despre Dumnezeu și puterea de a merge mai departe – NIG

Posted by Nuta Istrate Gangan On April - 12 - 2016

eye og god

 Dumnezeu probabil preferă lemnul şi spaţiile mici, nu ştiu, eu l-am întâlnit odată când eram ghemuită într-un pat îngust, cu genunchii la gură şi cu pătura trasă peste cap. Mi-a spus să închid ochii şi să tac.
Altă dată mi-a zâmbit după ce mi-a uscat lacrimile şi mi-a pus că viaţa abia începe şi că o să am timp destul pentru plâns. L-am văzut deseori în casa părinţilor mei cum îşi trage sufletul pe prispa casei, seara, şi cum, odată cu sufletul trăgea şi dintr-o mărășească ,,duhnitoare,,
În ochii căprui ai mamei mele uneori îşi făceau cuib îngerii trimişi de Dumnezeu şi ne miram cum, atunci când eram obraznici,  îngerii ăştia nevinovaţi îşi cresc corniţe peste noapte ca să devină iar îngeri a doua zi.
Și cu siguranță l-am zărit în ochii unui bărbat iubit care, într-o seară teribilă, m-a luat în brațe și mi-a șoptit ,,Șșșșș, sunt aici cu tine,,Acum câțiva ani, cinsprezece aproape, ca într-un fel de joc de-a baba-oarba, Dumnezeu m-a păcălit în prima zi, m-a amăgit într-a doua ca în ziua a treia să îmi spună,, Vezi, ţi-am mai spus cândva, viaţa abia acum începe,,
Când puştiul meu avea vreo trei-patru ani, se juca în camera lui. M-am dus să văd ce face şi mai ales de ce  era aşa cuminte.
,,Ce faci, baby?
,,I’m playing. I talked to God,,
,,Say what?,, Unde ai vorbit tu cu Dumnezeu, puiule?,,
,,Eu eram pe canapea, mă uitam pe fereastră şi el a trecut, a bătut în geam şi mi-a spus că sunt un copil special,,
Am început să râd gândindu-mă că o fi fost vreun vecin care a trecut pe holul care unea apartamentele şi văzând mutrişoara simpatică la fereastră, a ciocănit în geam. Când taică-său  l-a pus să mai spună încă o dată ce şi cum, a repetat cu aceeaşi feţişoară serioasă; ,,I talked to God,,
Zilnic Dumnezeu îmi surâde cu surâsul lui.
Peste câteva zile conduceam est şi numai cine nu ştie cât de mare şi luminos este soarele Floridei când răsare, nu înţelege ce înseamnă să conduci est fără ochelari de soare.
Îmi lăcrimau ochii şi abia distingeam şoseaua. Am zis cu vocea unui om necăjit; ,,Doamne, bagă un nor de undeva înainte să omor vreunul pe şoseaua asta afurisită,,
Şi norul, înainte să am măcar timp să mă dumiresc dacă imaginaţia nu îmi joacă sau  nu feste, s-a format uşor şi sigur şi a acoperit pentru câteva minute soarele ăla orbitor.
Când am a ajuns în parcare am rămas  câteva minute în maşină.
Niciodată nu am mai simţit acel fel de linişte. Ca un calmant injectat în niște vene furioase.
Eu nu cred în ,,şmecherii,,
Nici în coincidențe.
Acum câţiva ani buni  am întâlnit un om care se transforme din pilot în armata israeliană în rabin şi un altul care din vânzător ambulant devenise pastor. Ambii, ca răspuns la glumele mele, mi-au spus că li s-a întâmplat ceva despre care nu pot vorbi și ,,ceva-ul,, acesta i-a determinat să schimbe direcția.
Nu sunt religioasă. Merg rar la biserică. Am îndoieli mari privind o religie care crede că băiatul meu n-ar fi trebuit să existe.
Dar undeva, cumva, există ceva. Nu ştiu dacă există şi în afara mea dar în interiorul meu există cu siguranţă.
Şi uneori regret că credinţa mea este doar cât un bob de mazăre.Poate că Dumnezeu preferă spaţiile mici şi lemnul, poate preferă catedralele imense, habar nu am.
Dar ştiu sigur că preferă şi femeile care şi-au terminat lacrimile de atâta plâns.
Le-a învăţat să zâmbească şi să păşească mai departe pe tocuri înalte, cu fruntea sus,  pentru că viaţa are un singur sens: înainte.Şi da, poate că Dumnezeu nu există…

Dar dacă există?

***
Zilele astea sunt cu inima alături de niște părinti. Fetița lor va avea o operație majoră. Știu că doctorii sunt buni, știu că au aparatură buna…
Singurul lucru pe care pot să-l spun este ,,Doamne, ai grijă de ea, te rog,,

Leave a Reply

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors