REVISTA ON-LINE CETATEA LUI BUCUR

Posted by Gabriela Petcu On May - 17 - 2013

CETATEA LUI BUCUR HDMuguraş Maria PETRESCU

 

În aprilie 2013 a apărut Nr. 50 al revistei on-line Cetatea lui Bucur. Având o conducere de prestigiu, redactor şef Elisabeta Iosif, redactor şef adjunct George Roca (Australia) şi editor on-line Constantin Vlaicu, un colegiu director redacţional alcătuit din personalităţi marcante ale literaturii române din ţară şi din diaspora şi fiind editată de Liga Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti, această revistă, deosebit de variată, atractivă şi interesantă cuprinde materiale diferite în paginile ei, fiind pe gustul tuturor cititorilor.

 

Cetatea lui Bucur (http://cetatealuibucur.wordpress.com) marchează şi o perioadă de 5 ani de apariţie permanentă, la început doar on-line, apoi de câţiva ani şi pe hârtie. Revista surprinde, în mod plăcut, prin câteva elemente aparte şi pline de sensibilitate, împletind pagini de literatură cu reportaj, interviu (Adrian Botez: Ion Pachia-Tatomirescu), cronici literare ale unor cărţi apărute în România sau în străinătate, poezie împletită cu muzică (vezi balada În Vinerea Paştelui, scrisă şi compusă de Marin Voican Ghioroiu şi interpretată de artista Rodica Anghelescu), mărturisiri, aniversări. Nu în ultimul rând acest număr jubiliar stă sub semnul primenirii naturii, al primăverii, al Săptămânii Patimilor lui Iisus, dar şi ale noastre, a Învierii Domnului, aşa cum se deschid şi paginile ei cu editorialul poetic semnat de Elisabeta Iosif, Dorul de lumină. Şi pentru că tot vorbim de lumină, interesant este şi serialul istorico-explicativ început de Ion Untaru, Lumina Sfântului Mormânt, în care se explică cum fascinanta, mereu aşteptata şi de neînţeles lumină necreeată „se coboară, de regulă în Sâmbăta Mare, ziua, între orele 12.30 – 14.30”, în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

 

Oarecum nostalgic, Cetatea lui Bucur ne readuce în amintire două personalităţi mult îndrăgite de noi toţi, articolele respective fiind un omagiu la ceea ce ar fi trebuit să fie aniversarea a 80 de ani de la naşterea marelui poet Nichita Stănescu (Nichita Stănescu – Nicu Alifantis – Ploaie în luna lui Marte) dar şi a inegalabilei cântăreţe de muzică uşoară, care zeci de ani ne-a fascinat prin frumuseţe, mister oriental, rafinament artistic şi un talent desăvârşit manifestat în toate melodiile ei: este vorba de Dalida şi, paradoxal, destinul ei tragic (Magdalena Albu: Dalida – forţa implacabilă a destinului).

 

Într-o notă deosebit de fin gradată, cel care va citi această revistă va rămâne cu siguranţă cu sentimentul că, deşi românii sunt răspândiţi în întreaga lume, noi, cei de ieri, care am plecat de o viaţă pe meleaguri străine, sau cei care au plecat ,,mai de curând’’ (adică după 1989) mai avem încă multe de spus, lucruri de care trebuie să fim mândri şi pentru care trebuie să ţinem fruntea sus. Din acest punct de vedere, revista abundă de astfel de exemple la tot pasul. Personalităţi ale României atât din ţară, cât şi din străinătate vin să-şi spună cuvântul sau să-şi depene firul amintirilor. Sub semnul aceleaşi înnoiri a naturii, dar şi a unei candori păstrate cu sfinţenie în curăţenia sufletească a maramureşenilor, Elisabeta Iosif ne invită să participăm la o lecţie de turism, pentru a descoperi semnele caracteristice şi simbolurile unice ale Maramureşului.

 

În altă ordine de idei, se cuvine a încadra aici multitudinea semnatarilor din această revistă (nume marcante ale culturii româneşti), pornind de la binecunoscutul critic literar Lucian Gruia (pe care îl găsim neobosit cu articole şi cronici prin mai toate revistele literare, aplecându-se cu răbdare şi minuţie asupra cărţilor, descoperind sau încurajând pe cei mai începători în ale scrisului şi nu numai) şi ajungând până în continentul nord-american, în Canada, la cartea Elenei Buică, Zâmbind vieţii, până la revista Destine literare, din Montreal, condusă de poetul Alex Cetăţeanu, de la cronica scrisă de Ionuţ Caragea Dincolo de daruri sunt oamenii care aşteaptă să fie citiţi (este vorba de volumul de versuri scris de Ileana-Lucia Floran, care ne trimite un gând poetic tocmai din îndepărtata Orăştie), până la poetul timişorean Eugen Dorcescu publicat în revista argentiniană Analecta literaria (Revista de Letras, Ideas, Artes y Ciencias), şi până la ilustrarea fenomenului literar în Statele Unite ale Americii (cronica scrisă de Octavian D. Curpas la romanul Portrete din cioburi semnat de Ligia Seman din Hunedoara) sau volumul de versuri Exerciţii de Înviere, semnat de Theodor Damian, totul ne întăreşte încă o dată convingerea că, oriunde s-ar afla, românii au ceva de spus.

 

Am lăsat special la urmă două teme pe larg abordate în revistă. Este vorba despre articolul cronică semnat de Elena Buică şi de cartea lui Herman Victorov, Din viaţa unui om oarecare (Pagini de jurnal), publicată la Editura „Maple Red Publishing House” din Toronto, în  2012. Am aflat despre această carte, precum şi de autorul ei, evreu născut în România de la Dumitru Puiu Popescu, redactor şef al publicaţiei Observatorul din Toronto, care a transmis în toată lumea link-ul unde se putea vedea reportajul făcut despre Herman Victorov, personalitate a României, cunoscut pe tot mapamondul, un român, care a plecat din ţară în 1975 şi care, cu naturaleţe, modestie nedisimulată şi într-un dulce grai moldovenesc îşi povesteşte viaţa într-un jurnal autobiografic deosebit de interesant: cartea vieţii lui, a unui succes răsunător dublat de o muncă asiduuă şi susţinut de o percepţie a unei realităţi imediate dar şi de o dragoste incredibilă faţă de oameni.

 

În final, revin la o dragoste (poate dintâi) pe care mulţi dintre noi o avem faţă de poezie. Din acest punct de vedere revista abundă de versuri scrise cu multă sensibilitate, supunându-ne atenţiei o poezie contemporană românească semnată de Constanţa Abălaşei-Donosa, Maria Oprea, Paula Diana Handra, Dorina Sisu, Viorel Ploeşteanu, Delia Stăniloiu, Geta Elia Voicu, Viorel Gongu, Magda Simionescu, Elena Trifan dar şi de specialul poet, George Roca, maestrul unui lirism învăluit în visul unei îmbrăţişări tandre şi senzuale, a unei aspiraţii ce caută permanent infinitul păsării, acel parfum de femeie, acea iubire cu „gustul fructului pasiunii” (Sărutul) dintr-un poem.

 

Cartea lui Bucur nu este doar o revistă literară din România, ea este revista românilor de pretutindeni, oriunde ar trăi ei.

 

Muguraş Maria PETRESCU

Membră UZPR

Mai 2013

Leave a Reply

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors