tête-à-tête, NIG și avocata Ioana Sălăjanu(Chicago)

Posted by Nuta Istrate Gangan On February - 10 - 2018

25594356_2019163825020157_2207413913554018700_n

În 20 Martie 2018, dacă va obține numărul necesar de voturi, Ioana Salăjanu, o orădeancă din Chicago, are șansa să devină prima româncă judecător în sistemul judiciar american. Ioana a plecat din România în 1985 cu azil politic după ce tatăl ei a fugit din țară în ’81. Avea doar 9 ani. Nu a fost ușor. Nici acasă după ce a devenit fiică de trădător de țară, nici în Detroit unde a locuit până când a obținut o bursă la Loyola Law School în Chicago, după terminarea Facultății de Stiințe Politice din Michigan.

 ,,Nu aveam bani, nu vorbeam engleză și o vreme am trăit pe ajutor social”, își amintește Ioana despre începuturile americane. Astăzi este avocată în Chicago și candidează pentru funcția de judecător în districtul Cook.  Un membru al staffului ei m-a contactat în decembrie trecut și povestea Ioanei Sălăjanu m-a cucerit.  Mamă singură, trei băieți, avocată. Plus campanie electorală pentru că judecător devii prin votul populației. Plus o fundație. Plus interviuri, evenimente pentru strângere de fonduri, câine și două pisici. Pe lângă toate acestea, jobul de judge pare floare la ureche, nu-i așa? A râs când i-am spus asta.  ,,Nu ai idee cât de ocupată sunt. Trebuie să fiu foarte disciplinată și foarte organizată” Am reușit să vorbesc cu Ioana în două ocazii. În ambele ea a fost la volan. 

Într-una din aceste ocazii am înregistrat discuția noastră și am transcris-o pentru domniile voastre mai jos. Nu o să-i spun interviu.  Este un dialog cu o femeie curajoasă și inteligentă, o româncă, o imigrantă care ne spune că se poate să intri într-un sistem care pare inaccesibil și impenetrabil, că nu contează de unde vii și cine ești atâta vreme cât îți stabilești un țel pe care, cu dăruire, disciplină, încredere în forțele proprii și extrem de multă muncă, îl poți atinge.

,,Societatea este construită din grupuri de oameni care lucrează împreună, spune Ioana. Nu trebuie să te compari cu nimeni.  Nu contează dacă un grup strânge gunoiul și un alt grup conduce sistemul judiciar. Totul este că aceste grupuri să lucreze împreună,,



NIG – Ai plecat din România în ultimul deceniu de comunism. În anii cei mai grei. Sper că nu îţi aminteşti prea multe…Totuşi?

Ioana Sălăjanu  – Chiar vorbeam cu o prietenă şi ea îmi spunea că vrea să le dea o viața mai bună copiilor ei. Nu știu dacă eu pot spune asta. Eu am avut o copilărie frumoasă chiar dacă nu am avut apă, căldură și mâncare întotdeauna. Dar știam să apreciem ceea ce aveam și ceea ce primeam. Lucru care nu prea se mai întâmplă astăzi.  Oamenii erau apreciați pentru ceea ce erau. Au fost  și lucruri bune și rele.

NIG – Încerci să îți educi copiii în stilul acela?

IS – Da. Eu mă axez foarte mult pe a le dezvolta imaginația, îi încurajez să se joace afară; să renunţe pe cât posibil la jocurile electronice, la telefoanele mobile şi să alege. Să facă sport. Am trei băieți, Sebastian, Andrei și Alexandru. Când alţi copii vin la noi să se joace, electronicele sunt interzise. Toţi merg să se joace afară.

11406464_10152967871483869_2454093272429664683_o

NIG – Şi totuși la un moment dat, în România, nu a mai fost atât de simplu.Tatăl tău a fugit din țara. Tu ai rămas acasă și ai devenit fiica de trădător într-un sistem comunist care nu se dădea înapoi de la a pedepsi până și copiii rămași acasă. Copii care nu prea ştiau ce se întâmplă, de fapt. Îmi spuneai că una dintre cele mai nefericite zile din viața ta a fost când ți-au retras cravata de pionier.

IS – Da, când a fugit tata, mi-au luat cravata de pionier. A fost prima oară în viață când am înțeles ce înseamnă să pierzi. Eu chiar țineam la cravata aceea. Eram mândră de ea. Din păcate, au început să mă bată zilnic. Nu am vrut să mă mai duc la școală. 

NIG – Ce înțelegeai atunci din toate acestea?

IS – Îmi spuneau că așa pățesc copiii trădătorilor de țară. Gândește-te cât de importantă este educația  unui copil la vârsta aceea. Cred că atunci când am ajuns în State, dacă nu ar fi existat un învățător  care să-mi reconfirme încrederea în sistemul educativ, nu știu unde aş fi ajuns.

NIG – În anii foarte tineri ai învățat lucruri pe care nu ar fi trebuit să le știi la vârsta aceea. Copil fiind, este greu să înţelegi de ce iei bătaie de la oamenii pe care până mai ieri îi apreciai și respectai. Ştiu că ai o fundaţie care sărbătoreşte Ziua Copilului aici în State unde, ciudat, nu se sărbătoreşte aşa cum ar trebui. Îţi aduci aminte de vreun 1 Iunie de acasă?

IS – Oh, da, ce serbări…ce bucurii… Câtă atenție primeai… De aceea am și făcut această fundație. 1Iunie nu există numai pentru distracția copiilor. E un fel de reamintire a faptului că pe lângă părinți și societatea creşte copilul.

NIG It takes a village, cum spun americanii

IS – Fundația Children Internaţional organizează diferite evenimente. În fiecare an alegem un subiect. Anul trecut a fost  educația.  Fiecare copil are dreptul la educație. Am înfrățit școli din Chicago cu școli din România.  Intenția este dezvoltarea unor relații pe termen lung. Copiii din clasa a treia fac un schimb de scrisori mai întâi, apoi copiii din România vin aici și  beneficiază de sistemul educațional american, de puțină experiență americană. Locuiesc zece zile la familii din Chicago. Iar copiii americani au deschidere spre o altă cultură, spre o altă societate.

NIG – Mamă singură,trei băieţi, avocată : Ioana cum este viaţa unei femei singure într-o lume nu demult predominată de bărbaţi?

IS – foarte organizată(râde). Şi dură. Trebuie să fii și bărbat și femeie.

NIG – și mamă și tată  

IS – Cum ți-am spus, am trei băieți, care, din fericire sau nu, sunt foarte deștepți. I-am crescut foarte independenți. Mi-aș crea autolimitari dacă aş gândi că lumea aceasta e dominată de bărbați. Nu mă văd mai inferioară sau mai superioară decât ei. Merg înainte. Toți oamenii au un rol în societate și nu mă compar nici cu cei care sunt mai sus pe scara socială nici cu cei care sunt mai jos. Am principiile și idealurile mele și nu sunt constrânsă de noțiuni ca femeie, inferioară, imigrantă.

15590217_10154317918298869_7064479958926144531_n

NIG – Există în perioada aceasta o mișcare feministă intensă peste tot în lume şi pe bună dreptate.

IS – Da, însă etichetele pe mine mă limitează.

NIG – Pentru că știi ce vrei și știi cine și ce ești. Nu ai nevoie de confirmări.

IS – Etichetele ridică bariere. Dacă ai o percepție, e bine să mergi pe acea percepţie; nu te lași condus de anumite roluri și etichete sociale care sunt făcute să te limiteze,,

NIG – Ioana, ce i-ai spune tu unei mame singure care, după divorţ, crede că lumea s-a sfarsti?

IS – Că lumea nu s-a sfârșit. Divorțul înseamnă un alt fel de relație, nu e condamnare la moarte. E vorba de percepție.  Dacă vrei să fii victimă, ești victimă. Oamenii sunt împărțiți în două : oameni care văd probleme și oameni care văd soluții. Nu e sfârșitul lumii până când nu este într-adevăr sfârșitul lumii.

NIG – Spui într-un interviu: Nu poţi să aştepţi să ţi se deschidă uşa, ci tu trebuie să o deschizi“. Seamănă izbitor cu românescul ,,Dumnezeu îţi dă dar nu îţi bagă în traistă,, – Cum a fost drumul tău până aici?

IS – Nu a fost ușor. Au fost zile grele și în State la început. Dar tu trebuie să îți creezi oportunitățile, trebuie să deschizi uși, ba chiar și să împingi puțin. Oamenii de obicei sunt dezamăgiți atunci când nu le merge totul exact așa cum vor. E clar că nu se poate să fie întotdeauna exact așa cum vrei tu. Dar trebuie să găsești o cale.

NIG –  Chiar dacă drumul e mai lung, o cale există,,

IS – Nimic nu este imposibil. Este vorba de perspectivă,,

NIG – De cum alegi să privești lucrurile, nu?

IS –  Vezi tu, când îți moare cineva plângi că ai pierdut persoana respectivă. Suferi. E ok. Dar trebuie să mergi mai departe.Trebuie să fim recunoscători că am avut șansa să cunoaștem persoana respectivă.   Să fim recunoscători pentru faptul  că am învățat ceva de la ea și că viața ne-a fost îmbunătățită și înfrumusețată  de prezenţa acelei persoane. Întotdeauna încerc să văd frumosul.  Să văd un bun în fiecare rău.

În fiecare seară, cu copiii, am ,,the best part and the worst part of the day,, Stăm de vorbă despre ceea a fost rău și despre ceea ce a fost cel mai bun în ziua aceea. Niciodată nu i-am auzit să spună că nu au avut un lucru bun din ziua care a trecut. Îi învăț să nu lase un lucrul rău care s-a întâmplat în ziua aceea să strice lucrul cel bun. Poate m-am maturizat mai repede decât necesar, poate am avut o viaţă grea, dar viața aceasta m-a adus aici.

23905631_2004943423108864_7750799828095489080_n

NIG – Copiii români și mai ales cei veniţi foarte devreme aici, în State, rămân prinşi între două lumi, cea de acasă pe care o găsesc în casa părinţilor şi a prietenilor acestora sau la  biserica din comunitate şi cea în care au fost educați/încadrați. Eu cred  că educaţia primită şi experienţa acumulată din combinaţia acestor două lumi este extrem de benefică.  Spune-mi cum a fost pentru tine?

IS – Numai beneficii. Copiii mei sunt și cetățeni români. Vorbesc și scriu românește, ba i-am trimis și în tabăra în România. Cel mare iubeşte fotbalul.  De altfel, eu reprezint guvernul român într-un litigiu, mergem des în ţară, avem mulți prieteni. Unii încă de pe vremea școlii.

NIG – Ai plecat de la 9 ani și încă ți-ai păstrat relațiile. Este un lucru de admirat.

IS – Ştii, mulţi probabil nu mai vor să menţină relaţiile vechi doar pentru faptul că au avut de suferit. Nu este cazul meu. Chiar dacă nu am avut o viaţă prea grozavă, mi-am păstrat prietenii.

NIG – Corectitudinea, echilibrul, obiectivitatea sunt caracteristicile principale ale unui judecător. Dar este greu să ,,nu ţii partea,, Cum rezolvi disputele dintre băieţii tăi? Încerci să fii corecta, echilibrată şi să găseşti soluţia cea mai bună sau mergi pe afecţiune şi feeling şi, ca orice alt părinte  mai spui din când în când : ,,lasă-l în pace, a greşit, e cel mai mic?,,

IS – Da, normal. Am trei băieți și două pisici și un câine. E nebunie totală la noi în casă.

NIG – Wow, mamă singură, trei băieți, două pisici și un câine. Și reușești să fii ok. Nu cred că cineva îţi poate sta împotrivă, doamnă.

IS – (râde) Nimeni nu e perfect. Aș minţi dacă aş spune că uneori nu strig. Copiii mei trebuie să înţeleagă că și eu sunt om, că și eu greșesc. Știu să le fiu prietenă, dar cu limite.

NIG – Da, este o linie fină între părinte și prieten, linie pe care trebuie să știi cum să o păstrezi.

IS – Nu este uşor. De multe ori nu știi unde e balanţa. Dar găsim soluții împreună.Sunt trei băieți cu trei personalități diferite, cu nevoi diferite. Îi tratez diferit chiar dacă regulile sunt aceleași. Stabilim priorități.  Cred însă că atenția pe care le-o dai copiilor și timpul calitativ pe care îl petreci cu ei sunt două lucruri extrem de importante.  Un copil nu are nevoie de lucruri materiale. Cere, da, dar un copil echilibrat este acela care obține atenție și timp în primul rând.

NIG – Da. Timpul este cel mai prețios lucru pe care îl putem oferi. Ioana, mă gândesc că din punct de vedere financiar este mai indicat să  rămâi avocat decât să devii judecător. Dar ce onoare… Dacă vei fi aleasă, vei fi prima româncă judecător în sistemul judiciar american  De ce vrei tu, Ioana Salajanu, să devii judecător?

IS – (râzând) Da, mi s-a mai spus : ce e cu tine, ți-ai pierdut mințile,, de ce vrei să fii public servant?,,

NIG –  Ai trece din sistemul privat în sistemul serviciului public

IS – Da, dar cineva trebuie să facă asta. Și știi…vreau… nu, nu sunt o femeie bogată, și nu am ce să las copiilor mei în afară de ceea ce fac eu. Și vreau să dovedesc că se poate să reuşeşti , fără să îți abandonezi principiile.

NIG – fără să faci compromisuri majore?

IS – Da, fără să îţi compromiţi principiile.Vreau ca oamenii, nu numai imigranții ci toţi aceia care nu au o anumită poziție bine stabilită în  societate sau aceia care nu se încadrează într-un  anumit tax bracket (adică nu au salarii semnificative – nota reporterului),să aibă o voce.  Etniile din Europa de Est nu sunt auzite doar pentru faptul că nu vorbesc. Ca români nu prea existăm. Vreau să le spun că aici este o femeie din România care merge înainte căutând o cale să pătrundă în sistem. 

NIG –  Îmi spuneai într-una din discuțiile noastre că vrei să fii judecător și pentru că vrei să dai înapoi, la rândul tău, celor care ți-au oferit atât de mult în ţara aceasta,,

IS – Ca judecător, când sunt pe bench nu pot decât să îmi fac treaba așa cum trebuie, să fiu cinstită și imparțială. Vreau să arăt că se poate să intri într-un sistem în care se spune că nu poți pătrunde.

25394707_2016460861957120_7081639524582052979_o

NIG –  Eu cred că, aici, dacă demonstrezi că ești în stare, dacă știi să te faci văzut, cunoscut și înțeles, sistemul devine destul de accesibil. Ai fost aleasă acum câteva zile în ballot. Deci ai trecut de o fază. Aveai nevoie de 3000 de voturi ai strâns 11.000. De ce ai nevoie pentru a câştiga?

IS – De susținere.Din partea tuturor. Am nevoie de voluntari care  să ajute cu campania, de donații.

27540036_1834456669920042_8028081709269411870_n

Petrecere pentru stângere de fonduri, Chicago, 
Ioana Sălăjanu, Laura Bretan, photo Alina Crișan-Bretan

NIG – Este de fapt campanie electorală.

IS– Da, este o campanie electorală care se desfăşoară pe un teritoriu mare. Avem nevoie de susținere financiară și apoi avem nevoie de voturi în 20 martie 2018. 

NIG – Ioana Sălăjanu, îti urez succes. Noi românii, suntem foarte mândri de tine.

IS – Mulțumesc!

 

https://actionnetwork.org/fundraising/help-us-keep-this-ad-on-the-air?source=fbpost

 

21150251_1966666196936587_5326750467201907610_n

 

Leave a Reply

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors