Archive for the ‘Analize-Controverse’ Category

“Moartea adultului” – recenzie

Posted by Stefan Strajer On July - 6 - 2009

silvia-jinga-foto
Recenzie “Moartea Adultului”

Autor: Silvia Jinga

 

 

O incitanta radiografie a societatii americane
Moartea Adultului de Diana West

The Death of the Grown-Up. How America’s Arrested Development Is Bringing Down Western Civilization, cartea publicata de Diana West in 2007 la editura St. Martin Press din New York mi se pare un eveniment editorial important prin analiza serioasa si revelatiile profunde despre starea morala si socio-culturala a societatii americane din ultimele patru decenii. Diana West este o colaboratoare cu rubrica permanents la Washington Times, publicând in acelasi timp in The New Criterion, The Public Interest, The Wall Street Journal, The Washington Post Magazine si The Weekly Standard. Eseista marturiseste ca o perioada de un an petrecuta in 1969 in Irlanda pe când ea avea abia opt ani si tatal ei, prozator el insusi, a decis sa isi duca familia in Europa, a avut un impact extraordinar asupra modului ei de a judeca lumea, ajutând-o sa obtina necesara detasare de tirania culturii pop si a comercializarii valorilor intr-o lume dominata de cultul banului. Parasind Los Angeles-ul pentru un an cei patru membri ai familiei ei au trait intr-o ambianta rustica, sobra, lipsita de rasfatul bunastarii, dar plina de o spiritualitate autentica si mult bun simt. Nu ma indoiesc ca in atmosfera familiala Diana a respirat valorile de temei ale unei vieti bazate pe onestitate, cultul muncii, bunul gust, virtute si meditatie, adica acele valori care te feresc de caderea in superficialitatea unei lumi dominant mercantile.
Fenomenul socio-cultural care ii retine autoarei in primul rând atentia este disparitia conditiei de adult in societatea americana, care tinde a deveni una dominata de teenageri. Prelungirea conditiei adolescentine in viata adultului american ii marcheaza personalitatea care pare a nu fi “fully developed, and doesn’t want to – or worse, doesn’t know how” (p.2). Infantilizarea adultilor se manifesta atât in coduita cât si in imbracaminte, observa eseista. Nimic din felul serios in care se imbracau Joe DiMaggio or FDR in costume si paltoane din par de camila la adultii de azi cu sepcile purtate cu cozorocul la spate, “crop tops and flip-flops”. Nimeni nu intruchipeaza mai bine acest infantilism decât Tom Hanks in filmul Forest Gump, lasând impresia unui copil supravietuind intr-un corp de barbat sau Marlin Monroe cu a ei sexualitate vulnerabila, reprezentând neincetat femeia-copil.
Anii “60 care il impun pe Elvis Prisley, rock and roll-ul si revolutia sexuala anunta inceputul unei perioade in care se pregateste inversarea raportului firesc dintre copii si parinti. Nu copii se supun autoritatii parentale ci invers. Aceasta inversare periculoasa care poate prasi monstri sociali, a fost facilitata de bunastarea in crestere dupa 1950 când copiii au incetat sa mai fie priviti ca brate de munca pentru familiile lor. In economia agrariana relatiile familiale au fost mult mai strânse si controlul parintilor asupra copiilor mult mai viguros. In era postindustriala adolescentul primeste “allowance” de la parinti si are el insusi bani in propriul buzunar. Pe de alta parte familia agrariana unitara este inlocuita de o familie divizata intre joburile parintilor si institutiile carora copii le sunt incredintati spre educatie. Autoritatea parintilor si profesorului au cedat locul unei educatii centrate pe importanta copilului, a “child centered” school a substituit treptat o institutie odinioara ghidata de maturitatea adultilor. O educatie bazata pe infrânare, rabdare si intelepciune a fost inlocuita de o conceptie radical individualista care pune accentul pe gratificatia personala si o conduita necenzurata. Diana West vede in idolii culturii pop in frunte cu Elvis Presley care prilejuieste la spectacolele sale o isterie de masa si actorul de cinema James Dean, eternul rebel impotriva regulilor sociale, factori catalizatori care influenteaza procesul de subminare a autoritatii parintilor si a scolii.
Revista pentru adolescenti Seventeen a carei publicare a inceput in 1954 sublinia in numarul ei aniversar din 1961 locul bine definit pe care un teenager il ocupa in societate si, ce e mai relevant, faptul ca adolescentul era constient de acest loc. In vreme ce adolescenta a fost considerata decenii de-a rândul o perioada de tranzitie spre maturitate, acum era celebrata perpetuarea ei: “When a girl celebrates her thirteenth birthday today, she knows who she is. She’s a teen-ager-and proud of it.” (p. 18). Aceeasi revista considera adolescentii: “the most powerful, influential, affluential chunk of the population today”. (p. 29) Citatul e ilustrativ pentru rolul si locul exagerat ce i se acorda adolescentului intr-o lume coplesita de bunastare. Caci ce reprezinta adolescentul din punctul de vedere al contributiei materiale sau spirituale la dezvoltarea unei societati daca nu o faza de acumulare a cunostintelor pe cheltuiala intregii societati pentru ca mai târziu sa devina el insusi productiv. Odata cu deplasarea atentiei societatii spre categoria adolescentilor are loc si o deplasare a scopului vârstei adolescentine de la descoperirea de talente si pregatirea pentru o cariera la aspecte mai mult sau mai putin hedoniste, precum: popularitatea, intâlnirile amoroase sau continua cautare a partenerului perfect. Desi nu produc inca nimic adolescentii au, dupa cum observam, banii proprii din care consuma si acolo unde nu le ajung parintii completeaza cu generozitate. Aceeasi revista pentru tineri observa tot in 1961: “For our girl Teena won’t take no for an answer”. Parintii au uitat sa spuna nu in fata pretentiilor continuu ascendente ale copiilor. Un film ca La Rasarit de Eden regizat de Elia Kazan, care impune legenda lui James Dean este semnificativ pentru schimbarea de directie socio-culturala spre tirania adolescentilor in societatea americana. Adolescentul devine un simbol al rebeliunii importiva regulilor si conventiilor sociale, impotriva traditiei consacrate, impotriva adultilor portretizati ca stupizi, impotriva responsabilitatii de orice fel, impotriva ordinii si bunului simt. Dezlantuirea individualismului, slabirea cenzurii personale, caderea in totala desuetudine a ideii de virtute si onoare, de austeritate se concretizeaza in exacerbarea de-a lungul anilor a comportamentului nesupravegheat, a preocuparii pentru amuzament de orice fel, lasând loc erotismului, limbajului licentios in viata cotidiana, in muzica, in poezie. Autoarea caracterizeaza fenomenul ca “a total breakdown of all reticences about sex”.(p. 36). In trecut aceste manifestari au fost izolate intr-un spatiu bine determinat al societatii, pe când azi ele au devenit la ordinea zilei, dominând “the main stream”.
Alunecarea in directia abandonului instinctual, ecstatic aduce la ordinea zilei manifestari dintre cele mai libertine incoronate de textele muzicii rap dintre care multe frizeaza pornografia. Parafrazând observatia jurnalistului Denis Prager, autoarea conchide:”What we know as romantic love, which aspires to monogamous marriage builds civilization up; what we know as free love, which aspires to a polymorphous sex life, keeps it down.”(p.40) In tot acest amalgam care exprima o certa orientare apare inca mai trist faptul ca demarcatia dintre adolescenta si maturitate se sterge si in loc ca tinerii sa se maturizeze, adultii se infantilizeaza.
Un capitol special este dedicat revoltelor cunoscute din campusurile universitare impotriva razboiului din Vietnam. Autoarea se intreaba daca aceste revolte au fost cu adevarat motivate de scopuri generos politice or doar de aceeasi obsesie egocentrica a tinerilor revoltati impotriva adultilor ruginiti si autoritatii lor bazate pe traditie. Au fost deci aceste revolte doar expresia unui conflict intre generatii sau mai mult decât atât? David Horowitz, editor pe atunci al unei reviste de stânga, Ramparts, isi exprima dezamagirea de a constata la sfârsit, dupa consumarea evenimentelor, ca in spatele masivelor demonstratii s-a aflat doar dorinta tineretului de a evita serviciul militar. (p. 49) Mai apropiata de adevar ni se pare insa opinia lui Peter L. Berger, un activist impotirva razboiului care in 1970 descifra un complex de motive la nivelul protestului tinerilor, insirându-se de la reactia la problemele politice ale momentului pâna la conflictul intre generatii, emanciparea sexuala, noi gusturi artistice, protestul anticapitalist si antiburghez, orientat spre “destroying the fascist-pig-capitalis-complex”.
Parintii au fost gasiti descoperiti de revoltele juvenile ale anilor 1968-1970 pentru ca, asa cum ne arata demersul autoarei, rolul lor in viata copiilor se diminuase incredibil intre timp. Vulnerabilitatea parintilor care s-au deposedat ei insisi de autoritatea lor in fata copiilor este sugerata de titlul capitolului: Parinti care au nevoie de parinti”. Scapând haturile din mâna, parintii au devenit prea indulgenti fata de propria lor conduita cât si fata de cea a copiilor lor. Cu o ironie amara Diana West se intreaba: “What happened to innocence?” (p. 71) Tot ea observa ca inocenta si virtutea au devenit valori ridiculizate, distruse cu un efort demn de o cauza mai buna atât in scoala cât si in intreaga cultura. Nimeni, sau aproape nimeni nu isi pune problema de a educa tinerii in spiritul unui comportament bazat pe un “standard of right”. Inocentei si virtutii li se substituie relativismul unor valori indoielnice: expunerea la influente moral nocive, indiscretia, senzationalismul. Adultii insisi ii arunca pe copii in aceasta cultura a expunerii, a comercializarii trupului si sufletului. Cultivarea doar a hedonismului, asa cum ne arata istoria, a condus intotdeauna la declinul societatii. Exempul caderii Imperiului Roman continua sa fie inca unul plin de invataminte. Când perseveram in sensul satisfacerii placerilor individuale evitam limitarea, obligatiile, responsabilitatea sociala, intr-un cuvânt constrângerea individuala, munca, efortul care acorda vietii un sens, o face demna de a fi traita. Daca privim in jur la devastatoarea criza economica a societatii americane dublata de o criza morala in profunzime realizam intreaga acuitate a observatiilor eseistei americane.
Diana West demistifica unele concepte care nu au acoperire in realitate Astfel dezvaluie gaunosenia termenului de copii sofisticati, utilizat de unii designeri de moda pentru a defini cât de speciali ar fi copii inceputului de secol XXI. Sub aceasta notiune prefabricata nu se ascunde decât realitatea trista a bombardarii copiilor la show-urile MTV cu scene sexuale care nu demult erau interzise in spatiul public. Parintii si mass media par a-si fi pierdut busola, in stradania lor comuna de a distruge inocenta copiilor si de a-i introduce inainte de vreme in probleme care in mod normal sunt absolut straine de vârsta lor si total nepotrivite puterii de judecata si discernamânt juvenile. Diana West exemplifica aceasta nebunie prin fapte concrete: un copil care urmareste MTV vede in media 9 scene sexuale intr-o ora, elevilor din clasa a cincea li se tin cursuri pe aceeasi tema, fetitelor de gradinita li se face pedichiura, Obscenitatea a patruns nestingherita pretutindeni. {i toate acestea se fac in numele binelui copiilor si tinerilor. In realitate aceasta emancipare timpurie a copiilor nu face decât sa ii imbolnaveasca frecvent de anxietate. Ne aflam in fata fenomenului de stergere a granitelor care odinioara delimitau domeniul copilariei precum si a celor care separau si defineau domeniul maturitatii, faptul conducând la o totala stare de insecuritate si confuzie morala. Diana West deplânge incapacitatea scolilor, a familiei si a mass mediei de a-i educa pe elevi in spiritul modestiei, pudorii, bunului gust si a bunului simt, singurele valori capabile sa apere decenta publica. Fara infrânare societatea recade in anarhie si primitivism. Nesocotirea oricarei cenzuri a dus la producerea unor asa zise opere de arta precum pictura Maicii Domnului cu excremente de elefant, blasfemie nascocita de un pictor britanic si expusa la muzeul de arta din Brooklyn, New York. Ne intrebam si noi ca si românii: cui prodest? Cui si la ce foloseste aceasta fronda, acest sensationalism? Primarul de atunci al New York-ului, Rudy Giuliani a incercat in zadar sa taie fondurile muzeului. I s-au opus aparatorii primului amendament din Constitutie, privind libertatea de expresie.
In fenomenul de relativizare a valorilor morale si de cultivare a hedonismului Diana West vede unul din factori destructivi din interior ai civilizatiei americane care poate cauza declinul celei Vest Europene. Faptul acesta o face vulnerabila in conflictul cu alte civilizatii in conditiile globalizarii lumii contemporane. Referindu-se la spatiul american, autoarea ia in discutie conceptual de multiculturalism care tinde sa se substituie culturii americane alias culturii occidentale. Aparatoare a culturii europene Diana West subliniaza ca aport esential al acestei culturi ideea de libertate si prosperitate. Pentru ca identitatea culturii occidentale transplantata de colonisti in America sa supravietuiasca in contextul diversitatii culturale a lumii contemporane, a atacurilor jihadului islamic Diana West indeamna America sa se elibereze de infantilismul care a cuprins-o, sa se maturizeze pâna când nu e prea târziu.
The Death of the Grown-Up este o carte fascinanta, un eseu extrem de documentat, scris cu sarcasm amar si implicare dureroasa in dramele unei lumi de o uluitoare complexitate.

Raspuns la “Adevarul despre Unire” al lui roeanews.info

Alt punct de vedere…

Autor: preot Adrian Balescu
Miramar Florida la 15 iunie 2009, la 19 ani de la Mineriada

Un început “excelent”, primul paragraf si primul neadevar. Tot ceea ce au facut Comisiile de Dialog al celor 2 Episcopii au fost sub ascultarea Arhiepiscopului nostru, Înalt Prea Sfintia Sa Nathaniel, si cu aprobarea Congreselor Anuale ale Episcopiei. Iar cei ce au compus textul nu au nimic sfânt în ei si nici nu vor sa stie Istoria Episcopiei noastre.
Pragraful al 2-lea cu “Biserica Independenta” în Ortodoxie nu merge. Ortodoxia este o institutie divino-umana TEOCRATICA si nu democratica. Nu ne subjugam nimanui ci reintram sub supravegherea si ascultarea unei familii mai mari, si mai mature care a suferit sub comunisti destul, Patriarhia Româna, care numai în închipuiri bolnave crede ca mai este dominata de Securitate (STAT). Iar faptul ca preotii sunt salarizati de catre Stat demonstreaza ca habar nu aveti de Istoria Moderna a României (de la secularizarea averilor manastiresti de catre Domnitorul Alex. I. Cuza în 1864 si reforma agrara din 1923 a lui Ferdinand Întregitorul) care au fost factorii determinanti în salarizarea clerului. Deci o noua omisiune. Din pura nestiinta, desigur?
Ca participant direct la toate Congresele Episcopiei de zece ani încoace stiu ca la cel de anul trecut, 2008, Congresul a votat, citez din memorie, “instituirea Comisiei pentru întocmirea “By-laws”-lui si a Comisiei pentru Inventarierea Bunurilor celor 2 Episcopii si mai apoi pâna pe la Duminica Tomii întrunirea unui Congres Comun al celor doua Episcopii pentru adoptarea si aprobarea unei Constitutii Comune”. De unde acum atâtea neadevaruri scrise pe site-uri si pe care le mai trimiteti si prin posta oamenilor dezinformându-i? Nu va e frica de bataia lui Dumnezeu? Potoliti-va! În Biserica Ortodoxa nu sunt “lideri laici” si nici lideri religiosi ci doar credinciosi, diaconi, preoti si episcopi. Poate d-voastra va simtiti neoprotestanti si va credeti liberi de oricine si orice. Dar “a fi sub ascultare” în Ortodoxie nu este egal cu “a fi supus” B.O.R.-ului ci este o norma de drept canonic. Credeti cumva ca atunci când va dori “mama Rosia “ nu veti juca cazacioul chiar si aici pe pamânt American si veti fi mai rusi ca cei din Novgorod? Nu va mai ascundeti sub fusta O.C.A.-ului si spuneti lucrurilor pe nume. Fiti Barbati si spuneti clar “Mitropolia Rusa din afara granitelor, din exil”. Daca ati fi studiat la o Facultate de Teologie Ortodoxa nu aveati cum sa nu stiti si acum nu puteti întelege. Închipuiti-va ca noua Mitropolie este o tânara familie care asculta de sfaturile parintilor si atât. Cine va da dreptul ca d-voastra, asa-zisi lideri laici sau aparatori ai vetrei (Care, nu are nume?), sa blocati procesul de Unire? Sub a carui obladuire sunteti frati Români? Ori nu sunteti de un neam si de o lege cu noi cei “de la Nistru pâna-n Tisa”? Stiti cine se amesteca în viata religioasa a Românilor din Bucovina si Basarabia si faptele lor demente? Atunci cititi raspunsul Prea Fericitului Teoctist al B.O.R dat Patriarhului Alexei al Moscovei. Activitatea Mitropolitului Jonnah si trecutul sau ca tânar si apoi preot în manastirea de la Optina si ca functionar la Tipografia Patriarhiei de la Moscova întaresc aceasta convingere. O.C.A.-ul ce credibilitate mai mare are decât B.O.R.-ul în Lumea Ortodoxa si de cine este recunoscuta? Vedeti, doar de Patriarhia Moscovita! Altii, marile Patriarhii de ce nu o recunosc? Pe de alta parte scandalurile financiare si darea în judecata a O.C.A.-ului de catre Episcopul Nikolai de Alaska ce impact au asupra d-voastra? Asupra noastra este unul negativ. Iar daca suntem atât de independenti de ce plateste Episcopia noastra taxe O.C.A.-ului si cât?
“Lideri laici ai acestei Episcopii” nu exista decât în minti bolnave. Biserica Ortodoxa nu este o adunatura de sectari. Numai tiganii, în anii 1950, sub comunisti, se puneau primari si erau aparati de tancurile sovietice de furia oamenilor persecutati. Ceea ce scriu eu acum sunt realitati din România acelor ani, ani de instaurare a comunismului în TARA.
De 15 ani se discuta despre Unirea celor 2 Episcopii Românesti într-o Mitropolie – pe picior de egalitate cu toate celelalte din America – si Congresele Anuale de la Vatra Româneasca au împuternicit si validat lucrarile JDC-ului iar Consiliile Eparhiale trebuiau sa duca la îndeplinire Hotarârile Congresului la timp si cu buna rânduiala. Cine le-a oprit? D-voastra care aveti “opinii valide“ si dreptul de a face “procesul decisional într-o Episcopie Ortodoxa”? Voi, Noi ori Congresul Annual al Episcopiei noastre are drept de decizie? Ce hotareste Congresul trebuie respectat de la “Vladica pâna la opinca”. Fratilor ati luat-o pe aratura! Ce demon va mâna sa scrieti asemenea aberatii? De când O.C.A.-ul este “Biserica noastra mama”? Noi stiam ca suntem tovarasi de drum cu Mitropolia-O.C.A. Si nu un regiment în lupta contra a tot ce vine din România si ca suntem condusi de asa zisii “lideri laici si aparatorii Vetrei”. De ce evitati tot timpul cuvântul ROMÂN SI ROMÂNESC. Sunteti cumva “GÂDELE” acestui asezamânt românesc – VATRA – cu manastire, loc de vacanta pentru credincisii Eparhiei si de retragere definitiva pentru cei de vârsta a treia? Amintiti-va de visurile si dorintele P.S. Policarp si pentru care au venit $20,000.00 din cei $23,500.00 cât a costa Vatra Româneasca din România pe care voi o huliti cu atâta ardoare. Noi avem curajul si ne dam numele dar va punem aceasi întrebare pe care P.S. Policarp o punea gazetelor socialiste (influentate de Internationala a 3-a de la Moscova) care-l denigrau si îsi bateau joc de activitatea P.S. Sale, si anume: – Din ce parohie faceti parte si cu cât ati sprijinit si financiar si fizic Parohia si Episcopia de la Vatra Româneasca?
La punctul 5 va pot spune ca tatal meu, Pr. Nichita Balescu, cu antecedente legionare a facut parte din Grupul de sprijin Vistea al luptatorilor Anticomunisti din Muntii Fagarasului. Daca ne doriti dosarele duceti-va si le cereti! Noi nu avem ce ne reprosa, ne simtim curati si liberi. Dar dosarele voastre ni le puteti arata? Cine au facut aceste dosare? SECURITATEA! Credeti în ceea ce a scris aceasta? Eu nu. Ceea ce cereti este praf aruncat în ochii oamenilor.
Daca ati fi avut dreptate în ceea ce sustineti acum ati fi apelat la votul parohienilor de la bun început. Ati fost convinsi ca nu va fi Unire. Si acum “pe ultima suta de metrii” va luptati a influenta lumea la NE-UNIRE. Va arat printr-un simplu exemplu ponderea doritorilor de unirea a celor 2 Episcopii. Câte calendare în limba româna si câte în engleza a vândut Episcopia. La noi la Miami s-au vândut circa 260 românesti si pâna în 10 în engleza. Elocvent exemplu, ori ba?
Nu va este clar ce vor Membrii Episcopiei noastre de nationalitate Americana (teminati cu tâmpenia comunista de Româno-American) si de origine româna. Cât priveste cuvântul “filetism” nu-l folositi daca nu stiti ce însemna. Ca reper duceti-va la sinodul local al Patriarhilor de la Constantinopol din 1872 si studiati caci acolo s-a folosit pentru întâia oara acest cuvânt si apoi mai vorbim.
Mentalitatea vine din gena stramosilor si din cei 7 ani de acasa si de aici educatia morala, instructia o faci în scoala. Întrebarea este ai sau nu gena stramosilor; ai sau nu cei 7 ani de acasa sau esti cu mentalitatea siretelor desfacute, a pantalonilor pe vine si a cerceilor în nas si limba. Nu cunostinte de ordin eclesiologic, nu cunostinte de drept bisericesc si lipsa totala de bun simt si poate de aceea va erijati în a toate stiutori si a tot puternici. Suntem supusi O.C.A.-ului, suntem noi o dioceza a ei sau nu? Va raspund tot eu: suntem pentru ca platim taxe anual. Ca Mitropolie Autonoma nu vom mai plati taxe la Patriarhia Româna. Iar ca sa fim autocefali ne trebuie timp ca sa demonstram ca avem structurile administrative bine puse la punct si fiecare stie ce drepturi si ce obligatii are. Modul d-voastra de a va purta, a scrie, si a cenzura pe altii va demonstreaza apartenenta sectara potrivnice fiintei neamului românesc, ori mai rau sunteti cozile de topor ale Patriarhiei Moscovite. De ce sunteti orbiti vreti sa orbiti si pe altii? Ce încredere ofera O.C.A.: scandaluri financiare în care se zbate de câtiva ani si noi nu suntem informati; procesul Episcopului Nikolai de Alaska versus O.C.A. Asa ceva nu puteti reprosa B.O.R.-ului. Si atunci ce va framânta asa rau, asa greu? o Parohie, o Episcopie, o Mitropolie, o Patriarhie Nationala nu poate fi independenta, poate fi autocefala dar sub ascultarea spirituala a Patriarhiei mame si respectiv a Patriarhiei Ecumenice. Numai cine se considera a treia ROMA nu da ascultare nimanui. Patriarhiei României i-au trebuit 40 de ani (1885-1925) sa devina autocefala dar ea tot sub ascultarea spirituala a Patriarhiei Ecumenice a ramas. Asa vom fi si noi. “Mitropolia Rusa din exil” si-a schimbat numele în O.C.A. Si asa pozeaza în independenta (autocefala?). Daca este asa este schismatica, este necanonica. Daca nu este adevarat în ceea ce afirm atunci ne place sau nu O.C.A.-ul este sub ordinele Moscovei. Demonstrati ca nu am dreptate logic si juridic pe baza dreptului canonic. Altfel sunteti niste impostori acuzând pe nedrept Patriarhia Româna.
Afirmatiile I.P.S. Mitropolit Jonnah vin sa confirme cele scrise de mine mai sus prin faptul ca în pastorala de Sf. Pasti ale lui 2009 apare troparul Învierii în limbile Engleza, Greaca si Rusa si este trimisa în toata EPISCOPIA ORTODOXA ROMÂNA DIN AMERICA. În limba Româna nu, caci noi nu suntem buni decât la plata. Cuvântul “sfidare” de la tarul Petru cel Mare ei l-au scos din vocabular.
La paragraful cu eventuale ingerinte ale Patriarhiei Române si ale Guvernului României si a Presedintelui României si salarizarea clerului de la bugetul de Stat va comunic urmatoarele note de Istorie Nationala. România în 1864 s-a confruntat cu secularizarea averilor manastiresti de catre Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. În 1923, regele Ferdinand Întregitorul, a dat REFORMA AGRARA pentru ostasii români care au faurit ROMÂNIA MARE, pentru vaduvele si urmasii lor. Atunci multe averi bisericesti necesare subsitentei clerului au trecut în patrimoniul statului Român pentru a se putea realiza reforma agrara. Iar preotii au fost asimilati cu profesorii de liceu si ierarhii cu cei universitari (ei erau de fapt si membrii de drept ai Parlamentului României) si au fost salarizati. În anul 1948 preotii au fost asimilati cu gestionarii de magazine si primeau o indemnizatie de conducere ca sa poata fi trasti la raspundere pentru lipsuri din gestiune material si penal. De abia de câtiva ani Statul Român s-a întors la legea din 1923 si a început a replati clerul.
“Nu este O.C.A. casa noastra: Biserica care ne mângâie de 40 de ani, fara sa ne întrebam de încrederea comuna pe care o avem unii în altii”? Nu, nu este, iar d-voastra iar spuneti niste neadevaruri. De ce? Pentru ca:
1)- Platim taxe anual la O.C.A si ei nu au sprijinit nici o data o misiune cu nimic. Caz concret: – La Jacksonville, Fl. Biserica Ortodoxa Româna “SF. ANA” a fost ajutata Biserica Antiohiana “ST. George” si refuzata prin Preotul Ted Pisarciuk de Biserica O.C.A. “ST.Justin Martyr”. De parohii de aici sau din tara nu mai vorbim.
2)- Revistele O.C.A.-ului nu pomenesc nimic despre Ortodoxia Româneasca si despre marii ei dascali (Parintele D-tru Staniloaie de exemplu) dar inunda cu interviuri si scrieri de la convertiti. Paisie Velicicovschi s-a desavârsit la Manastirea Neamtului dupa care a plecat în Rusia, ca si Mitropolitul Petru Movila, ca si Dimitrie Cantemir si fiul sau Antioh (“parintele literaturii ruse”).
3)- |n conformitate cu dreptul canonic I.P.S. nostru Arhiepiscop Nathaniel trebuia sa fie Mitropolt si nu I.P.S. Jonnah. Dar vorba Parintelui Cezar Vasiliu care i-a raspuns I.P.S. Mitropolit Antonie Plamadeala când a fost întrebat daca va ajunge Mitopolit al Moldovei si Bucovinei: “Niciodata, pentru ca sunteti din Basarabia” – “CINE ARE URECHI DE AUZIT SA AUDA”
În ceea ce priveste website-ul www.roeanews.info trebuie sa aveti acceptul Ierarhilor si al Consiliului Eparhial ca sa folositi sigla “R.O.E.A.”. O aveti?
Si acum în încheiere pentru acesti vajnici aparatori ai “VETREI” si “LIDERII LAICI AI EPISCOPIEI“ de la Vatra mai am trei întrebari:
-1- Am trimis Parintelui A. Frunza, redactor de lb. româna a Soliei, doua articole spre publicare: ”Gânduri despre Ierarhie cu dor de Mitropolie pentru parohienii nostrii” în iulie 2008, si “Raspuns la Scrisoare Deschisa” în primavara acestui an. Si nu am vazut nimic. De ce nu s-a publicat? Va este frica de adevarul cuvintelor rostite de cei doi înaintasi ai scaunului Episcopal: P.S. Policarp si I.P.S. Valerian? Nu va despartiti spunea primul, este doar o perioada temporara spunea al doilea. Cine uita nu merita sa traiasca, dar trebuie sa ierte ca sa fie viu.
-2- Consiliul Parohial si Preotul Paroh au trimis o scrisoare deschisa Consiliului Eparhial si Ierarhilor nostrii pentru sedinta de Consiliul din 30 mai a.c. pentru a dezbate si a lua act de imixiunile dezonorante pe care le faceti în Episcopie în rândul credinciosilor. Nu ni s-a comunicat nimic nici pro nici contra celor scrise de noi sau de d-voastra. De ce ?… asteptam.
-3- Am raspuns D-lui Nemoianu cu un scurt comentariu celor scrise la articolul de pe www.roeanews.info “Cine tace, accepta…” si nu îmi apare publicat. DE CE SUNT CENZURAT ÎNTR-O TARA LIBERA?
Cine are curajul sa îsi dea numele si sa îmi raspunda la toate aceste întrebari legitime ale unui om care îsi iubeste cu ardoare stramosii si neamul? Discutiile sincere, cu frica de Dumnezeu si respect pentru Istorie sunt benefice oricarei comunitati, altfel totul este plevusca scrisa de ciurucuri.
Cu respect si Doamne ajuta!
Sa auzim numai de bine.
Parintele Adrian Balescu
romfestdetroit06steaguri1

Dezmembrarea Romaniei?

Posted by Stefan Strajer On June - 25 - 2009

 

Dezmembrarea Romaniei?

Autor: Gheorghe Tanasescu (Maryland)

Inauntru, sfada si incrancenarea,
Afara se canta “dezmembrarea”

Refrenul “dezmembrarea Romaniei” are o vechime de peste 80 de ani si s’a cantat, cu voci impunatoare, de catre un grup de romani tradatori in frunte cu secretarul C.C al PCdR, Alexandru Iliescu, tatal vanzatorului de tara, Ion Iliescu, azi presedinte de onoare al celui mai mare partid din Romania, PSD. Cum acest refren a inceput sa fie din nou fredonat consider ca nu sunt de prisos cateva precizari, macar pentru blogul domnului Iliescu unde se minte 24 de ore pe zi. In 1931, la Gorikovo, langa Moscova, la Congresul al V-lea al P.C.d.R. (sectia romana a Kominternului), s’a adoptat urmatoarea rezolutie, redactata de Bela Kuhn si semnata de Alexandru Iliescu in calitate de secretar al CC al P.C.d.R.: “Romania contemporana nu reprezinta prin sine o unire a tuturor romanilor, ci un stat tipic cu multe natiuni, creat pe baza sistemului pradalnic de la Versailles, pe baza ocuparii unor teritorii straine si pe baza inrobirii unor popoare straine. Burghezia si mosierimea din Romania, infaptuind propriile lor planuri imperialiste si indeplinind, totodata, insarcinarea puterilor imperialiste din Europa de a crea la Nistru un avanpost contra URSS, au cucerit Basarabia, Transilvania, Bucovina si Banatul si supun unei asupriri nationale nemaipomenite si unei exploatari semicoloniale pe cei 8 milioane de moldoveni, unguri, rusi-ucraineni, bulgari, nemti, turci si altii.” (Biblioteca Academiei Romane, Arhiva Istorica, Cota Ab XIII-3).
Asasinandu-l pe Ceausescu, Ion Iliescu a distrus singura forta de aparare si sustinere a integritatii teritoriale si unitatii nationale a Romaniei.

iliescu7

Este dovedit faptul ca dictatorul Nicolae Ceausescu, a platit cu viata impotrivirea sa la politica de sovietizare a tarii si integrare politico-economica in colosul sovietic. Nu e nici un dubiu ca Ion Iliescu si agentura pregatita, din timp, la Moscova, au constituit falanga cu care URSS – Gorbaciov au realizat asasinarea dictatorului si mentinerea Romaniei in sfera de influenta sovietica. In zadar urla Ion Iliescu, la 22 dec.2003, la solemnitatea de aniversare a crimelor din decembrie ’89: “Sa pui pe seama KGB desfasurarea si realizarea revolutiei este o prostie si o ticalosie”, intrucat Virgil Magureanu, participant activ la ,,lucrarile’’ din dec. ’89 si fost conspirator in echipa lui Iliescu, intr’un interviu la BBC, spunea: “A fost evident ca in Romania KGB-ul a organizat diversiunea impotriva fostului regim”. {i pentru a demonstra capacitatea revolutionara, de basm, a sefului de echipa, dl Magureanu continua, la BBC: “Au existat teroristi straini, care au actionat cu complicitati din interior”. “Desigur scopul lor era de a crea deruta si de a duce la o deteriorare a situatiei si a echilibrului nostru intern de atunci. Dupa care, tot la comanda, ei au fost de fiecare data retrasi, in asa fel incat urme palpabile despre acest episod nu au ramas. Sau aceste urme au fost sterse de catre anumiti complici din interior. Dar, repet, cred ca acest lucru nu s’ar fi putut face fara complicitati din interior”. (Romania Libera – 22 decembrie 2003). Mai vreti dovezi privind aportul lui Ion Iliescu, ca sa-l numesc numai pe el, la distrugerea Romaniei?
Vladimir Bucovski: “In decembrie 1989, in Romania s-a derulat o lovitura de stat regizata de KGB”. Istoricul militar Alexandru Mihai Stoenescu a demonstrat, in cadrul dezbateri “Adevarul despre Decembrie 1989”, ca “Creierul operatiunii din decembrie 1989 a fost serviciul secret rusesc KGB”. Romania ante-decembrista a cunoscut mai multe conspiratii care au actionat operational pe teren, in decembrie 1989, toate incurajate de seviciile secrete rusesti, KGB si GRU, dar – atentie- aflate sub stricta supraveghere a securitatii. Ceausescu a fost informat personal asupra acestora de catre seful Securitatii, generalul Iulian Vlad, pana in ultima sa zi de presedinte al RSR. Ion Iliescu ii facea, in 1989, vizite la Tescani lui Andrei Plesu, viitorul sau ministru al Culturii in primul guvern FSN. Despre Raportul Tismaneanu, Alex Mihai Stoenescu spune: “Acestea sunt legendele lui Tismaneanu care a omis nepermis implicarea structurilor fostei URSS in evenimentele din Romania. Lovitura de stat a fost realizata de KGB si GRU cu sprijinul tacit al unei parti a Securitatii romane, antrenand insa mase de revolutionari autentici doar pentru a se masca activitatile grupurilor conspirative cat si pentru motivul ca Moscova se temea de rezistenta fortelor loiale lui Ceausescu”.
Cunoscand toate astea te cuprinde mila de bietul popor roman care de 20 de ani inghite odioasa minciuna a asasinului, precum ca “In Decembrie ’89, oamenii s’au inarmat ca sa apere revolutia si s’au impuscat intre ei”. Aceasta imbecilitate a fost posibila numai pentru ca romanii nu au avut reprezentanti sau conducatori, dupa decembrie ’89, altii decat agentii sovietici despre care “Romania Libera” din 14 iunie 2007, sub titlul “Sfarsitul continuu” ne spune ca la inceputul anilor ’80 Romania devenise, in viziunea Kremlinului, un caz critic de stat comunist in stare de implozie (vraji gorbacioviste – n.m.). Cultul personalitatii, indepartarea de dogmele Moscovei si apropierea de exceptia chineza si ideile ciuce nord-coreene, mizeria materiala si morala a populatiei creau spectrul unei prabusiri iminente a regimului de la Bucuresti. Angoasa sovieticilor era ca Romania se va indrepta, dupa un astfel de esec, in tabara capitalista occidentala. ({tefan Andrei stie multe pe aceasta tema – n.m). Un raport al colonelului Gordievski (inainte de a fi arestat, ca spion englez, de KGB) recomanda, printre altele, reactivarea agentilor mai vechi si mai noi ai Moscovei din Romania. Urma ca ei sa pregateasca o succesiune de coloratura sovietica, in urma unei revolte populare sau a unui complot anti-Ceausescu, dirijat de sovietici. Se pare ca recomandarea colonelului Gordievski privind activarea retelelor KGB din Romania a reusit. In timpul revolutiei, ele au jucat un rol important, dat fiind ca Romania postcomunista a fost impiedicata sa se indrepte spre tabara occidentala. Petre Roman, prim-ministrul acelor ani, a recunoscut ca in octombrie 1990 i-a cerut sefului SIE, generalul Caraman, sa dispuna retragerea celor 26.000 de agenti sovietici sub acoperire, aflati in Romania din 1989, gazduiti si protejati de autoritatile romane. E de presupus ca 26.000 de agenti sovietici, printre care si basarabeni, vorbind perfect romaneste, au jucat timp de un an rolul unei imense armate secrete, de consolidare, prin toate metodele cunoscute din arsenalul clasic al KGB, a primului regim postcomunist din fostul Pact de la Varsovia readus pe orbita Moscovei. Cheia de bolta a acestei realinieri a fost Tratatul romano-sovietic, in primavara anului 1990, semnat de Iliescu si Gorbaciov, prin care partea romana accepta – singura din Europa Rasariteana – ca eventualele aliante prooccidentale de securitate ale tarii sa fie aprobate de Moscova. Doar prabusirea URSS, in dec. ’91, a dus la schimbari si in Romania. Ar fi fascinant sa aflam cu ce s’au ocupat, de fapt, cei 26.000 de agenti sovietici acoperiti, intre 25 decembrie 1989 si oct.1990?!, se intreaba dl Emil Hurezeanu, autorul articolului “Sfarsitul continuu”. (Romania Libera/ 14 iunie 2007).
Singura din Europa Rasariteana, Romania, care nu a avut parte de multumirile cancelarului Germaniei cu ocazia implinirii a 20 de ani de la caderea zidului Berlinului, cand a spus: “Le multumim popoarelor din Europa de est care s’au eliberat pasnic de jugul dictaturii sovietice si au ridicat Cortina de fier”. E trist ca in timp ce germanii “sarbatoresc o bucurie istorica”, dupa cum a spus Doamna Angela Merkel, romanii, desi parte din aceeasi societate europeana, traiesc zile de cosmar, nesiguranta, somaj, saracie, aniverseaza, la infinit, atacul terorist din decembrie, drept revolutie si inghite regurcitatiile spionului-asasin care a distrus Romania, devenita, gratie lui, oaia neagra a Europei. Romania e singura tara din estul Europei careia, tot mai multe puteri occidentale, precum Germania, Austria cer cu insistenta “stoparea banilor pentru Romania corupta”. Singura in care, acum, la ceas de alegeri europene si prezidentiale, cei 26.000 de dusmani ai Romaniei, guvernanti si opozitie, striga: “Jos Basescu”. De ce?. Pentru ca, dupa parerea mea, presedintele Basescu a inceput, in politica externa, sa semene cu Ceausescu. Il rog sa nu se supere, daca nu-i convine comparatia, dar nu pot sa nu-mi amintesc ca la fatidicul Congres al V-lea de la Gorikovo-Moscova, problema dezmembrarii Romaniei era sustinuta alaturi de romanul Alexandru Iliescu, de bulgarul Gheorghi Dimitrov si ungurul Bela Kuhn (Schlosser), fostul secretar al lui Lenin, conducatorul revolutiei bolsevice din Ungaria (1919), inabusita de Armata Romana. Aviz Europei. Nu intamplator, jurnalistul Ziua si mai mult istoricul, Vladimir Alexe a fost agresat de indivzi necunoscuti dar stiuti. Nu intamplator, dupa incendiarele declaratii ale politologului transnistrean, Andrei Safonov, “Dezmembrarea Romaniei, asa cum s’a intamplat cu Iugoslavia, Cehoslovacia sau URSS, nu ar face lumea sa sufere. S’ar rezolva multe probleme financiare. Iar daca dispare pentru totdeauna speranta reconstituirii Romaniei Mari, atunci opozitia pro-romana de la Chisinau nu mai rezista”, citat de ziarul Cotidinul, sustinatorul din tata’n fiu al dezmembrarii Romaniei, Ion Iliescu, a suflat in carbuni ca sa faca jaratec: “Din 1990 incoace, Basescu a demolat toate constructiile politice din care a facut parte”. Traian Basescu, poate, a facut gafe politice, dar nu pot sa nu constat ca in politica externa se dovedeste un bun patriot si un luptator pentru reconstituirea Romaniei Mari. Daca este adevarat ce mi-a spus un fost colonel de securitate, ca la ultimul Congres al PCR Ceausescu ar fi pus problema anularii efectelor pactului Ribbentrop-Molotov, ceea ce, foarte posibil, i-a adus asasinarea, trebuie avut in vedere ca presedintele Basescu are o sarcina mult mai grea si mai periculoasa, avand ca oponenti de disputa, trei state si nu unul. Oricum, dupa 11 ani de guvernare iliesciana in conditii de anarhie nici Winston Churchill nu ar fi facut mai mult decat au facut Emil Constantinescu si Traian Basescu. Din ’89,. Romania a ramas dominata de structurile sovietice, iar romanii s’au lasat antrenati de Iliescu care a lansat cel mai periculos joc politic, goana dupa securisti, colaboratori ai securitatii, turnatori, politie politica etc, lasand, astfel, agentura sovietica sa lucreze in voie. Nu Securitatea a distrus Romania ci cei 26.000 infiltrati in toate structurile politice, administrative si de aparare. CNSAS-ul si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, dupa acestia ar trebui sa umble si sa-i deconspire. Dar daca si ei sunt tot dintre Ei???.

Intrarea in NATO ne-a costat doua miliarde de euro?

Posted by admin On June - 10 - 2009

geoananato

Mircea Geoana este responsabil pentru contractul cu Bechtel, a declarat Radu Berceanu în cadrul unei emisiuni tv. „În perioada în care s-a semnat contractul cu Bechtel, Mircea Geoana a facut demersurile necesare, fiind ambasador in SUA în acele timpuri. S-a speculat ca acest contract a fost atribuit atât de repede, contract cu o valoare de peste doua miliarde de euro, pentru a ne usura intrarea in NATO“, a declarat ministrul Transporturilor.

„Vreau sa-i aduc aminte domnului Geoana ca banii în Ministerul Transporturilor nu dispar, dar sunt putini, pentru ca avem în prezent un contract cu Bechtel de doua miliarde de euro, un contract prost pentru România, contract semnat de Nastase si Mitrea, în perioada când Geoana era ambasador în SUA, contract ce s-a negociat în 6-7 zile pentru a ajuta România sa intre în NATO“, a spus Radu Berceanu.
Ministrul Transporturilor si Infrastructurii a declarat recent ca pretul estimat initial pentru constructia Autostrazii Transilvania, în contractul cu Bechtel, nu a avut o baza reala si a fost prezentat „ca sa sune bine“.
„În contract nu exista niciun fel de termen, nu exista niciun pret, niciun fel de cantitati. Exista termene tinta, preturi tinta si cantitati tinta“, a spus Radu Berceanu.

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors