March 18, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

Teoriile noi despre Holocaust infirmate de amintirile vechi

8 min read

Prin librăriile americane

Teoriile noi despre Holocaust infirmate de amintirile vechi

Autor: Ioan Ispas (Wilmington, Delaware)

 

Prezentarea unei cărți în care se afirmă că vom găsi explicații noi la ceea ce s-a întâmplat în perioada Holocaustului mi-a stârnit interesul de a o răsfoi în ideea că voi găsi ceva și despre România. Cartea respectivă a apărut în 2015, editura Tim Duglan Books, New York, autor Timothy Snyder, cu titlul Black Earth. The Holocaust as History and Warning, și din cele 462 de pagini pe care le are, cinci se referă la situația din România.

Puținele pagini rezervate României sunt însă pline de erori și interpretări răutăcioase care aruncă grave acuzații asupra armatei noastre și a românilor în general. Deși în prezentarea cărții se afirmă că noile interpretări au la bază o documentare la surse mai puțin cunoscute, în bibliografia aferentă capitolului respectiv nu apare nicio sursă primară. Pentru a demonta câteva din noile explicații ale d-nului Timothy Snyder vom apela doar la memoriile publicate în USA ale unor evrei români deportați în Transnistria.

Se afirmă că jandarmii români care excortau coloanele de deportați pe drumurile din Transnistria s-au lăsat mituiți pentru a permite localnicilor să-i răpească pe evreii care păreau bogați și să-i omoare pentru a-i jefui. „Other bribed gendarmes for the right to pick prosperous-looking Jews from the columns in order to murder them for their clothing” (pag.232). Amintirile martorului ocular Rubin Udler spun cu totul altceva. Iată cum descrie Rubin Udler comportarea jandarmilor care însoțeau coloana de deportați, din care făcea parte și familia sa, atunci când zărind niște puncte negre care se mișcau pe întinderea de zăpadă au oprit coloana pentru a-i aștepta pe cei care rămăseseră în urmă: „Măsura a fost corectă, pentru că în curând o mulțime de sănii pline cu etnici germani ne-au înconjurat. Jandarmii s-au interpus între noi și ei cu armele îndreptate spre germani spunându-le să plece de acolo…. După ce au plecat excorta a început să respire ușurată acum, pentru că ei n-au fost nevoiți să folosească armele sau să se încaiere cu acești obraznici aliați1. Deci jandarmii români i-au apărat pe evreii din coloană și nu s-au lăsat mituiți. Nu este singurul caz. Meir Teich, în memoriile sale2 arată cum în ghetto-ul din Șargorod pretorul român a acceptat înființarea unei poliții evreiești pentru ca această comunitate să fie mai bine apărată de milițiile ucrainiene care ziua îi bătea pe evrei și noaptea îi jefuia. Ulterior Prof. Alexianu, guvernatorul Transnistriei, l-a chemat pe Meir Teich la Odesa, pentru a împărtăși din experiența privind organizarea comunității din Șargorod și altor lideri evrei adunați acolo într-o întâlnire de trei zile.

O nouă teorie este lansată privind represaliile de la Odesa din octombrie 1041 ca urmare a uciderii a 93 de ofițeri români (și câțiva ofițeri germani), în urma aruncării în aer a Comandamentului militar, în 26 oct. 1941, la șase zile de la cucerirea orașului. D-nul Timoty Snyder susține că au fost uciși 26.000 de evrei ca o răzbunare pentru pierderile suferite în luptă de armata română. “Romanian troops, meanwile, carried out mass shootings of Jews as revenge for combat losses to the Red Army. After seventy thousand Romanian troops were lost in the battle for Odesa in octomber 1941, Romanian soldiers shoot twenty six thousand Jews beyond the city“ (pag.232). Deci, în imaginația lui Timothy Snyder, după o săptămână de la cucerirea Odesei soldații români își aduc aminte de pierderile suferite și încep să se răzbune pe evrei. Apelăm și de data asta la un martor ocular evreu ca să dovedim că lucrurile stau cu totul altfel. Rubin Udler, un tânăr evreu de 16 ani, asistă de la fereastra apartamentului său la represalii. Observă patru spânzurători la colțul străzii, alte spânzurători în care atârnau patru corpuri la următoarea intersecție a străzii Karl Marx, pe care se deplasa dinspre gară un grup de 20-25 de oameni, păziți de soldați români. El nu spune nimic despre originea etnică a ostaticilor, singura observație făcută fiind că ei păreau să fi fost bătuți. Rubin Udler nu spune nimic nici despre o eventuală razie prin zona evreiască a orașului care să se finalizeze cu arestarea unor evrei. El descrie și cum a decurs execuția. Un soldat citea ceva și un ostatec se urca pe scăunel, își punea ștreangul pe gât și aștepta în tăcere. Urma un alt ordin și un alt ostatec lovea cu piciorul scăunelul. Se aștepta un timp apoi procedura se repeta. Ultimul nu mai rezistă psihic și fuge, dar este împușcat. Deci represaliile s-au făcut prin spânzurarea unor ostatici (printre care probabil au fost și evrei) și prin plasarea spânzurătorilor în principalele intersecții din oraș s-a urmărit descurajarea altor acte teroriste. Din arhivele regimentelor staționate în Odesa, Radu Theodoru3 a aflat că de fapt numărul victimelor a fost de 417, mare dar nu uriaș cum este prezentat în anumite lucrări.

Autorul găsește și o explicație pentru faptul că guvernanții români, n-au deportat evreii din Transilvania de Sud (spre deosebire de administrația maghiară din Transilvania de Nord care în 1944 a deportat pe toți evreii din zona pe care o controlau), și anume că le-a fost frică să nu crească influența etnicilor germani în zonă. They worried that the removal of Jews would benefit the German ethnic minorities in towns in Transilvania and thus increase German influence in Romania. Cu alte cuvinte românilor le era mai mare frică de influența germană decât de cea evreiască. Evident că aici autorul are o derapare de la logica lucrării cu scopul de a anula orice sămânță de umanitate a românilor. Nu e de mirare că nu spune nimic despre faptul că mulți evrei care au fugit din zona ocupată de unguri și-au găsit adăpost în România.

Autorul lansează și o teorie potrivit căreia în spatele liniei frontului acționau unități speciale care aveau misiunea de a provoca pogromuri. „Like German soldiers, they were followed by special units whose initial assignment was to provoke pogroms“ (pag. 232). Este invocat un ordin prin care se cerea ca aceste pogromuri să aibă aparența că sunt spontane. „On July 6, 1941, an order from Romanian counter intelligence specified that pogroms were to organized and given the appearance of spontaneity” (pag. 232). Dar pentru că aceste pogromuri planificate nu au luat amploare, forțele române s-ar fi simțit frustate. „Romanian forces, like German ones in these some weeks, were frustraded that pogroms were not more wisdspread “. (pag. 232). De fapt pogromuri în localitățile eliberate de armata română nu au avut loc. Nu sunt prezentate nici în literatura de specialitate și nici în amintirile evreilor din asemenea localități. Liby Stern1 din Bucovina de Nord își începe memoriile cu deportarea, nu amintește de nici un pogrom anterior. Max Godman4, din Rădăuți, în amintirile sale de asemenea nu pomenește de nici un pogrom. Iudith Fehrmann4, fiica unui fermier dintr-un sat din Bucovina de Nord, în amintirile sale nu apare nici un pogrom. Nici Iacob Pesate5 din Cernăuți în amintirile sale nu pomenește despre faptul că ar fi avut loc un pogrom în oraș. În amintirile lui Ruth Glasberg Gold6 din Cernăuți despre această perioadă apare un pogrom în satul Milie, dar tot ea precizează că fost făcut de ucrainienii din banda lui Bandera. Mirian Kober7, născută în Câmpulung Moldovenesc a ținut un jurnal în perioada deportării dar nu face referire la nici un pogrom.

Pentru un istoric specializat în Europa Centrală și de Est este ciudată și data prezentată ca dată a intrării în război a României, cu 11 zile mai târziu decât cea reală. When on Jully 2, 1941, Romanian troops joined the German Eleventh Army in on attack on the USSR from Romanian teritory, this was, like the German company generally, a reinvasion (pag. 231). Lăsând la o parte termenul de reinvazie, preluat din istoriografia sovietică, autorul a împins probabil   deliberat la 2 iulie data intrării în război pentru ca să poată să încadreze la pogromuri luptele din perioada respectivă: Massive pogroms were initiated on Romanian teritory in the days before the invasion, far exceding anything posible in prewar Germany (pag.232). Prin împingerea datei intrării în război în 2 iulie autorul sugerează că pogromul de la Iași din 26 iunie n-ar avea nicio legătură cu bombardamentul nocturn sovietic și cu focurile de semnalizare aprinse de evrei pentru încadrarea țintelor, România nefiind încă în război! Așadar masivele pogromuri inițiate pe teritoriul României în zilele premergătoare războiului se reduc de fapt la unul care cu greu putând fi asimilat cu un pogrom (a se vedea definiția)8 și acela după începerea războiului.

Culpabilizarea excesivă a românilor, punându-le în spinare și ceea ce n-au făcut, nu poate duce la armonizarea relațiilor cu evreii. Atunci la ce servesc asemenea lucrări?

Un articol referitor la această lucrare de pe un site are titlul Timothy Snyder: The Newton of the Holocaust?9. După cum a prezentat pe români în cartea sa cred că acestui istoric, profesor la Universitatea Yale, care vorbește în cinci limbi și poate citi în zece limbi, membru al mai multor organizații legate de Holocaust, i se potrivește însă mai degrabă întrebarea: Timothy Snyder: un mercenar al Holocaustului?

Bibliografie

1. Flares of Memory. Stories of childhood during the Holocaust. Editori Anita Brostoff și Sheila Chamonitz, editura Oxford University Press, 2001, pag.74

  1. The destruction of European Jewry, 1939-1945, de Nora Levin, editura Shoken Books, N.Y., 1973, pag.590 ș.a.
  2. A fost sau nu Holocaust?, de Radu Theodoru, editura LUCMAN, 2003, pag.299
  3. Witnesses to the Holocaust. An Oral History, editor Rhoda G. Lewin, ed. Twayne Publishers Boston, 1990.
  4. Remembering: Voices of the Holocaust. A new History in the words of the men and women who survived, de Lyn Smith, ed. Casale and Graf Publishers, 2006, New York.
  5. A Survivor’ s Memoir. Ruth’ Journey de Ruth Glasberg Gold, ed. University Press of Florida, 1996.
  6. Salvaged Pages. Young Writer’ s Diaries of the Holocaust, editor Alexandra Zapruder, editura Yale University Press, 2002.
  7. Pogrom (< rus) s.n. Masacrare a unui grup minoritar, național sau rasial, organi zată de elemente ultranaționaliste, șovine , Mic Dicționar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, Editura Univers Enciclopedic, București, 2008.
  8. http://mosaicmagazine.com/observation/2015/11/timothy-snyder-the-newton-of-the-holocaust/

(Wilmington, DE, Decembrie 2015)

Foto.Ioan-Ispas

Foto. Ioan Ispas

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.