4 iulie 1776… O lecţie vitală pentru Libertate şi Democraţie

Posted by Stefan Strajer On July - 12 - 2014

4 iulie 1776… O lecţie vitală pentru Libertate şi Democraţie

Autor: Adrian-Vladimir COSTEA

„Acest popor reprezintă speranţa omenirii. El ar putea deveni modelul. Ar trebui să arate lumii prin fapte că oamenii pot fi liberi şi totuşi să trăiască în pace şi că pot scăpa de lanţurile în care tirani şi ticăloşi de toate felurile au ţinut să-i încătuşeze, sub pretextul binelui public. Americanii ar trebui să reprezinte un exemplu de libertate politică, religioasă, comercială şi industrială. Adăpostul pe care îl oferă celor oprimaţi, de orice neam ar fi ei, calea largă de eliberare pe care o deschid, va sili guvernele să fie drepte şi luminate; iar restul lumii va destrăma, la ceasul potrivit, iluziile goale din care este închipuită politica. Dar, ca să izbutească, trebuie să şi le asigure ea însăşi, (iar) ea nu trebuie să devină, aşa cum au prezis atât de mulţi dintre predicatorii voştri, o gloată de puteri învrăjbite, luptându-se pentru teritoriu şi negoţ, statornicind înrobirea popoarelor de către altele de acelaşi sânge.” (Turgot, om de stat francez, 1778)

US-original-Declaration-1776

Declaraţia de Independenţă, 4 iulie 1776

Considerăm ca adevăruri de la sine înţelese faptul că toţi oamenii sunt egali din naştere, că sunt înzestraţi de către Creator cu anumite drepturi inalienabile, că printre acestea se număra dreptul la Viaţă, la Libertate şi la a năzui spre Fericire. Că, pentru a-şi asigura aceste drepturi, oamenii instituie Guverne care îşi derivă puterile lor drepte din consimţământul celor guvernaţi. Că ori de câte ori o Formă de Guvernare devine primejdioasă pentru aceste ţeluri, este Dreptul Poporului să o schimbe sau să o abolească şi să instituie o nouă Guvernare, întemeind-o pe acele principii şi organizând-o în acele forme de exercitare a prerogativelor sale care i se vor părea cele mai potrivite ca să garanteze Siguranţă şi Fericirea acestui popor.

Branding-ul SUA este fundamentat pe respectul drepturilor omului şi al cetăţeanului, pe egalitatea în faţa legii, libertatea, abolirea discriminării rasiale, de gen, sau de orice alt tip, nu are o adresă exactă, nu poate fi localizat, nu este ceva palpabil; însă este un Brand internalizat la nivelul societăţii, este identificabil prin faptul că este Legitimat prin conştientizare atât de către cetăţenii SUA, cât şi de către ceilalţi actori de pe scena internaţională. Branding-ul SUA nu există dacă luăm drept criterii localizarea observabilă din punct de vedere empiric, însă, devine un Brand cu valoare Universală, care impune trand-ul într-un sistem concurenţial, dacă se ţine cont de valorificarea principiilor şi normelor constituţionale generate de Istoria SUA şi consensul actorilor implicaţi.
În plus, se observă o evoluţie empirică a interpretării şi internalizării conceptului de „Libertate”, ca valoare esenţială a constituţionalismului american, aflat într-o strânsă relaţie de „dependenţă” cu identificarea „Branding-ului de Ţară” în momentul în care SUA a dispus de resursele necesare pentru a impune TRAND-ul, Direcţia la nivel mondial. Democraţia şi respectul pentru individ nu s-au manifestat a priori, existând discrepanţe majore în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea acestora în spaţiul American. Un rol major l-a constituit contextul în care raportul dintre cei liberi şi cei aserviţi s-a manifestat, precum şi schimbarea de paradigmă pe care reprezentanţii celor aserviţi au răspândit-o prin apelul la valorile sacrosante garantate de către Constituţia Statelor Unite ale Americii.
În acest sens, Declaraţia de Independenţă nu se rezumă a fi un simplu act prin care cele treisprezece colonii engleze au refuzat a se mai supune Marii Britanii şi regelui ei, George al III-lea, ci reflectă ideile fundamentale în privinţa modului în care americanii au considerat că trebuie să trăiască asemenea unui popor liber. Dacă în 1763, o dată cu încheierea marelui război franco-englez ce viza preluarea controlului asupra imperiului nord-american, nimeni din partea locului nu s-ar fi declarat a fi “american”, ci dimpotrivă, supuşi credincioşi ai Majestăţii Sale, începând cu 1776, prin intermediul Declaraţiei de Independenţă, şi-au dobândit propria identitate.

„Lunga listă de reproşuri pe care Jefferson a rânduit-o pentru a-şi argumenta acuzaţia că regele violase propriile sale obligaţii faţă de popor, cu greu ar putea fi convingătoare în ochii unui cititor contemporan şi, ca orice bun propagandist, el a denaturat întrucâtva faptele istorice pentru a le face să slujească ţelurilor sale. Dar, dacă citim cu atenţie aceste acuzaţii, vom vedea că ele conţin noţiuni fundamentale pe care se întemeiază democraţia Americană: guvernarea este un pact social şi poate fi răsturnată dacă nu reuşeşte să-şi îndeplinească misiunea; guvernarea există pentru a ocroti drepturile şi proprietatea cetăţenilor; orice persoană acuzată de un delict grav are dreptul la a fi judecată de un juriu; autorităţile de stat nu au voie să pătrundă în locuinţele cetăţenilor fără un mandat şi nu se pot institui impozite fără acordul poporului. (…)
Când, spre sfârşitul Evului Mediu, în Europa începeau să se contureze statele naţionale, opinia curentă era că rolul guvernelor este de a asigura ordinea şi de a apăra stabilitatea socială. Declaraţia de Independentă, însă, fără a nega nevoia de ordine, proclama, ca primă îndatorire a guvernării, pe cea de a apăra drepturile individului. Pentru prima dată, nu societatea, ci individul reprezenta valoarea supremă, iar reuşita guvernării se măsura nu după cât de bine funcţionează societatea, ci după cât de liber era individul în raport cu stăpânirea. (…) Dezvoltarea democraţiei americane a constat, din multe puncte de vedere, într-o elucidare a premiselor expuse în Declaraţia de Independenţă: că anumite adevăruri se înţeleg de la sine, că oamenii sunt egali prin naştere, că au drepturi inalienabile, că guvernarea îşi are sursa puterii în consimţământul celor guvernaţi şi că scopul pentru care ea există este ocrotirea acestor drepturi. Aceste simţăminte nu au pierdut nimic din forţa lor de a însufleţi oamenii, bărbaţi şi femei, până în ziua de azi. Ele constituie emblema succesului democraţiei americane, ca şi a insucceselor ei” (Melvin I. Urofsky, „Texte fundamentale ale Democraţiei Americane”, profesor de istorie la Virginia Commonwealth University)

Leave a Reply

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors