pentru a face presiuni contra ţărilor europene occidenatale! – şi a îngheţat toată Europa Occidentală este elocvent pentru pierderea independenţei României din cauza înstrăinării marilor combinate energetice! Vedeţi, în acest sens, comentariul „29 Vasile Zarnescu // Sep 24, 2008 at 12:18 pm“, la articolul meu NECESITATEA REÎNTREGIRII ROMÂNIEI – comentariu prin care am anticipat cu trei luni închiderea gazului rusesc!

De aceea, regimul Băsescu-Boc-Bela trebuie înlăturat rapid, înainte să mai apuce să dispună vreo decizie antiromânească!

(Va urma)

La ce le folosesc romanilor filmele americane?

Posted by Stefan Strajer On August - 24 - 2012

La ce le folosesc romanilor filmele americane?

 

Autor: Grid Modorcea (New York)

 

Ma uit adesea la programul filmelor care se difuzeaza pe piata romaneasca. Sunt numai filme americane, cu premiere sincron. Adica tot ce se gaseste pe piata americana, tot ce se produce aici, se poate vedea si la noi, la cinematografele din Bucuresti si din tara. Nu mai vorbesc de televiziuni, pline de filme americane non-stop. Nici in plin stalinism filmele rusesti nu se bucurau de o asemenea raspandire si comercializare, pentru simplul motiv ca nu exista libertate si, implicit, atatea Mall-uri si televiziuni. Nu existau deloc. Dar indoctrinarea sovietica, timp de peste 50 de ani, prin film / metoda leninista / a prins oare? Sunt romanii cat de cat rusificati?

Aceleasi intrebari pot fi puse si acum. Oare dupa 50 de ani, romanii vor fi, cat de cat, americanizati?

Daca la prima intrebare se poate raspunde cu NU, e sigur ca la a doua avem sau vom avea un DA.

Evident, mai e mult pana atunci, 50 de ani, fiindca deocamdata salile de proiectie sunt aproape goale, desi romanii au din plin “paine si circ”.

Dar ingrijorator este altceva: faptul ca ceea ce prezinta filmele americane, realitatea si fictiunea lor, nu se atinge cu ceea ce se intampla in Romania. Atat timp cat Romania nu va evolua economic, social, cultural si politic, nu exista sansa unui dialog real intre filmul american si spectatorul roman. Romanilor le-ar putea folosi enorm filmele americane daca ar avea suporturi reale de dezvoltare. Altfel, într-o Romanie suspendata, nu vad ce legaturi, ce puncte comune pot exista intre realitatea romaneasca si cea reala sau fictiva din filme ca Inception, Hugo, The Help, Ted, The Dark Knight, Spider-Man, Barry Lyndon si multe, multe alte filme pe care vi le-am prezentat in corespondenta mea.

Media romaneasca, subculturala, si spectatorul de rând, deşi cunosc şi cazul unui profesor ca Ion Coja, acuza filmul american, spun că el le-a dat românilor violenţa, drogul, prostituţia, înjurătura. Exact ce spuneam, ce tangenţe să aibă un film din categoria Hugo sau Inception cu realitatea romaneasca? Fiind la subsol, suburbana, populatia cinefila vede in filmul american exact ceea ce romanii au, mizerie, violenta, injuratura, prostitutie. Fiindca acest nivel de jos l-au cultivat posturi ca Protv, din care s-au imbogatit. Deci imoral nu este salariul de la TVR al unui antiroman ca Pataharbici, 26 de mii de lei!, imoral este filmul american, de fapt, un anumit gen de filme, cultivat de televiziuni, filme mediocre sau submediocre, pentru ţărani şi primarii lor!

Pe de alta parte, nu veti gasi in filmele americane, chiar cele de categoria B, vulgare, facute expres, injuraturi ca in filmele romanesti. In nici un film american nu veti auzi porcaieli de limba ca in Marfa si banii, al lui Cristi Puiu, sau ca in dejectia numita Turn of the Lights, in regia lui Ivana Mladenovici, cu care Romania s-a prezentat la New York, la Tribeca Film Festival, cel mai mare festival de film  al lumii. De unde au luat acesti autori injuraturile si mizeria? De la filmul american sau din realitatea romaneasca? In doua sute de filme cate am vazut la TFF, nu am gasit nici o injuratura, nimic porcos si cred ca toata productia de la Hoolywood pe un an nu are atatea înjuraturi câte gasim în filmul lui Ivana. Limba engleza e prea saraca la acest capitol. Pana si Shakespeare se da invins in fata lui Turn of the Lights! Asa ca stingeti luminile la acest capitol! 

Mai mult, nu veti vedea la TV filmele aflate acum pe piata. Fiindca una e ce se da pe marile ecrane si alta pe posturile TV, care iau scursura, pe bani putini, dupa ce filmelor li s-au epuizat exploatarea in cinematografe.

Asadar, planeaza o mare prejudecata in privinta filmului american, prejudecata intretinuta in primul rand de televiziuni, care nu mai fac cultura cinematografica, adica nu mai vine un critic care sa dea informatii, sa fixeze un film sau altul în istorie.

De aceea, orice film vad aici si circula si pe piata romaneasca, ma intreb, la ce foloseste romanilor, a caror probleme sunt de cu totul si cu totul alta natura, grija lor fiind acum pamantul care moare, asa cum, politic, Romania e o tara suspendata sau interimara. E incredibil! In asemena hal de carpeala, de improvizatie, nu a fost nici pe vremea fanariotilor!

Si ce mai de filme americane! Unul si unul. Cate nu ar putea invata romanii din ele! Si au de ce sa se prinda, de povesti! Fanteziile inventate de americani sunt fantastice, iti bucura spiritul. Povestea este un carlig universal. Dar romanii nu mai au timp de povesti. Astfel ca realitatea din ele le este inaccesibila, implicit idealurile. Filmul american este efectul unei societati asezate, iesita din criza, fara colapsuri la tot pasul. De aceea, el prezinta o alta realitate, mai ales o realitate a viitorului.

La astfel de filme americanii stau la cozi kilometrice, mai ales tinerii. Pe când la noi nici tinerii nu mai vor sa mediteze la un viitor indepartat, la o realitate post-apocaliptica sau sa participe la niste aventuri greu de imaginat in Romania, fiindca nu exista un asemenea suport fictional, de date reale!

*

Sa luam alt film de succes american, de ultima ora, The Bourne Legacy / Mostenirea lui Bourne (2012), aflat si pe piata romaneasca. Premiera a avut loc pe 10 august, concomitent, in SUA, ca si in Romania şi alte tari. Tony Gilroy, artizanul francizei „Bourne”, reia aici datele acestui serial de spionaj, început cu 12 ani in urma, si care a avut incasari de aproape un miliard de dolari!

Ce i-a adus enormul succes? Modalitatea de a povesti, foarte rapida, dupa tehnica videoclipului, fapt care necesita sute de locuri de filmare din unghiuri mereu insolite. La un moment dat se petrec in paralel cate cinci sau sase actiuni. Povestea este ca un paienjenis, ca un ghem foarte incurcat, o structura polistratificata, cu planuri diverse, real, SF, medical, psihologic, geografic, de spionaj militar, un veritabil labirint, din care poate sa iasa doar cine are firul Ariadnei.

Acesta ar fi spionajul genetic şi teleghidat. Care poate garanta un control total asupra spionilor, prin injectarea de virusi mortali, bine controlati de la centru. Se prezinta la modul foarte sofisticat in ce consta mostenirea lui Bourne, unul din artizanii acestei metode, care a fost sacrificat. E vorba de programul Treadstone, care, în acest film, scapa supervizoriulor de la CIA de sub control si se da ordin sa fie inchis.

În acest moment, se pune in miscare o vanatoare de oameni impresionanta. Toti sunt vanati si eliminati. Cu exceptia eroului acestui film, Aaron Cross (Jeremy Renner), a cărui supravietuire este legata de eliminarea dependentelor care il leaga de mostenirea lasata de Bourne, medicamente, injectii, virusarea organismului in general. Vedem cum el se lupta sa scape de toate aceste dependente, cum este senzationala secventa când îi transfera din corpul sau unui lup semnalul de urmarire electronica! Iar de virus il ajuta sa scape chiar doctorita care i l-a administrat, Marta Shearing (Rachel Weisz), pe care o salveaza de la moarte in imprejurarea in care CIA isi elimina si savantii, detinatorii secretelor programului. Dar radacina virala se afla intr-un laborator din Manila. Cei doi trebuie sa ajunga acolo. Tot acest episod, al urmaririi lui Aaron si Marta din America in capitala filipineza, apoi în acest oras ca un labirint superaglomerat, este cea mai palpitanta aventura creata vreodata. Ideea acestui film este opera lui Robert Ludlum, scriitorul care a inventat personajul Bourne si universul lui.

Pana unde tine realitatea si de unde incepe sau se termina fictiunea e greu de spus. Oricum, o astfel de realitate la orizont e posibila si te infioara. Nu mai vezi spioni care te “trag de limba” sau ascund microfoane sub birouri. Este epoca unui altfel de spionaj in care victime nu sunt tari ca Romania, ci chiar Pentagonul si alte organisme internationale sau megacorporatii, ca in filme precum The Departed, The International, State of Play sau Inception.

Din aceasta categorie face parte si The Bourne Legacy. E usor sa observam ca un asemenea film nu are nici o tangenta cu realitatea romaneasca, poate cu pasiunea catorva rataciti interesati de ciberspionaj, de ciberspatiu, unde se desfasoara spionajul electronic si genetic, departe chiar de romantismul atacurilor informatice lansate odinioara de China. Vezi cazul Donfan Chung. Azi, intr-o singura zi, prin spionajul digital sau tehnologia „cloud”, se fură mai multe date decat într-un intreg an in urma doar cu patru ani! Cat de rapid este transferul si cantitatea de informatii, se vede in secventa depistarii celor doi fugari din filmul lui Tony Gilroy. Dar e limpede că realitatea spionajului cibernetic bate filmul, bate orice ficţiune. 

 

Grid Modorcea

Corespondenta de la New York

 

Jos pălăria!

Posted by Stefan Strajer On August - 18 - 2012

Jos pălăria!

           

Autor: Prof.univ.Ion Coja

 

La Londra, dacă e să-i crezi pe oficialii noștri, sportivii români au repurtat un mare succes!… Nu-i ia nimeni în serios cu asemenea declarații! Dar mie mi-e teamă că au totuși ceva-ceva dreptate! Și mă întreb: nu cumva chiar este vorba de un succes, dacă comparăm aceste rezultate cu cele de peste 4 ani, de la Rio de Janeiro, când nu vom mai obține nici măcar locul 27, cât de cât încă onorabil?! Oficialii știu ei ce știu și, firește, nu ne spun și nouă tot ce știu! Or fi făcut ei niscai cercetări și analize ori sinteze, din care au dedus că, raportat la ce o să urmeze, la ce este probabil planificat(!) să urmeze, rezultatul de la Londra este mulțumitor! O să-i ducem dorul…

Pe mulți i-am auzit pomenind în aceste zile de peformanța echipei olimpice a Ungariei. Cu totul și cu totul remarcabilă: locul 9 pe națiuni, la Olimpiada cea mai disputată! Și, probabil, cea mai reușită de până acum! Bravo lor, maghiarilor! Bravo și englezilor!…

Firește, ca și-n alte ocazii, tentația de a compara între români și maghiari, între Budapesta și București, este greu de ocolit, de reprimat. Și cred că nu avem decât de câștigat dintr-o evaluare comparativă lucidă și bine intenționată. N-o voi face eu, acum, nu am nici datele necesare, nici competența, dar o părere cred că mi se îngăduie. Una singură: dacă e să legăm sportul de politică și dacă e să căutăm deci și pe plan politic o explicație a diferenței dintre rezultatele celor două echipe, adică dacă este să ne întrebăm care este diferența în plan politic dintre Ungaria și România, acea diferență care să explice cât de cât diferența în planul performanței sportive olimpice, ce am putea spune?

 

Un lucru simplu! Un lucru evident și pe care nu văd cine și cu ce argumente l-ar putea nega: după 1990 în România s-a instalat un regim politic tot mai anti-românesc, mai anti-național, care urmărește pe toate planurile decăderea și scăderea românilor, a României, a românismului în general. Un regim politic care încurajează orice formă de defetism românesc, orice abdicare de la ambiția și mândria națională! Politica demografică este una vădit anti-românească, politica economică a dus la distrugerea economiei românești în proporție de 85-90%, sănătatea și învățămîntul sunt acolo unde știm cu toții că au ajuns și așa mai departe!… Sabotaj instituționalizat! Decădere generalizată! Decădere asistată de guvern, de parlament, de președinte, de întreaga clasă politică! Care decădere nu putea să nu includă și sportul!

În fotbal nu mai existăm, iar în sporturile olimpice am văzut unde am ajuns!… E de mirare că am reușit și performanțele obținute! Și corect ar fi să ne mirăm că în contextul social, economic și politic din România, am obținut totuși niște rezultate încă meritorii!… Cum a fost posibil?! Cum a fost posibil să mai scoatem campioni olimpici atâta vreme cât avem președinții de țară pe care i-am avut, guvernele și partidele parlamentare de belea cu care ne-a pedepsit bunul Dumnezeu?!

Explicația este una singură: eroismul, capacitatea de sacrificiu a unor tineri de excepție, ale căror rezultate sunt mult peste nivelul la care ne dă voie să aspirăm starea generală a societății românești! Să ne înclinăm dinaintea acestor veritabili eroi, eroi moderni, și să le arătăm toată prețuirea noastră!…

În schimb, după 1990, Ungaria a avut parte de o guvernare tot mai naționalistă, mai ambițioasă, mai decisă să pună interesele Ungariei mai presus de strategiile mondializante. Blamată la Bruxelles pentru „excesele” ei, Budapesta și-a văzut de treabă și a cules acum roadele acestor excese! Nu sunt singurele! Să-i felicităm din toată inima pe vecinii și, îmi vine să zic, camarazii noștri maghiari! (…„Camarazii” am zis, dar am să mă explic altdată pentru folosirea acestui pretențios termen…)

Îmi face plăcere, mă simt chiar dator să semnalez, în contextul prestației ungurești excepționale de la Londra 2012, momentul care pe mine m-a impresionat cel mai mult. A trecut neobservat:

La Londra au fost invitați și foști campioni ori medaliați olimpici. Firește, unul dintre ei trebuia să fie cel mai în vârstă. S-a nimerit ca acesta să fie un ungur, component al echipei de polo a Ungariei la Olimpiada de la Berlin, din 1936. Îmi pare rău că nu i-am reținut numele afișat pe ecranul televizorului la începutul scurtului interviu care i s-a luat. Am aflat că are 96 de ani, că trăiește acum în Statele Unite și că se simte încă în putere. I s-a cerut să depene o amintire de la Olimpiada desfășurată în urmă cu 76 de ani. …Și acum urmează clipa de grație pe care ne-a oferit-o bătrânul poloist:

Pe vremea aceea nu se făceau schimbări de jucători, nici în pauză, nici în timpul meciului. Cei care intrau în bazin să înceapă partida o susțineau până la capătul minutelor regulamentare de joc… O vreme regula aceasta am apucat-o și eu, în fotbal, prin anii ’50!

În meciul dintre Ungaria și Malta, meci decisiv ca orice meci olimpic, unul dintre poloiștii maltezi s-a accidentat și a trebuit să iasă din bazin, echipa sa urmând să continue partida cu un om în minus! Și cu șanse de calificare serios diminuate! În acel moment, antrenorul ungur a avut o reacție absolut memorabilă, de un cavalerism și fair play sans tâche et sans reproche: a scos din bazin un poloist maghiar, din echipa sa, și meciul a continuat în aceste condiții de egalitate de șanse, refăcută printr-un gest a cărui frumusețe nu trebuie să pălească sau să fie uitată. Sper că în mentalul comunitar unguresc este bine conservată această ispravă, această mărturie de excelență a ființei umane în ipostaza ei maghiară. Și sper că aceste rânduri vor face un minim serviciu de propagandă printre români a acestui model de comportament sportiv, bărbătesc, cavaleresc, cum ziceam mai sus. Cu toții avem nevoie de astfel de modele!

Așadar, cine mă ajută să aflu cum se numește antrenorul echipei de polo a Ungariei de la Olimpiada din 1936? Ce alte isprăvi se mai pot lega de binecuvîntat numele său?

 

ICR investeste in filmul „Suspendatul amanat”

Posted by Stefan Strajer On August - 18 - 2012

ICR investeste in filmul „Suspendatul amanat”

Autor: Grid Modorcea (New York)

 

Cine vindecă ranile spirituale lăsate moştenire de ICR? Cine va face socoteala averilor publice care s-au cheltuit cu alde Pataharbici şi Căcărtărescu să scrie în17 limbi că “îmi bag pu… în regina Angliei” (“Orbitor”, p. 241) sau, tot acolo, „Mă fu… în ea de Casa Albă”? Când va raspunde oare Basescu de ce a adoptat ideea lui Pataharbici ca „poporul român are structura fecalei”?!

Toate aceste mizerii cine le va sanctiona? Si nu e vorba de imprecatii, de replici scoase din context, rostite de vreun personaj sau altul, e vorba chiar de opinia autorilor, ei cred asa ceva, ei spurca limba. Sa o spurce cat vor, e libertate, dar pe banii lor, nu pe ai celor care ii castiga atat de greu si platesc taxe din care se infrupta acesti golani, care fac de ras ideea de „intelectual”.

Răul pe care l-au făcut culturii române “Intelectualii lui Basescu” este de neimaginat! Pentru ei nu erau buni scriitori ca Fanus Neagu sau Mircea Micu, care au murit de suparare, i-au taxat drept „expirati”, au fost făcuţi zei indivizi fără conştiinţă ca Liicheanu, care înjură comunismul, dar a profitat imens de Ed. Politică, a furat-o pur şi simplu, şi a transformat-o în Ed. Humanitas, făcând din Căcătrărescu un candidat la Premiul Nobel! Fura mai rau decat comunistii si o fac si pe cocoşii capitalişti! Aceştia nu sunt intelectuali, sunt bandiţi. Caragiale le zicea liber-schimbişti. Să vedeţi acum cum o vor cârmi spre Antonescu sau spre cine le da ciolanul de ros. Plesu si-a si declarat liber-schimbarea. Acestia sunt „intelectualii” lui Papura Voda, indivizi fara coloana vertebrala, adica fecalele lui Patascarbici!

În America nici un scriitor nu este susţinut pe bani publici, fiecare e propriul artizan, aici banul public e ban public, în folosul comunităţii, nu al unuia sau altuia. Fiecare scriitor îşi câştigă prin har şi muncă proprie cititorii. A făcut ICR un sondaj de piata să vada daca acest profesoras, Căcă, este cerut de cititori? Nu. Ei i-au scos cărţile, le-au tradus în toate limbile pământului, pentru că aşa „a vrut muschii” Patabasesti, un aliaj grotesc, o monstruozitate a naturii, cum nici un Morgenstern nu a imaginat!

Noul ICR are o sarcină imensă, să ia aminte la tot ce au semnalat cititorii, să facă transparent jaful fostei conduceri şi să ceară socoteală la tribunal. Aceşti flamânzi trebuie să restituie poporului român banii pe care i-au luat cu japca. Sume imense pe mizerii, pe “ardei in vagin”. Nimic din ce au zamislit Pataharbici et co nu a fost moral.

L-am cunoscut pe Patapievici. Este de o obraznicie fara margini. Un sictirist, un maimutoi plin de ifose. Atitudine pe care a transmis-o si subordonatilor, care se comporta ca el. Corina Suteu este copia lui. Sta de 6 ani ilegal în post, fiindca fostul ei sot era fotograful lui Basescu, si trai neneaca! Perfizi, vicleni, cu multe fete. Una iti spun, dar fac ce stiu ei. Nulitati fara opera au ajuns sa sfideze orice talent. De ce? Fiindca au avut bani cu ghiotura la discretie. Ei au perpetuat la varful culturii sistemul comunist, care i-a invatat pe scriitori si artisti cu pomana, cu mana cereasca. Ajungea Perjovschi să mâzgălească pereţii lui MoMA la New York, dacă nu-l trăgea acolo pucoiul de bani ai ICR? Pataharbici et co. sunt mostre de activisti comunisti sau fascisti! ICR prea rimeaza cu PCR, trebuie sa-si schimbe si titulatura, altfel ne gandim la el ca la Institutul Comunist Roman.

Ia sa nu mai fie pomeni, fiecare sa munceasca, sa vedeti, ar mai fi pe piata vreo carte scrisa de Căcă? Ce editura ar investi in lucrari fara valoare, fără cerere? Ei si-au batut joc de adevaratele valori si au investit in mizerii de genul celor pe care le-am tot semnalat de câte ori am scris despre ICR New York. Nici comunistii nu au fost atat de unilaterali, de purtatori ai drapelului antiromanesc şi pornografic!

Inainte de demisie, Pataharbici se plangea ca i s-a taiat din prada, ca nu mai poate sa-si continuie „proiectele in derulare”! Care proiecte? Niste jafuri!? Sa-i faca lui Mungiu festival la Bruxelles, să-şi expună ultima mizerie, cu maicute lesbiene si preoti ortodocsi schizofrenici, film care nu a fost cumpărat de nimeni, care nu e cerut de spectatori, care e un fiasco in Romnaia, dovadă că nu ruleaza la nici un cinematograf public din ţara!

Acestea sunt „proiectele in derulare” ale fostului ICR. Cu un buget gigant, de trei ori cat al Ministerului Culturii, pentru niste derbedei. Care îl lingeau pe „Suspendatul amanat”. Păcat că nu avem un Lumière să facă ceva de genul „Stropitorul stropit”. Dar n-o cunoasteti pe Suteu de la NY! Am auzit că, pentru autospalare de creier, vrea să investeasca în filmul „Suspendatul suspendat”. Şi că regia o va semna Dosia Mungiu!

Au muls din pomana cât au putut pentru interesul propriu. Au facut-o si fara talent, bani aruncati pe Apa Sambetei. Ce opera au lasat mostenire Pataputzievici si gasca lui? “Omul recent” tradus in 17 limbi, in timp ce Eminescu a fost aruncat la „debara”. O gasca de putori!

Demisia sau suspendarea sunt flecuri, mofturi, tot niste mizerii. Care i-au dat apă la moară Suspendatului să facă iar un circ de neimaginat! Faptul că a îndemnat poporul să nu meargă la vot, nu i-a trezit nici un fel de remuşcare. Dimpotrrivă, e mai agresiv ca lupul în laţ! Alo, doamnă Merkel, ce facem cu credibilitatea votului, omoram democraţia?!

Domnilor, nu se face dreptate cu „suspandari”. Acesti oameni trebuie judecati. Poporul roman a demonstrat ca are puterea sa spuna DA, dovedind ca are energie pozitiva. Cu DA inainte, Romania va arata ca Sandra Izbasa pe podium!

Corespondenta de la New York

 

O lovitura de stat impotmolita – raspuns isteriei basiste

Posted by Stefan Strajer On August - 18 - 2012

O lovitura de stat impotmolita – raspuns isteriei basiste

 

Autor: Col. (r) Mircea Dogaru

 

Ajuns la paroxismul turbarii, cu orgoliul de caftangiu de port profund ranit, Suspendatul a dus in ultimele saptamani procedeul hotului care striga … “Hotii!”, la cotele sublimului. Tot ceea ce-i trece lui prin cap sau acolitilor lui (pusti imbuibati pe nemunca, dame de centura, ciorditori cu state vechi din zestrea natiunii si averea statului) arunca cu un cinism infiorator pe seama adversarilor politici sau a celor care indraznesc sa afirme ca s-au saturat de hahaielile lui nesarate si de regimul lui tiranic, paramilitar si politienesc. Mai nou, basistii afirma ca Romania o duce prost, economia s-a prabusit si leul e in fundul prapastiei, din cauza USL-ului si a celor care au manifestat neintrerupt in strada, pe minus 30 grade si plus 45, pentru ca a fost inlaturat el de la Cotroceni.

 

Oare nefericitul personaj, care va ramane in istorie asemenea lui Mihnea cel Rau, sau Papura Voda, cu numele pe care, inspirat i l-au dat politistii – chiar isi imagineaza ca in Romania s-a instalat pandemia de Alzheimer?

 

Hotul de alegeri si nu altul este cel care a proclamat, odata ce s-a declarat in mod anticonstitutional “jucator”  ca  “statul nu are nici o obligatie fata de cetateni”. Atunci la ce  mama dracului mai exista? Ca sa justifice trimiterea prin frauda (ce ar trebui pedepsita ca si in cazul Nastase) a “printisoarei” lui la Bruxelles, sa ne faca de ras? In treacat fie spus, agramata nu se ridica nici la calcaiul piciorului stang al odraslei Ceausescu, pe care tat’su l-a trimis, totusi, numai la Sibiu. Tot hotul de voturi, direct sau prin instrumentele lui (Boc, Seitan, “branconierul” Igas, Oprea, etc.) a stabilit ca cine nu e de acord cu politica lui, poate sa plece sa munceasca unde o vedea cu ochii. El a declarat genocidul in privinta pensionarilor, proclamand: “600 de lei daca are, un leu sa i se ia, dar sa i se ia”; el a stabilit  media de 6 ani de viata dupa iesirea la pensie, el a taiat ilegal pensiile, aducand, prin contributia pensionarilor, mortalitatea in Romania la 700 de persoane pe zi, potrivit INS. Dublu castig: in baza unei stricte evidente, la ministerele mortii, decedatii au fost inregistrati ca economii la bugetul de stat si, in acelasi timp, ca masa de vot  utilizata in interesul salvarii dictaturii. El a taiat alocatiile copiilor, ale mamelor, ale insotitorilor bolnavilor incurabili, el i-a distrus pe militarii rezervisti, transformandu-i in asistati social, el si-a batut joc de revolutionarii de care nu mai e nevoie, de grefieri, de diplomati, de fostii functionari publici din parlament, de piloti, etc. Regimul lui a distrus spitalele, ne-a rapit medicamentele, periclitandu-ne sanatatea, MAI-ul periclitandu-ne siguranta, Armata periclitandu-ne unitatea si integritatea teritoriala, scolile anuland viitorul copiilor nostri si al nostrum, ca natiune. Regimul lui a aruncat peste 2 milioane de noi someri in strada, a inchis capacitatile de productie, a taiat salariile pentru 6 luni, real cu 49 la suta, masura prelungita pana astazi, el a angajat cedarea contra sprijin politic si bacsis de portar, a  ultimelor proprietati ale statului catre straini. Prin legi strambe, cu caracter retroactiv, votate la 2 maini sub bagheta Robertei  Anastase, in dispretul Constitutiei, al democratiei europene si universale, el ne-a luat asadar, dreptul la munca, la sanatate, la trai decent, la invatatura si pregatire profesionala, la cultura, la viata.

 

Cum de a fost posibil? A fost, pentru ca “Jucatorul” a incalcat toate articolele Constitutiei, incepand cu juramantul depus, a inventat majoritati parlamentare prin santaj si amenintare, si-a adjudecat Executivul prin guverne de paie, Legislativul, inventand in timpul “jocului” partide ale santajatilor si grupuri parlamentare, si-a subordonat in forme inumane puterea judecatoreasca, ordinele lui, transmise prin alde Predoiu, Morar si Kovesi, tinand locul principiilor de drept si fiind executate in mod stalinist. A pompat bani si privilegii doar intr-o haita de neica nimeni, careia i-a dat dreptul la furat si umilit pe romani. Ca Berlusconi, si-a adjudecat media, transformand ziarele in gazete de perete staliniste, care inventeaza evenimente si-i improasca adversarii cu insulte si minciuni, iar posturile de televiziune in haznale in care se varsa dejectiile unor fosti jurnalisti si analisti politici milionari in euro, multi dintre ei ofiteri acoperiti.

 

Turbarea l-a cuprins pe Basescu, atunci cand, in ianuarie 2012, opozitia politica (USL) si opozitia civica (CNSC, la initiativa SCMD) au inceput tratativele pentru rasturnarea regimului de dictatura. Sub presiunea strazii si a factorilor politici, Guvernele Basescu au cazut, tiranul fiind obligat sa acorde guvernarea lui Ponta. I-a acordat-o ca forma fara fond, fara dreptul de a-l suspenda, fara dreptul de a schimba oamenii regimului din functii si infestand partidele USL-ului  cu “fugari” din PDL si UNPR. Preventiv, in momentul in care i-a devenit clar ca a pierdut Executivul si Legislativul, Basescu a pregatit LOVITURA DE STAT. S-a bazat exclusiv pe puterea judecatoreasca, infestand-o cu oamenii lui, pusi la conducere, pe serviciile secrete transformate in armate personale, pe instrumentele de politie politica de tip stalinist, folosite in scop de santaj sau de negare a democratiei parlamentare (CC, DNA, DIICOT, ANI, ANAF, ICR, CNSAS, etc) pe CNA si pe media dezgustator de servila si extrem de violenta in tampirea populatiei si manipularea ei in interesul stapanului. Mai mult, intuind suspendarea si prevenind demiterea, a transformat CC dintr-un instrument tehnic intr-un organ de decizie, situat deasupra Guvernului, Parlamentului si chiar a Presedintelui, cei 9 oligarhi componenti, numiti pe criterii politice, majoritatea de el, facand, alaturi de Parchet, inutila orice manifestare democratica de tipul alegerilor sau referendumului.

 

Las si mincinos, cel care a declarat ca a fost ales de 5 milioane de romani si ca v-a demisiona daca va avea 6 milioane impotriva, a dat bir cu fugitii din fata confruntarii cu natiunea de cetateni, incercand sa castige prin … neprezentare. Mai mult, guvernele lui (Boc si Ungureanu) si ministrii lui de Interne, Igas si Berca, au incalcat deliberat Legea 35/2008, neprezentand la 31 martie a.c. lista cu cetatenii cu drept de vot, adusa la zi. Pe langa milioanele de morti, strecurati deliberat pe liste, pe langa cei strecurati de doua-trei ori ca urmare a schimbarii domiciliului sau numelui prin casatorie, justitia lui nu a trimis datele persoanelor condamnate si lipsite de drepturi si nici ale alienatilor fara drept de vot. Mai mult, el insusi a declansat boicotul general al acolitilor, dublandu-l cu amenintari la adresa romanilor din strainatate ca-si pierd locurile de munca sau afacerile daca merg la referendum, tentative de prostire a oamenilor simpli, sa lase buletinele ca gaj pentru primirea ajutoarelor de caldura si de pacalire a minerilor sa predea buletinele in vederea recalcularii salariilor.

 

Sfidand legislatia europeana si conditiile impuse de Comisia de la Venetia, Basescu a reintrodus pragul de 50% plus unu, a impus cifra falsa avansata de guvernele Boc si Ungureanu si a declansat o campanie inimaginabila, in exterior, de denigrare a Romaniei, cap de coarda fiind fosta tortionara a Procuraturii, Monica Macovei, care a facut prostia sa declare recent, la Realitatea TV: “Da, sunt foarte influenta. Ce spun eu se regaseste si in declaratiile Comisiei Europene si ale lui Merkel, lui Barroso … eu cred ca romanii trebuie sa fie mandri ca au un om intre ei, atat de influent in afara si stiti ce inseamna asta?”  Da, stim! Ca Uniunea Europeana se afla in mare primejdie, daca a ajuns sa puna botul la elucubratiile unei astfel de creaturi care vopseste cu nesimtire tirania in democratie si ne anunta cu nonsalanta, tocmai pentru ca lovitura de stat a lui Basescu s-a impotmolit, ca ne asteapta un “razboi civil”, daca nu permitem intoarcerea frauduloasa, pe usa din dos, a numitului Traian Basescu la Cotoceni.

 

Intr-adevar, in ciuda derbedeilor politici, care mai au crezare doar la rebuturile genetice ale neamului, lovitura de stat a comunistului Basescu, menita sa reinstaureze in Romania un comunism de tip stalinist, s-a impotmolit la 29 iulie, cand a inceput adevarata revolutie a romanilor. Peste 8,6 milioane de romani, mai mult de jumatate din cele 15 milioane cu drept de vot, s-au prezentat la referendum si nu 6 milioane ci 7,4 milioane au votat debarcarea matrozului. Adica un numar de 123 de ori mai mare decat spectatorii Olimpiadei sau 1/1000 din populatia globului.

 

Natiunea s-a pronuntat, dar “Jucatorul” turbat nu cedeaza. Ii avertizam pe direct interesatii europeni si americani de bogatiile Romaniei, ca preferatul lor, cuprins de turbare, i-a amenintat pe primari cu arestarea, pe motiv ca el i-a numit (adica n-au contat alegerile locale) si ca nu au invatat nimic din “cazul lui Nastase”. I-a amenintat in mod identic pe politisti, recunoscand practic faptul ca Adrian Nastase a fost condamnat si arestat politic, din ordinul lui si cu complicitatea slugilor  puse in fruntea Justitiei si Procuraturii. Tot din ordinul lui, membri ai CC recurg la fals si uz de fals, ministrii de Interne sunt ascultati si inregistrati intr-o paranoica Afacere Watergate damboviteana, care nu emotioneaza pe nimeni, Parchetul General aresteaza documente originale ale CC, AEP, BEC, ANDGP, ANG, DGP, DEPABD iar magistratii si procurorii ataca oamenii politici care au dat declaratii impotriva statului politienesc sau pe cei ce au indraznit sa mearga la vot, culmea atingand-o acuza de “instigare la vot” in Cazul Mamaia. Poate ne spun fostii comunisti, astazi stalpi ai democratiei europene, Barroso si Merkel, ce legatura au toate aceste fapte cu democratia? Chiar nu au inteles nimic din omniprezenta virulenta  a lui Basescu la toate posturile de televiziune romanesti, din amenintarile lui, din furia lui turbata si razbunatoare? Oare n-au inteles nimic din mirosul de alcool degajat de respiratia si transpiratia doamnelor Macovei si Kovesi?

 

Lovitura de stat a lui Basescu s-a impotmolit asadar la 29 iulie a.c. Unii, putini la numar, fac eforturi disperate sa o impinga inainte, spre victoria dementei puterii, a tiraniei si a haosului programat, menit sa ascunda ultima mare ciordeala din avutul national. Altii, cei multi, adica majoritatea, incearca sa o lichideze definitiv, in numele democratiei si al statului de drept, pentru ca este inadmisibil, ca la 22 de ani de ani de la evenimentele din 1989, romanii sa iasa inca in strada si sa strige “Libertate!”. Pentru ca este inadmisibil, ca la 22 de ani de la asasinarea lui Ceausescu, oamenii din provincie sa vina in Bucuresti pentru a se sinucide, aruncandu-se de pe blocuri, un muncitor onest ca Andrei Sobaru sa se arunce de la balcon in Parlament, acuzand dictatura si clamand Libertatea, un pumn de femeie, o simpla invatatoare, Cristiana Anghel, sa-si puna in pericol viata, pentru aceeasi Libertate, iar fosti ofiteri in rezerva, ca maiorul Breban Felician de la Satu Mare, sa se sinucida, zdrobiti de dictatura! Nu! Traian Basescu nu se poate intoarce la Cotroceni pe poarta in fata careia si-a dat foc, anul trecut, maiorul in rezerva Petre Morjan, acuzand Dictatura!

 

Nu stim de ce ne-a fericit cu vizita domnul Philip Gordon, asistentul doamnei Hillary Clinton, care arde gazul la Istambul, incapabila sa faca fata aliantei turco-ruse si evenimentului, nepopularizat la noi al demonstratiei fortelor militare ruse in fata coastelor Siriei. Nu stim si nici nu ne intereseaza! Dar, daca nu a venit in numele Pentagonului si al lui Obama, ci in numele lui Joe Biden, relicva a regimului Bush, specializata in transformarea unor negustori ratati in ambasadori de tipul lui Drozdenco, sa ia seama! Noi nu vom accepta ca Romania sa se desparta de dictatorul ei la fel ca Siria, Egiptul sau Libia. Pe timp de pace noi avem, datorita regimului Basescu, 700 de morti pe zi. Ca iubitori de pace, vom impiedica pasnic orice tentativa a Basescului de a se mentine prin violenta. Dar daca se doreste ca majoritatea poporului roman sa nu mai poata trai democratic in Romania, vom reactiona in numele drepturilor noastre sacre la Democratie si Libertate, cerand azil politic pentru noi, cei 7,4  milioane de votanti si pentru copiii nostril, in SUA. Sau, de ce nu, in Norvegia, pentru a implica direct, financiar, Germania. Acesta este raspunsul nostru ca romani si crestini, insotit de ruga: “Dumnezeu sa ne ajute!”. Iar daca nu ne ajuta, suntem hotarati sa ne ajutam singuri, pana la capat!

 

Asistat social Mircea Dogaru,

PRESEDINTELE SCMD

Creier pané-instant din cerebel agramat

Posted by Stefan Strajer On August - 10 - 2012

Creier pané-instant din cerebel agramat

 

Autor: Col. (r). Vasile I. Zărnescu

 

Într-un text de acum vreo trei decenii, Eugen Barbu relata cum, aflat într-o vizită în China, rămăsese oripilat de o întîmplare petrecută într-un restaurant: unui client i se prepara, direct lîngă masă, creier de maimuţă vie al cărei cap era decalotat în faţa clientului! I se scotea creierul şi i se prepara în faţa lui. Relatarea lui Barbu fusese atât de şocantă, încât povestirea lui nu a fost necomentată. Fireşte, în regimul socialist nici nu era posibil să se gloseze pe o asemenea temă. Mai ales că ar fi fost implicată, indirect, şi prietenia româno-chineză.

            Între timp, pe Internet au fost postate diverse filmuleţe care redau scena incredibilă descrisă de Eugen Barbu. Cu toate că acestea sunt veritabile agresiuni psihice şi vizuale, difuzarea lor repetată ar putea să le mai fi estompat caracterul respingător, dar un asemenea eveniment rămîne, încă, oripilant.

            Totuşi, dacă stau să mă gîndesc bine, cred că aş putea accepta să mi se prepare şi mie, într-un restaurant, cu grătarul lîngă masă, creierul scos direct din cutia craniană a individului care a născocit sintagma „prioritatea zero“! E o formulare atît de idioată încît presupun că doar prepararea de fripturi din creierele celor care o folosesc ar putea duce la extirparea expresiei – evident, o dată cu extirparea creierelor indivizilor în cauză – sau măcar a părţilor de encefal în care se scornesc asemenea aberaţii.

Conform dicţionarului de neologisme, „prioritate“ înseamnă „întîietate“, deci care este pe locul întîi. Prior in tempus, potior in Jure este principiul juridic pe care se bazează, printre altele, inclusiv înregistrarea invenţiei la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci; sau, dacă este vorba de o idee, de o teorie, cel care a publicat-o primul este considerat autorul respectivei idei, teorii etc. Príor este titlul unui înalt magistrat în vechile oraşe-republici italiene, care însemna „cel dintîi (în timp sau la rînd)“. „Prior, prius adj. la com. (superl. primus) 1 dinainte, de mai înainte (din doi), precedent; (…) // priōrēs, um, m. pl. cei care au trăit mai înainte, strămoşi: more priorum OV. după obiceiul străbunilor; 2 (fig.) mai presus, superior: prior aetate et sapientia SALL. mai mare în vîrstă şi mai înţelept…“ (G. Guţu, Dicţionar latin-român. Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1983, pag. 971).

Ce înseamnă „prioritate zero“?! Nimic. Nimic altceva decît o absurditate. E un nonsens. Zero semnifică „nimicul“. Cînd unul spune, furios, „E zero barat!“ înseamnă că indică un individ, o situaţie etc. pe care le consideră un nimic absolut. Expresia „zero-tăiat-în-paişpe!“ redă o formă augmentativă şi colocvială a lui „zero barat!“ În matematică, „zero“ nu semnifică un număr, o cantitate, ca unu, doi, şapte etc., ci un simbol: indică o origine, un punct de unde se pleacă într-o direcţie – în sus sau în jos faţă de nivelul mării, în sus sau în jos pe scala temperaturii, în sus sau în jos, la dreapta sau la stînga pe axele abscisei şi ordonatei etc.

Tîmpitul care a scornit expresia „prioritatea zero“ – şi e permisă utilizarea noţiunii „tîmpit,“ fiind introdusă în limbajul publicistic de preşedintele suspendat-a-doua-oară, Traian Băsescu, referitoare la tîmpiţii făcuţi de actualul sistem de învăţămînt, dar cuvîntul îi indică şi pe tîmpiţii produşi de sistemul anterior de învăţămînt, precum şi pe tîmpiţii de la „mama lor“ –, respectivul tîmpit, ziceam, a vrut, probabil, să inoveze stilul ca să evite – credea el – limba „de lemn“ a unui regim defunct, dar cu preţul instituirii actualei limbi de lemn. Ce a crezut că face idiotul care a lansat sintagma „prioritatea zero“? Că indică o prioritate „mai prioritară“ decît aceea relevată de expresia consacrată prin uz, chiar dacă nu este şi corectă, „prioritatea numărul 1“, calchiată, se pare, după sintagma „inamicul numărul 1“.

Evident, ţinînd cont de sensul strict al cuvîntului „prioritate“, enunţat mai sus, noţiunea „prioritate“ este defectivă de plural, adică nu poate avea şi forma „priorităţi“, fiindcă numai unul este pe locul întîi. Desigur, la fel ca în cazul cuvîntului „alternativă“, şi el defectiv de plural, dar prin abuzul de limbaj al agramaţilor s-a ajuns la forma greşită „alternative“ (în loc de „variante“, „posibilităţi“ etc.), prin acelaşi abuz s-a ajuns la cuvîntul la fel de greşit „priorităţi“. Precum în cazul greşit „alternative“, s-a răspîndit expresia, fiindcă prostia este contagioasă, „priorităţile guvernului sunt…“. De aici, de vreme ce ar fi mai multe „priorităţi“, s-a ajuns şi la sintagma „prioritatea numărul 1“ – ceea ce este un pleonasm; după care ar urma „prioritatea numărul 2“ – ceea ce este o contradicţie în termeni, căci, dacă „prioritar/prioritate“ înseamnă numai ceea ce este pe locul întîi, ceea ce are întîietate, atunci nu mai poate exista o „prioritate“ – adică ceva situat pe locul întîi – care să fie pe locul al doilea! Gîndirea asta năroadă a dus şi la născocirea barbarismului, la fel de idiot, „a prioritiza“ (sic), folosit cu dezinvoltură de toantele din televiziune, de „analiştii politici“ la fel de nerozi şi alţii ca ei. Dar nu contează pentru tîmpiţii noştri, fiindcă „mulţi vede, puţini pricepe“!

De ce şi-a închipuit, în mintea sa găunoasă, că e mai prioritară „prioritatea zero“, născocită de el, decît „prioritatea numărul 1“, din această expresie consacrată pleonastic (precum „babă bătrînă“, „avansaţi înainte“ etc.)?! Fiindcă pe axa ordonatei, a numerelor naturale întregi şi pozitive, de la 1 la infinit, zero este mai la stînga decît 1 şi, deci, ar fi înaintea lui unu: deci, Zero ar avea prioritate faţă de Unu! Dar, repet, simbolul „0“ nu este număr! Numai că tîmpitul-scornitor nu ştie acest fapt important. Şi nici logică nu are, fiindcă nici minte n-are! Nici el, nici idioţii care s-au molipsit de această prostie şi o utilizează cu deplină inconştienţă.

Într-adevăr, văzută prin prisma conţinutului expresiilor  „zero barat!“, „zero-tăiat-…“, sintagma „prioritatea zero“ se auto-anulează, fiindcă, literalmente, e un nonsens. Dacă simbolul „zero“ ar fi şi el un număr, care să indice o ierarhie, o poziţie într-o clasificare, un punct pe meridian etc., atunci podiumul primilor trei învingători dintr-un concurs ar conţine treptele 0 (zero), 1 (unu) şi 2 (doi), 0 (zero) fiind înscris pe treapta cea mai de sus, cea mai merituoasă, cu medalia de aur! Imaginaţi-vă ce figură ar face „aurul pe locul zero“ şi nu pe locul întîi! Or, din fericire, nu este aşa, fiindcă la stabilirea numerelor acordate treptelor podiumului învingătorilor au contribuit oameni cu logică.

Dar, cum am mai semnalat, stupiditatea este contagioasă. Folosirea sintagmei „prioritatea zero“ se extinde, fiindcă „mama proştilor este mereu borţoasă!“ Tot mai mulţi indivizi, chiar din „elita politică“, au preluat această prostie patentă şi o etalează ca pe o chestie lingvistică de bon-ton, de mare fineţe şi de inedit stilistic, deşi nu este decît o  porcărie care îi zgîrie pe creier pe cei care-l au.

Să reţinem cîteva exemple convingătoare şi etalate în ordinea descrescătoare a „elitei“ care foloseşte această aberaţie.

Iată ce spunea preşedintele Traian Băsescu, numărul 1 în Stat, la 13 februarie 2012: „Este exclusă întreruperea energiei electrice pentru populaţie. Prioritatea zero în acest moment este legată de…“ (cf. http://video.rol.ro/basescu-prioritatea-zero-este-59374.htm). El a repetat expresia şi cu alte ocazii. De exemplu, în 23 mai a.c., a declarat: „Prioritatea zero e consolidarea fiscală. Vrem ca Grecia să rămînă…“ (aici: http://video.rol.ro/basescu-prioritatea-zero-este–62001.htm).

Vasile Blaga, numărul 2 în Stat ca preşedinte al Senatului pînă pe 3 iulie a.c. şi proaspătul preşedinte al P.D.L, se exprima, la 1 iulie 2012, astfel: „Prioritatea zero pentru P.D.L. în vederea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare este (sic) organizarea, disciplina şi demersurile pe care trebuie să le facem…“ (cf. http://ziarero.antena3.ro/article/view/id/30074).

Victor Ponta, ex-procuror, ex-ministru şi actualul premier, ca unul care a învăţat retorică la Facultatea de Drept, face, la 30 aprilie 2012, o expunere taxonomică: „Reîntregirea salariilor şi măsurile de relansare reprezintă prioritatea numărul unu. Contribuţia încasată ilegal de 5,5 la sută pentru pensii este prioritatea numărul zero“ (cf. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12131705-majorarea-salariilor-creaza-probleme-deficit-victor-ponta.htm). Adică, vezi, Doamne, restituirea contribuţiei de 5,5 la sută  încasate ilegal este „mai prioritară“ decît reîntregirea salariilor. E şi normal, fiindcă, sub aspect financiar şi bugetar, cele 5,5 procente reprezintă de cinci ori mai puţin decît cele 25 de procente tăiate din salarii. Dar, sub aspect logic, exprimarea e ilogică, oricît este el de premier, doctor în drept sau nu. Sub titlul inspirat „Maidanezii lingvisticii româneşti“, un comentator care se ascunde sub pseudonimul „cobra“, postează, la acest articol, următorul comentariu: „Prioritate zero? Ha, ha, ha. Prioritate vine de la primul. Măi, oameni buni, prioritate zero înseamnă că promisiunile lor sunt egale cu zero. Ce e aşa de greu de priceput“! Agenţia hotnwes.ro este catalogată cvasiunanim ca fiind „trompeta băsistă“, de aceea veninosul autonumit „cobra“ – deşi are dreptate în spusele sale – nu a remarcat că expresia tembelă „prioritate zero“ este folosită şi de liderii P.D.L., un partid „de gugumani, între care Traian Băsescu este cel dintîi… dintre fruntaşii politici“ – ca să-l parafrazăm pe Nae Caţavencu.

Desigur, este folosită nu numai de liderii P.D.L., ci şi de cei ai U.S.L., fiindcă, în contagiunea ei, prostia nu ţine cont de culoarea politică. Preluarea expresiei idioate „prioritate zero“ se transformă într-o adevărată epidemie.

„Ministrul de Interne, Ioan Rus, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că aderarea României la Spaţiul Schengen constituie prioritatea zero a instituţiei pe care o conduce…“ (aici: http://economica.rtv.net/ioan-rus-spatiul-schengen-este-prioritatea-zero_23991.html).

„Ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, a declarat (în 16 mai a.c.) că (…) prioritatea zero este legată de examenele naţionale şi de bacalaureat…“ (aici: http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Liviu_Pop-_Prioritatea_zero_este_legata_de_examenele_nationale_si_de_bacalaureat_0_701330057.html).

Dacă acredităm traducerea publicată de Corina Ionel, în 27 mai 2012, inepţia cu „prioritatea zero“ este vehiculată şi la case mai mari: „Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, a declarat, duminică, în emisiunea După 20 de ani, difuzată de Pro TV, că absorbţia fondurilor europene reprezintă prioritatea zero a Guvernului român“ (cf.: http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-12363628-ambasadorul-marii-britanii-bucuresti-prioritatea-zero-pentru-guvernul-roman-este-absortia-fondurilor-europene-romania-putea-urma-exemplu-poloniei.htm). Sintagma imbecilă este folosită de ambasadorul Martin Harris de două ori în această declaraţie; deci nu e o „scăpare de porumbel pe gură“, ci o exprimare deliberată şi nu spontană. Admitem că el nu ştie bine limba română – cum nici ceilalţi oficiali români citaţi aici nu o ştiu –, dar, totuşi, are facilitatea înţelegerii, întrucît cele două cuvinte buclucaşe, prioritate şi zero, sunt neologisme, care se scriu şi se pronunţă aproximativ la fel şi în engleză. Aşadar, ambasadorul nu are circumstanţe atenuante fiincă aberează la fel ca oficialii noştri; chiar dacă ar spune că s-a molipsit de la stupiditatea acestora! Numai că de prosţia altora se molipsesc cei care au o penurie de inteligenţă şi de educaţie. Evident, ambasadorul Martin Harris nu face excepţie, chiar dacă provine din Perfidul Albion.

Aşadar, trebuie să concedem că prostia este mai tare ca logica, fie şi în cazul unui ambasador britanic. Nu mai vorbim de alţi analişti sau ziarişti făcuţi în pripă, cărora li s-a părut că expresia idioată „prioritatea zero“ este o achiziţie stilistică valoroasă şi o folosesc „prioritar“, ca papagalii.

Ca atare, s-au molipsit de această prostie şi indivizii de nivel intelectual obişnuit. Probabil că unul dintre aceştia este şi autorul afişului din imaginea alăturată; în centru este un aranjament ingenios: cinci cătuşe dispuse în forma cercurilor de pe emblema Jocurilor Olimpice! Aşadar, individul a făcut, în subconştientul său, legătura cu podiumul olimpic, dar presiunea sintagmei imbecile „prioritatea zero“ l-a împiedicat să vadă că podiumul învingătorilor nu are înscris nici un zero care să marcheze „prioritatea zero“! Pe lîngă imbecilitatea imanentă a individului, presiunea e cauzată inclusiv de folosirea expresiei de către „somităţile“ politice enumerate, de „anal-işti“, ziarişti ş.a., şi difuzată de toate mass media, fără ca vreun moderator, un autor să fi făcut corectarea de rigoare. Fireşte, nici lefegii de la Consiliul Naţional al Audiovizualului (C.N.A.) nu au făcut nimic, fiindcă ei ştiu doar să umfle mangoţii de la statul-de-geaba sau statul-de-vorbă, căci statul de drept nu există şi, deci, nu are cine să apere şi limba română,.

Daţi căutare pe Google expresia „prioritatea zero“ şi veţi găsi alte exemple de ageamii care o folosesc nonşalant, senin, fără să-şi dea seama cît de imbecili sunt. În mod categoric, dacă am face creier pané-instant din măcar o parte a cerebelului lor, am deschide cîteva cantine pentru săraci şi ar fi o acţiune umanitară cu dublu beneficiu: am scăpa de tîmpiţi şi am hrăni, cu „delicatese“, cîţiva dezmoşteniţi de soartă, ajunşi în această situaţie amărîtă tocmai din cauza unora dintre cei citaţi anterior.

 

14 iulie 2012

 

 

 

O retrospecţie a dezamăgirii

Posted by Stefan Strajer On August - 9 - 2012

O retrospecţie a dezamăgirii

 

Autor: Silvia Jinga (Michigan, SUA)

 

            Ileana Vulpescu (1932-) s-a impus ca romancieră cu Rămas-bun (1975),  Arta conversaţiei (1980), Carnetul din port-hart (1995), Arta compromisului (2002). În 2011 autoarea supune atenţiei noastre o nouă carte cu un titlu sugestiv pentru îndeletnicirea personajului central, Sabina Gherasim angajată ca traducătoare din franceză şi engleză la Securitate. Romanul se numeşte Nota informativă bătută la maşină, amintindu-ne de procedeul clasic al odioasei instituţii în relaţie cu toţi cei care îi intrau în vizor. La prima vedere am crede că este vorba de o radiografiere a Instituţiei pentru ca după câteva pagini de lectură să realizăm că interesul autoarei vizează manifestările umanului oriunde îl găseşte viu, în ciuda mortificării la care este supus de un regim opresiv. Nota informativă este de fapt rememorarea unei biografii. Naraţiunea la persoana întâi este suţinută de Sabina Gherasim, care, aflată în pragul senectuţii, îşi priveşte viaţa aşa cum a fost, un slalom printre amărăciuni, combinat cu momente de jubilaţie în dragoste, cu tristeţi şi tandreţe, resemnări şi aşteptări frustrate şi pe deasupra tuturor trăirilor –  o imensă capacitate de a dărui frânturi de suflet tuturor celor care o înconjoară. Viaţa Sabinei acoperă câteva epoci din istoria ţării: copilăria din timpul războiului, cu reminiscenţe ale regimului burghezo-moşieresc, adolescenţa, studenţia în plină epocă stalinistă, maturizarea în condiţiile instalării depline a comunismului prin dictatura de o jumătate de secol şi vârsta a treia care se desfăşoară după lovitura de stat din 1989, în plin „capitalism al junglei”, cum defineşte autoarea starea de azi din România. Deşi  presiunea tăvălugului istoric este mereu prezentă în roman, nu aceasta constituie filonul esenţial al povestirii, ci rezistenţa omenescului în faţa acestui tăvălug, escamotarea lui în fel şi chip prin momentele simple de trăire adevărată, prin respectul tradiţiei, prin mersul firesc al existenţei cu ciclurile ei naturale. În chiar incinta „prăvăliei”, alias Secu doi gradaţi nutresc o dragoste ilegală, ca să zicem aşa, pentru proaspăta absolventă angajată ca traducătoare. Colonelul Alexandru Endre îşi ascunde sentimentele până la sfârşitul zilelor, dar Generalul Şerban Vasilianu o ia pe Sabina cu asalt şi o urmăreşte cu dragostea lui până şi de peste ocean, din America unde se stabileşte cu familia. Cu asta autoarea nu intenţionează să înălbească instituţia rău famată, ci doar să sublinieze încă o dată forţa irezistibilă a sentimentelor general umane în confruntare cu orice regim politic fie el cât de tiranic.

            Romanul este scris din perspectiva unui scepticism fundamental de genul celui din Glossa eminesciană. „Toate-s vechi şi nouă toate”. Este un scepticism şi o detaşare deprinse de Sabina Gherasim atât din experienţa personală cât şi din accesul la documentele traduse, în care se reflectau spectrele politice cele mai diverse de pretutindeni din lume. Astfel ea ajunge să nu se mai mire de nimic şi să nu mai idealizeze nici un regim.   Sursa acestui scepticism trebuie căutată de asemenea în Ecleziast şi în înţelepciunea ţărănească a bunicii Frusina. În acelaşi sens se înscrie confesiunea lui Alexandru Macedon pe patul de moarte: „În lumea asta am fost totul şi totul e nimic” pe care o citează Valeriu, primul soţ al Sabinei. Mărturisirea Ilenei Vulpescu de pe coperta romanului este convergentă spre aceeaşi idee: „N-aş putea spune că am dat la iveală un compendiu de pesimism; cât despre unul de optimism, nici vorbă, ziua de azi fiind, cu mărunte variaţii, copia celei de ieri. Şi a celor de totdeauna… De pretutindeni.”

 

Din mijlocul „capitalismului de junglă” în care îşi consumă bătrâneţea, Sabina Gherasim se întoarce cu plăcere la copilăria timpurie, vârsta inocenţei fiind singura etapă din viaţa ei pe care ar vrea s-o retrăiască. Acel trecut este o aurea aetas. Şi bucatele erau mai bune atunci şi limbajul oamenilor mai plin de culoare, dacă e să-l comparăm cu limbajul de lemn al comunismului sau cu cel vulgarizat de manelizarea de după 1989. Sabina a moştenit de la bunica Frusina mentalitatea ţărănească a lucrului bine făcut, simţul practic, realist şi sprijinul sufletesc pe credinţa din moşi strămoşi şi pe obiceiurile neamului, care trebuie păstrate indiferent de schimbările de regim. „Comunism, necomunism, lumea respectă obeceiurile, că datina leagă oamenii. Unde s-a dus tradiţia nu mai e nimic” (p. 182), observă naşul de botez al primului născut al Sabinei. Conversaţia alunecă apoi spre ameninţarea continuă a regimului sovietizant, momentul este 1950, de-a demola tradiţia naţională. Iar doctorul  Paul Iovănescu, umblat prin străinătăţi asigură asistenta că fenomenul se petrece şi în Occident unde „e-o bulibăşeală şi-n mintea ălora din Occident de-a mai mare dragul. Dacă-ar fi s-o rezum, aş spune că e vorba de abandonarea identităţii naţionale.” (p.182). Sabina face parte din aceeaşi familie de spirite cu Saşa Comăneşteanu din Viaţa la ţară de Duiliu Zamfirescu, exprimându-şi frecvent ataşamentul pentru glia românească, refuzul de-a o părăsi pentru alte zări posibil mai bune. „Eu vreau să traiesc în linişte, atât cât se poate lângă ai mei” (p. 204), răspunde ea invitaţiei colonelui Endre de-a o trimite cu misiune în străinătate, iar altădată zice: „…nu vreau să trăiesc printre străini. Am o mentalitate ţărănească” (p. 330). Nu întâmplător ea este cea care urmează cu sfinţenie litera tradiţiei privind cultul morţilor, făcând pomenire cu coliva la Biserica Boteanu ambilor ei colegi de muncă: generalul Vasilianu şi colonelul Endre.

Mi se pare curajos gestul Ilenei Vulpescu de-a aduce în discuţie prin Sabina Gherasim rolul Securităţii în România din perioada de început a comunismului până în momentul actual.  Nu e necesar să amintim cât de urâtă de către populaţie a fost Securitatea. E adevărat că nu puţini au fost cei care ca informatori au jucat duplicitar, de dragul unor privilegii. În această ordine de idei, Sabina meditează sarcastic la soarta unor mari personalităţi politice şi culturale „zeificate după 1989” care dacă li s-ar da în vileag dosarul de activitate ascunsă la Securitate „ar ieşi rău şifonate”. Mai întâi cine sunt cele trei personaje de la Securitate care apar în roman: generalul Vasilianu fost lucrător la Siguranţă, specialist de mare talie în telecomunicaţii care a acceptat oferta ca să nu meargă la săpat şanţuri sau direct în puşcărie. Pentru general Siguranţa şi Securitatea seamănă de parcă sunt făcute „ca de-o mamă şi de-un tată” (p. 215). Colonelul Endre a intrat din motive de patriotism, ca să contracareze năvala maghiarilor din armata lui Horty, care s-au angajat la Securitate pentru ştergerea urmelor. Endre este român din Sighetul Marmaţiei, absolvent al Facultăţii de Drept şi Filosofie la Cluj. Sabina a absolvit con brio limbile străine la Bucureşti şi a fost invitată îndată după absolvire să lucreze ca traducătoare la Securitate. N-a ezitat să accepte, făcând cu Securtiatea „căsătorie din interes pentru ieşirea din sărăcie” (p.333). Generalul lucrează mult în străinătate în telecomunicaţii, colonelul încearcă pe cât îi stă în putinţa să ajute intelectualii, ferindu-i de aruncarea în puşcărie, Sabina nu are nici o funcţie operativă. Ea traduce şi iar traduce din presa străină materiale informative pentru angajaţii instituţiei şi îi învaţă engleza şi franceza. Prin cele trei personaje autoarea vrea să prezinte o aripă intelectualistă a instituţiei care a activat ca şi servicii similare din Occident, pe care a încercat de altfel să le imite. Şi aici cade observaţia: „În Anglia, a fi fost în Intelligence Service era chiar o cinste” (p.339).  Deci există în carte tendinţa de a legitima anumite activităţi ale Securităţii necesare în orice ţară indiferent de regim. Totuşi zicem noi, cu o floare nu se face primăvară. Esenţa acestei instituţii în România a fost represivă în majoritatea acţiunilor ei, întreţinând şi cultivând, printr-o reţea întinsă precum cancerul, suspiciunea şi teroarea între oameni. Este totuşi dificil să ne schimbăm percepţia asupra Securităţii chiar dacă în ea au lucrat intelectuali clarvăzători şi bine intenţionaţi. Ei au fost excepţiile care nu au putut schimba natura diabolică îndreptată împotriva propriului popor al acestei instituţii esenţiale în menţinerea dictaturii. În dorinţa de a-şi umaniza personajele angajate la rău famata instituţie, autoarea îi implică într-un joc al dragostei mărturisite şi nemărturisite. Ea nu se fereşte să le arate oportunismul, mai ales al generalului care o şi spune: „Dacă tot lucrăm sub oblăduirea Securităţii, măcar să profităm” şi într-adevăr el şi-a exportat copiii la Los Angeles. Sabina recunoaşte ea însăşi că cei doi fii ai ei au fost privilegiaţi, fiind trimişi la muncă peste hotare sau cu bursă de studii în America, unul dintre ei. Şerban, fiul cel mare al Sabinei moşteneşte simţul ei de statornicie şi legătura cu pământul, nefiind tentat de părăsirea ţării. Doru, în schimb, se strămută în America de unde îi trimite lunar mamei bani şi pachete. 

Sabina nu este o ingenuă care lucrează la Securitate, ruptă de manifestările infernale ale instituţiei, mai ales că ne aflăm în plin stalinism. Fiind un personaj resoneur al cărţii ea nu întoarce spatele realităţii de dragul privilegiilor pe care le are: „ştiam de schingiuirile din puşcării, de drama ţăranilor băgaţi cu otuzbirul în Gospodăriile colective, ştiam chiar mai mult decât lumea din afara „Prăvăliei” (p. 217). Ea suportă la tot pasul distanţarea oamenilor temători şi dispreţuitori din cauza locului ei de muncă. Eficienţa muncii ei de traducătoare şi tăcerea ca pietrele de care este în stare pe parcursul a treizeci şi şapte de ani fac din Sabina un om de încredere pentru general şi colonel. Într-o instituţie în care nimeni n-are încredere în nimeni caracterul Sabinei ca om de nădejde însemnează enorm. Raportându-se la ea generalul şi colonelul gândesc în particular cu totul altceva decât rolul lor asumat la Securitate. Când după Revoluţia din Ungaria erau catehizaţi în şedinţe nesfârşite, Endre schiţează o atitudine critică, ştiind bine de ce se făcea asta. Era „pumnul în gură vârât şi mai adânc faţă de oricine nu ţinea aţă linia Partidului” (p.232). Apropierea semnificaţiilor Securităţii române de acelea ale omolagelor ei din Occident este o idee frecventă în roman. Sabina refuză să plece în Franţa unde defectase primul ei soţ, regizorul Valeriu Veniamim pentru că, gândeşte ea, nu doreşte să intre prin pile la Europa Liberă „ca să mă plătească C.I.A., adică omologul „Prăvăliei” de unde-aş fi plecat” (p. 216). Judecând la rece, autoarea observă caracterul represiv al tuturor serviciilor secrete din lume care „nu lucrează ţinând într-o mână Biblia, Coranul şi altele asemenea şi în cealaltă Constituţia” (p. 178). Totuşi, nu poate să nu recunoască deosebirea între absolut crâncena represiune din ţările de după Cortina de Fier şi represiunea serviciilor secrete din ţările capitaliste, care nu viza în primul rând pe cetăţenii lor, liberi să-şi manifeste public opiniile lor politice. Valeriu Veniamim chiar are o observaţie de bun simţ spre a desemna caracterul absolut al represiunii comuniste. El îşi imaginează că dacă I.L. Caragiale ar fi trăit în timpul stalinismului şi ar fi criticat regimul, aşa cum a făcut-o în timpul burghezo-moşierimii, ar fi fost demult la Gherla sau Aiud. 

Privind în trecut dinspre actualitatea românească de după 1989, autoarea judecă cu profundă tristeţe istoria postbelică. Iată-l pe Churchill legitimând ocuparea Basarbiei de către ruşi şi pe Roosevelt care declarase: „Puţin îmi pasă dacă ruşii comunizează Europa” (p. 99). Nu are o părere mai bună despre Occident care „îi cedase Moscovei tot Răsăritul Europei, ca pe-o ciozvârtă pe care i-o azvârle câinelui ca să nu te muşte.” (p. 177). Şi apoi după Ialta a urmat Malta care nu face decât să confirme dezamăgirea de o viaţă a Sabinei Gherasim. Aproape de finalul romanului ne aflăm după căderea comunismului într-o Românie în care s-au instalat la conducere cei care „suferiseră şi sufereau groaznic prin vile la Cotroceni” (p. 342), notează sarcastic romanciera. Sabina îşi aminteşte cum generalul pe când încă se mai afla în ţară îi prevestise: „Viitor de aur ţara noastră n-are”, parafrazându-l pe Bolintineanu. Iar colonelul Endre îi spulberă orice speranţă când ea îl întreabă încotro se îndreaptă România. Zice colonelul: „România nu se-ndreaptă, e îndreptată (subl. aut.) spre ştergerea de pe hartă” (p. 353) grăbită de guvernarile extrem de corupte, care au jefuit ţara la modul neruşinat, iar acum stau cu mâna întinsă la Banca Mondială. Căci dezmembrarea României o vor face românii, clasa conducătoare, pentru care ciolanul contează nu Ţara, cade aspru judecata lui Endre asupra istoriei noastre actuale.

Comparaţia între corupţii actuali şi guvernele comuniste este favorabilă celora din urmă, care după opinia autoarei, au avut o credinţă în România şi, în ciuda limitelor impuse de regimul dictatorial, au făcut mai mult pentru ţară decât trădătorii de azi. Colonelul îl citează pe gânditorul Petre Ţutea care îl califica pe Ceauşescu „ultimul mare naţionalist” şi profetiza o vreme teribilă de anihilare a naţiunilor când internaţionalismul proletar va fi înlocuit cu cel capitalist.

Cu rara ei capacitate de a recrea clipe de viaţă cunoscută din romanele anterioare, Ileana Vulpescu urmăreşte sinuozităţile biografice ale Sabinei Gherasim cu iubirile ei imaginare şi reale, cu predestinarea de a-şi creşte mai mult singură cei doi copii, cu tenacitatea ei de adevărată luptătoare care caută sensul vieţii în bucuriile  simple, încercând să le apere de macularea unei istorii bicisnice. De câte ori o ia de la capăt o face pentru că glasul inimii o îndeamnă. De aceea este cumva descumpănită când înţelege că fiul ei Doru face o căsătorie din interes. Legea speţei şi a tradiţiei o călăuzesc în special în viaţa ei de familie cu doi soţi care o abandonează fiecare, după un număr de ani, pentru o altă femeie. Sabina, deşi nu îşi refuza o pasiune devastatoare, care debutează pe fundalul primei ei căsătorii, rămâne adepta principiului că nu trebuie să strici ceea ce ai şi nu trebuie să-i faci pe alţii să sufere din cauza tribulaţiilor tale sufleteşti.  Personajul are o vitalitate deosebită în orice început de viaţă şi are parte de câteva. Găseşte resurse interioare în toate despărţirile ei, încercând să rămână în relaţii paşnice, amicale cu foştii ei soţi. Mi se pare remarcabilă puterea acestei femei de a pune laolaltă inşi şi situaţii care la prima vedere par atât de antitetice. Foşti socri, actuali socri, copii din prima căsătorie a soţilor, chiar şi fostele lor neveste toţi au loc la masa Sabinei, care manifestă un elan extraordinar de a restitui întregului cioburile din existenţele frânte de viaţă,  pentru că familia extinsă este locul de predilecţie al acestei femei cu credinţa în Dumnezeu şi în destin. Din loc în loc romanul are ca lait-motiv întrebarea fără răspuns despre cum s-o despărţi sufletul de trup, întrebare care cade greu după consumarea câte unui episod grav.  La sfârşitul cărţii o găsim pe Sabina, lăsându-şi viaţa să fie judecată de Dumnezeu, căruia îi cere s-o ierte dacă existenţa ei a fost strâmbă de la un capăt la altul. Aproape toţi prietenii i-au murit şi ea încă are resurse să se gândească la tinereţe când „mai mult pluteşti decât umbli pe pământ”. În ciuda oboselii unui suflet încercat şi a minţii care a înţeles atâtea, în ciuda dezamăgirii octogenara Sabina are nesecata energie a neamului de ţărani  să se bucure de anotimpuri: „Mai apuc o primăvară. Are să-mi înflorească teiul de subt balcon, care mi-o aminteşte pe coana Titi şi caprifoiul copilăriei mele. În tei au să vină păsările cerului şi-au să-mi cânte. Ele-mi arată că viaţa mai are şi frumuseţe, iar eu am să-mi şoptesc nişte versuri de cine-ştie-când, trecute prin cine-ştie-câte gânduri: „În grădina lui Ion/Toate păsările dorm,/Numai una n-are somn,/Cată să se facă om.” Săraca!” (p.362) exclamă autoarea cu compasiune pentru dramatismul condiţiei umane. 

Un final încărcat de emoţie al unei cărti care poartă marca Ileana Vulpescu: personaje autentice, tensiune ideatică, sinceritate şi profunzime în judecăţile asupra vitregiilor istorice.  Intenţia autoarei de a nuanţa imaginea unei Instituţii de tristă faimă precum Securitatea se va izbi însă de rezistenţa cititorului care o va simţi ca pe o teză care la momentul actual nu poate fi digerată. 

 

Halal imparţialitate!

Posted by Stefan Strajer On August - 9 - 2012

Halal imparţialitate!

           

Autor: George Petrovai           

 

Incapabilă să dea un verdict tranşant în legătură cu validitatea sau invaliditatea referendumului (cu toate că prin neatingerea cvorumului, invaliditatea acestuia este vizibilă chiar şi pentru marţieni), Curtea Constituţională a dat astăzi, 2 august, un răspuns memorabil: Hotărârea definitivă va fi pronunţată pe 12 septembrie, adică după ce totalitatea crizelor care macină România îi vor aduce pe majoritatea românilor la disperare! Păi bine, tovarăşi judecători, dacă referendumul s-a derulat după liste inexacte sau măsluite, voi acuma v-aţi trezit? Mai departe. Aceste liste n-au fost impuse de Băsescu şi oamenii lui, ci v-au fost prezentate ca fiind indiscutabile chiar de oamenii actualei puteri. Doar după ele au fost organizate şi alegerile locale din 10 iunie. Iar atunci n-a comentat nimeni nimic, întrucât USL a câştigat. Fiţi convinşi că nici acuma bolşevicii din USL n-ar fi comentat dacă pragul impus de 50%+1 era cel puţin atins. Cu atât mai mult dacă era copios depăşit – le-ar fi râs tuturor în nas, în primul rând celor care ar fi atras atenţia asupra imenselor fraude comise la această mizerie de referendum. Dar pe-atunci (la începutul referendumului) nedemnilor tovarăşi ai lui Iliescu şi Năstase li se părea un un scor lesne de atins. Căci ei porneau la drum cu ura în creştere împotriva lui Băsescu şi li se părea de la sine înţeles ca toţi alegătorii români, după intensa intoxicare de la Antene, să fie încercaţi de sentimente asemănătoare. Sigur că acuma se simt ruşinaţi nevoie mare. Rezultatul referendumului măsluit şi terfelit după întreaga lor capacitate, le-a dovedit negru pe alb că socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg şi că ei, cu mijloacele de intoxicare şi fraudare puse la dispoziţie de secolul 21, nu se ridică nici măcar la nivelul predecesorilor lor din 1946. De unde ieşirea la rampă a lui Ion Ilici şi a tovarăşilor de la Vocea Rusiei, care se cheamă reproşuri în regulă la adresa nedestoiniciei usl-iştilor – “Măi, voi nici să furaţi după canoanele marxist-leniniste încă n-aţi învăţat…” Ar fi prea de tot ca nici Estul să nu mai vrea să audă de ei…   

            Este clar că prin Curtea Constituţională se urmăreşte schimbarea din mers a regulilor jocului. Prudenţi din punct de vedere politic (că, de, şi ei sunt oameni!), aceşti judecători nu s-au pronunţat ferm nici în cazul acuzaţiilor aduse lui Băsescu de adversarii săi politici, cum că acesta ar fi încălcat grav Constituţia. Şi atunci au scăldat-o, neîndrăznind sau poate că nevroind să îndrăznească să spună lucrurilor pe nume…

             Acuma recurg la nedemna armă a tărăgănării, iar prin aceasta pur şi simplu îşi insultă colegii de la Biroul Electoral Central (BEC), care – se ştie – au lucrat cu cifrele comunicate la începutul referendumului de Ministerul Administraţiei şi Internelor (peste 18 milioane de alegători înscrişi în listele permanente). Ori MAI este un minister, mai exact două ministere ale actualului guvern…Păi dacă ipochimenii de la Curtea Constituţională tot au de gând să clarifice apele tulburi ale referendumului (nu mai vorbesc de viteza cu care el a fost demarat şi de cheltuiala absolut inutilă cu această joacă de-a democraţia), atunci ar face bine să ne spună până pe 12 septembrie şi câte voturi s-au furat de catre USL şi acoliţii săi. Însă nu cred că asemenea gânduri nobile le-au trecut prin căpăţâni acestor “imparţiali”, ce-şi urmăresc partea lor consistentă de interese, chiar în pofida instabilităţii politice pe care o prelungesc, atribuind hotărârii lor de râsul curcilor un penibil blazon constituţional. Ruşine, nestimabililor!

            P.S.Cine mai poate să creadă în separaţia reală a puterilor din statul român, când este evident că puterea legislativă şi cea executivă şi-au unit forţele pentru a veni de hac justiţiei?! Iar actualii membri ai Curţii Constituţionale, mai degrabă oameni politici decât judecători, prin hotărârile pe care le iau, le pun magistraţilor pistolul în mână pentru a lua parte la sinistra ruletă rusească.

            Concluzia se impune de la sine. Numai bunul Dumnezeu ştie cum şi când va ieşi România din această tevatură cu iz sinucigaş. Dar dacă va ieşi vreodată, atunci este necesar ca măcar judecătorii de la Curtea Constituţională să fie aleşi pe buletine de vot pentru o perioadă de maximum cinci ani, nicidecum să fie impuşi prin vrerea polticienilor căţăraţi conjunctural la putere.

(Sighetul Marmaţiei, 2 august 2012)          

coperta carte Sorin Olariu

Cartea-i mica dar funica, autor Sorin Olariu


~
Autor al câtorva plachete de catrene spirituale, Sorin Olariu, poet şi epigramist, recidivează, publicând un volum compact de peste 200 de piese, consolidându-şi statutul de creator în gen. Mi-a făcut bucuria de a-mi cere opinia despre aportul său epigramatic sub forma unui Cuvânt Înainte la volumul Urzici pentru mari şi mici (Editura Tibiscus, 2001). Diagnosticul pus atunci s-a dovedit exact, Sorin Olariu abordân fără niciun fel de complexe o problematică diversă ce se întiinde de la politică – efectuând halte obligatorii în social – la literatură, nelăsând la o parte nici tipurile individuale, într-un cuvânt, antenele sale sensibile, deosebit de fine, captând semnalele şi/sau ecourile mediilor celor mai felurite.
“Andrisanţii” epigramelor sale sunt de aceea, recrutaţi din toate zonele socialului, persoane mai mult sau mai puţin însemnate, dar pe lângă care nu poţi trece fără a le lăsa un mesaj satirico-umoristic. Nu sunt cruţaţi liderii politici români şi străini, oamenii politici în genere, liderii sindicali ş.a. Situaţia economică a ţării , pusă sub semnul unei interminabile, chiar dacă nu iluzorii reforme, beneficiază de asemenea, de atenţia epigramistului care se apleacă asupra stării societăţii româneşti cu alură de sociolog.
Ne face plăcere să ne confruntăm propriile noastre impresii despre fenomenul investigat cu punctele de vedere ale autorului, mai întotdeauna acceptabile. Judecăţile sale sunt uneori radicale, excesive, dar pot fi luate în considerare cel puţin ca ipoteze:
~
Ca nu cumva să strice mediul
Mutară parcul, ce te miri?
Că-n Capitală este sediul
Adevăraţilor vampiri.
(Dracula Park se mută)
~
Sau:
~
În ţara-n care ne-ntrerupt
Popofrul zace-ntr-un marasm,
Spui politician corupt
Şi-ai şi făcut un pleonasm.
(Greşeli gramaticale)
~
Pornind de la titlul unei cărţi de Adrian Păunescu, autorul trage o concluzie cce constituie un puternic semnal de alarmă pentru cei aflaţi la cârma ţării:
~
Frustrarea, frigul, sărăcia,
Îi fac pe unii, cum se ştie,
Ca o secundă-n România
Să li se pară-o veşnicie.
(Citind Istoria unei secunde)
~
Epigramistul ne trimite, cu just temei, la Caragiale, a cărui supremaţţie în arta diagnosticului social îi pare, ca şi mie de altfel, a fi indiscutabilă:
~
Pe lângă Iancu,-n galantare,
Acuma,-n clipa nouăşnoua,
Bătrânul Nostradamus pare
Prezicător de mâna-a doua.
(2000 – Anul Caragiale)
~
Ca şi această Recunoaştere:
~
Recunoaştem permanent
Toate meritele sale…
Aţi văzut! Şi-n parlament
Îl jucăm pe Caragiale!
~
Nu lipsesc catrenele cu tematică literară, în rândul cărora străluceşte strofa următoare:
~
Trăgându-şi numele din soare,
Poetul care azi e lipsă,
Prin moartea lui, fulgerătoare,
Lăsă confraşii în eclipsă.
(Lui Marin Sorescu)
~
Sorin Olariu nu ezită să atace subiecte a căror deasă tratare se pare că le-a făcut -prin banalizare – să nu mai constituie surse de inspiraţie, inovarea părând aproape sortită eşecului. Şi totuşi, iată ce imagine pproaspătă descoperă el pentru un motiv atât de vechi cum este cel al soacrei:
~
Aşa, ca de sfârşit de an,
Spunea un hâtru bun de gură.
Îmi bag şi soacra la borcan
Că-i cea mai bună acritură.
(Murături de sezon)
~
Adaptarea la noile realităţi impuse de perioaada istorică post-decembristă pe care o traversează ţara impune, pe lângă reflecţii grave, în ton dulce-amar, soluţii pentru toate situaţiile, inclusiv pentru viaţa personală a oamenilor:
~
Vrei să cucereşti o fată
Şi să-i sari la noapte gardul?
Păi atunci, de prima dată,
Nu-i da inima, ci cardul!
(Sfat unui amorez)
~
O completare, dacă îmi dă voie autorul, ce trebuie să facă aceia care nu mai au inimă, ci cord (de aici adverbul cordial?), indiferent dacă sunt sau nu posesori de card?
Se vor descurca, mi se va răspunde, chiar dacă pentru aceasta trebuie să se apeleze la verbul cel mai des conjugat în România ultimelor 5-6 decenii, fără nicio deosebire de regim politic. Lucru nu întotdeauna posibil însă, ca în cazul acestei gelozii biblice:
~
Sărmanu-Adam se confesează
Că Eva, dulcea lui nevastă,
Săptămânal îl controlează
Să nu-i lipsească altă coastă!
~
Noul Adam va găsi, desigur, soluţia pentru a scăpa de ochiul vigilent al Evei contemporane, cu toate că şi reciproca este la fel de valabilă. Ceea ce nu înseamnă că observaţia epigramistului nu este câtuşi de puţin pertinentă, subtilă sau acoperitoare.
Sorin Olariu este un epigramist mai aproape de tinereţe ca vârstă, biologică şi de creaţie, privind însă realitatea înconjurătoare cu o maturitate şi un simţ al poantei ce devin stil.El se pregăteşte, astfel, să intre în zodia clasicităţii, dacă nu cumva se şi află acolo.
~
(George Corbu – preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România)
~

Referendumul din 29 iulie a decis: Traian Băsescu se întoarce la Cotroceni!

 

Autor: George Petrovai

 

            În orice bătălie – fie că-i militară, fie că-i politică – există un moment crucial, capabil să încline balanţa victoriei în favoarea acelei tabere care se arată atât de inspirată în aplicarea celei mai adecvate tactici de luptă, încât aceasta se vădeşte a fi însăşi purtătoarea favorii divine.

            Dacă pentru Aliaţii din cel de-al doilea război mondial, momentul de răscruce l-a constituit debarcarea cu succes (dar şi cu enorme jertfe umane) din Normandia, cu certitudine că 29 iulie 2012 poate fi considerată ziua cea mai lungă a României postdecembriste: Atât din punct de vedere fizic (prin vrerea inegalabilului Guvern Ponta, perioada „clasică” în ceea ce priveşte normalitatea şi limitele rezistenţei umane a fost lungită cu încă patru ore – de la 7 dimineaţa până la orele 23 ale nopţii!), dar mai ales din punct de vedere simbolic, altfel spus concret-istoric (drumul pe care de la această dată urma să o apuce fragila noastră democraţie).

            Iar voinţa majorităţii românilor (prin votul dat împotriva demiterii preşedintelui ales în urmă cu trei ani, prin abţinerea de la vot a acelor cetăţeni care în acest chip au refuzat să legalizeze manevrele politicianiste cu iz pucist şi în pofida enormelor fraude la care s-a dedat USL), voinţa majorităţii românilor, prin urmare, este ca ţara să-şi urmeze drumul început la 1 ianuarie 2007 spre o deplină integrare euro-atlantică.

            De unde rezultă nu doar un mesaj cât se poate de clar pentru întreaga suflare de pe aceste meleaguri (e drept, un mesaj devenit imperativ şi de neocolit prin masiva neparticipare a maghiarilor la acest referendum!) – România refuză noi experimente din categoria bolşevismului, fie el chiar cu faţă umană, ci şi un serios avertisment adresat aventurierilor ahtiaţi după putere deplină şi sfidătoare în stat – România nu mai e dispusă să suporte necontenitele ofense şi atingeri pe care i le aduc răufăcătorii cu ştaif!

            Căci evenimentele derulate în forţă şi viteză pe parcursul lunii iulie de către actualele cumetrii politice ce-şi zic „majoritate”, evidenţiază cu limpezime două lucruri, deopotrivă îngrijorătoare pentru românii lucizi şi pentru străinii intens preocupaţi de stabilitatea politico-economică a Uniunii Europene:

            1)Acapararea totală a puterii în stat, fapt care în mod inevitabil – prin diminuarea opoziţiei până în vecinătatea inexistenţei – duce la apariţia prea bine cunoscutei monstruozităţi totalitare cu numele de partid-stat;

            2)Cu spijinul neprecupeţit al presei aservite, în mod deosebit prin trustul de presă al lui Dan Voiculescu, periculoasa şi înjositoarea tendinţă de a aduce o bună parte dintre români în starea de zombi sau, după caz, de mankurţi.

            Nu voi insista asupra termenului zombi, cu toate că el se arată extrem de tentant pentru acele fantezii înspăimântătoare, care caută să readucă în actualitate sinistra lume plăsmuită de mitologiile îndepărtate de noi în timp şi spaţiu, mitologii în care morţii însufleţiţi se plimbă printre vii.

            Mult mai aproape de condiţia istorică şi geografică a românilor, implicit de condiţia lor existenţială, este mankurtul prin sensul metaforic şi semnificaţiile îngrijorătoare pe care termenul le încorporează.

           

            Legenda mankurtului, una din cele mai teribile şi mai terifiante utopii negre, este magistral prezentată în superbul roman O zi mai lungă decât veacul a scriitorului kirghiz (fost sovietic) Cinghiz Aitmatov.

            Într-o manieră cuceritoare, graţie echilibrului şi forţei de expresie, marele artist relatează înfricoşătoarea istorie a mankurtului. Cândva, se spune, în întinsele stepe de la Sarî-Ozeki, năvălise blestematul popor al juajuanilor, popor nomad, sălbatic şi războinic, în permanentă căutare de pradă şi robi. Printr-o barbarie demnă de cele mai tenebroase perioade ale istoriei, aceştia le aplicau prizonierilor un „tratament” ce-i aducea în starea de mankurt, adică de robi desăvârşiţi: li se ucidea memoria!

            Nefericiţii erau tunşi chilug, după care li se aplica pe capul astfel pregătit un şiri, un fel de „căciulă” din pielea de pe gâtul unei cămile anume sacrificată pentru această operaţiune. Apoi prizonierii, astfel dichisiţi, erau expuşi la soarele torid al stepei. Fâşiile de piele se uscau şi strângeau capul victimei ca nişte cercuri de fier. Mulţi mureau din cauza durerilor insuportabile. Dar dacă vreuna dintre victime trecea această probă de foc, după câteva zile trebuia să mai reziste la o încercare înspăimântătoare: firele de păr creşteau şi, neputând să iasă prin platoşa de piele, ele se răsuceau şi pătrundeau în ţeasta condamnatului la acest supliciu!

            Într-un asemenea mod inuman se obţineau robi de mare preţ: complet idiotizaţi prin uciderea raţiunii şi a aducerilor aminte, respectivii mankurţi funcţionau ca nişte roboţi eficient programaţi! Cu voinţa complet neutralizată şi fără urme de dorinţe umane, ei erau devotaţi stăpânului până la sacrificiu şi-i îndeplineau ordinele fără crâcnire, chiar dacă aceste ordine vizau săvârşirea unei crime.

            În stilul său duios-răscolitor, Cinghiz Aitmatov narează peripeţiile lui Naiman-Ana (o altă Vitoria Lipan), plecată din aul (sat tătăresc) pentru salvarea fiului ei, devenit mankurt după ce căzuse prizonier în mâinile juajuanilor. Sărmanul rob nu-şi mai recunoaşte mama, se arată complet insensibil la dovezile ei de dragoste şi la rugăminţile ei fierbinţi de a pleca împreună, ba mai mult, la ordinul stăpânului, singura autoritate care-l pune în mişcare, tânărul mankurt îşi ucide mama…

            Termenul de mankurt a fost aplicat oportuniştilor bolşevici, care de regulă (cel puţin în faza de început) îşi trădau ţara, familia şi prietenii, pentru a deveni fideli executanţi în slujba unei ideologii asasine. Prin extensie, oricare zelos activist de partid, ce punea cu nădejde umărul la făurirea universului concentraţionar (naţionalizare, deportări, colectivizare, torturi, crime), se comporta aidoma unui mankurt. E drept că acolo unde metodele „paşnice” de îndoctrinare, respectiv de absorbţie şi spălare de creiere, nu dădeau rezultatele scontate, de regulă acolo se apela fără şovăire la arsenalul mijloacelor brutale: privare de drepturi şi libertate, necontenită teroare fizică şi psihică, bătăi şi torturi, prin care se urmărea „remodelarea” victimelor vizate, adică anularea socio-intelectuală a „înrăiţilor” ce refuzau compromisul şi colaboraţionismul, chiar cu riscul de a-şi pierde viaţa. Nu aşa s-au petrecut lucrurile la noi prin atrocele program de reeducare conceput de Nikolski şi uneltele sale? O asemenea unealtă în mâinile securiştilor a fost însuşi Eugen Ţurcanu, teribilul călău prin intermediul căruia s-a derulat acest program. Dar când tăcerea a fost sfâşiată de răcnetele torturaţilor (din păcate nu toţi au rezistat la acest crâncen test) şi de protestele străinilor, securiştii n-au ezitat să-l dea morţii pe Ţurcanu…

            Regimul ceauşist s-a străduit la rândul lui să creeze omul nou, o monstruozitate docilă, laşă, linguşitoare, mincinoasă, leneşă, primejdios ticăloşită în substanţa sa intimă. E drept, nu mai erau la modă metodele barbare anterioare, însă scopul urmărit prin mijloacele mai rafinate de erodare psihică aveau aceeaşi nedezminţită finalitate: ascultarea oarbă de preceptele comuniste şi distrugerea oricărui germen de opoziţie! Ori între omul nou şi mankurt cu siguranţă se poate pune semnul egalităţii.

            …Am sperat că după Decembrie ’89 lucrurile vor intra pe un alt făgaş. Din nefericire, cei 22 de ani scurşi de la acest eveniment nu ne-au convins de bunele intenţii şi de capacitatea moral-intelectuală a guvernanţilor de care am avut parte până în prezent. Cu foarte puţine excepţii, cu totul neconcludente, putem spune cu mâna pe inimă că subtilitatea formelor utilizate pentru ca grosul electoratului să „gândească” cu capul partidelor aflate la putere, ne duc nesmintit cu gândul la opiul lui Marx şi la mankurtizarea lui Aitmatov.

 

            P.S. Ce urmează după revenirea lui Băsescu la Cotroceni? Cu certitudine regrupări şi zvârcoliri ale puciştilor deocamdată puşi cu botul pe labe de referendum, care vor căuta noi şi noi căi de atac pentru a-şi atinge scopurile, ceea ce în primul rând se cheamă încercarea de salvare a celor mai preţioase piei de tâlhari din mâna justiţiei.

            Dar mai înseamnă şi o rapidă recâştigare a încrederii oficialilor europeni, practic a tuturor cancelariilor străine, precum şi a investitorilor, ceea ce induce pe de o parte speranţa că lucrurile vor reveni în cel mai scurt timp la stabilitate şi normalitate, iar pe de altă parte conferă românilor încrederea că sărăcia nu va deveni un coşmar atotstăpânitor prin continua devalorizare a leului.

(Sighetul Marmaţiei, 30 iulie 2012)

                                                                                                                       

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors