March 19, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

NICEENILOR ŞI CELORLALŢI CREATORI DE DOGME !

5 min read

Alexandru TOMA

MOTTOUL MEU:

„Ştiu că sunt prost, uneori… de-ngheaţă apele! (Acest lucru l-a înţeles şi Ion Creangă, Marele nostru Povestitor răspopit, şi i-a prins chiar bine…) Dar, cât timp am rătăcit ca orbul pe drumurile damasciene ale acestei lumi, măcar am înţeles să nu mă mai fac şi eu un apostol, ca să nu poată profita alţii şi de truda mea sinceră până la sacrificiu, făcând un alt rău semenilor mei, iar şi iar… Am înţeles, la un moment dat, că-s îndeajuns primii, cei unsprezece, şi gata!”

 

TOMA-Alexandru3-wbÎnţelepciunea şi omul

 

1. Eu sunt Înţelepciunea care a existat, există şi va exista în vecii vecilor în Abstract şi care am întocmit Realitatea, convertindu-Mă, astfel, şi Eu, în Creator, nu în „Zeu”, nici în „Domn-zeu” şi nici în „Dumnezeu”.

 

2. Aşadar, Eu şi Creatorul suntem Una şi aceeaşi Entitate, nu „două” şi nici „trei” sau mai multe „persoane”, dar care ar putea să pară diferite, funcţie de dimensiunea în care vrea omul neînţelegător să Mă cunoască.

 

3. Nimic din ce există în Realitate nu poate să pătrundă în Abstractul Meu – zice Înţelepciunea −, nici măcar Eu însumi convertită în Creator al Realităţii, al cărui Izvor nesecat de Înţelepciune Creatoare I-am fost, Îi sunt şi Îi voi fi doar Eu!…

 

4. Eu sunt Înţelepciunea! – zice Creatorul. Sunt realitatea întruchipată a Înţelepciunii, prin care am întocmit la Început totul bine, pentru că în Mine nu a existat, nu există şi nici nu va exista răul, în vecii vecilor, ci doar Binele!

 

5. Eu – zice Creatorul −, sunt Înţelepciunea care am binecuvântat pentru Eternitate tot ce am întocmit la Început, pentru că în Mine nu a existat, nu există şi nici nu va exista ură şi blestem, în vecii vecilor, ci doar Dragoste şi Binecuvântare.

 

6. Cel ce va strica ceva din ce am întocmit, sau va voi să facă ceva în plus peste ce am întocmit Eu la Început, se va blestema singur pe sine, prin ceeace şi-a propus să facă în mintea lui.

 

7. Cum se face asta? – Mă întreabă omul curios.

 

8. Simplu, omule! – i-am răspuns Eu, încă de la început, adică de atunci de când s-a hotărât să facă şi el ceva după mintea lui. La Început, când te-am întocmit, Eu am luat câte o măsură de înţelepciune din Înţelepciunea Mea, potrivit rolului fiecăruia în întreaga Creaţie şi am însămânţat-o, atât în tine, cât şi în toate celelalte vietăţi şi lucruri pe care le-am întocmit atunci; din marea Mea Dragoste şi Pasiune ce am avut-o, o am  şi o voi avea în vecii vecilor, în egală măsură, atât pentru tine, cât şi pentru ele, am făcut asta!…

 

9. Eu sunt Începutul şi Viaţa, Veşnicia şi Binecuvântarea, Adevărul şi Binele!

 

10. Eu nu M-am exprimat, nu Mă exprim şi nici nu Mă voi exprima prin „cuvânt”, în vecii vecilor, ci doar prin Marea Mea Creaţie ce am întocmit-o spre a sta mărturie înaintea tuturor ochilor şi simţirilor.

 

11. În Mine nu a existat, nu există şi nici nu va exista sfârşit, blestem, moarte sau minciună, în vecii vecilor! Însă, din pricina judecăţii minţii sale, dacă omul nu va respecta modul normal şi natural de vieţuire pe acest pământ, la un loc cu toate celelalte vietăţi – mod ce Eu l-am hotărât şi l-am plantat la Început în fiecare vietate şi lucru în parte −, atunci toate acestea se vor naşte în mintea lui, ca şi efect al mustrării de conştiinţă, ce se va declanşa imediat şi în mod inevitabil. Aşa se naşte gândul de „răzvrătire”, către care nu-i mai mult ca un pas…

 

12. Toată Creaţia ascultă de Mine, ducându-şi rolul moştenit prin sămânţa purtătoare de înţelepciune pe care am sădit-o Eu în fiecare în vietate şi lucru în parte, numai omul a încercat să Mă nesocotească o vreme. Dar Eu sunt plin de Îndurare, Răbdare şi Înţelegere şi îl voi aştepta – zice Creatorul! Când îşi va veni în fire, îi voi aminti iar de sămânţa de Înţelepciune pe care Eu am sădit-o şi în el, atunci, când l-am întocmit special pentru a fi Om pe acest pământ, în mijlocul semenilor săi şi a celorlalte vietăţi, nicidecum stăpân peste Creaţia Mea şi, deci, şi peste Mine. Oare degeaba, crezi tu, omunle, că ţi-am trimis Eu atâţia Fii, să te atenţioneze de răul pe care ţi-l faci singur ţie şi întregii Mele creaţii? „Smereşte-te!” – ţi-au spus Ei, de fiecare dată, şi vei deveni iar Om. Şi aduţi aminte că Ei, Fii Mei cei Adevăraţi, nu ţi-au lăsat nimic în scris, nici măcar un cuvânt, pentru că Eu, încă de la Început, am pus în tine şi în toate celelalte vietăţi şi lucruri, pe care le-am întocmit, nici mai mult şi nici mai puţină înţelepciune din Înţelepciunea Mea, ci atât cât îi trebuie la fiecare în parte…

——————————————————————————

 

P.S.:

Am scormonit trecutul lumii noastre

şi am îndepărtat minciuna celui rău,

care, cu tainice cuvinte-ncrucişate,

l-a subjugat pe om cu-n „Dumnezeu”…
Apoi, când a simţit că fapta i se vede,

a încercat cu dogme „împoliticite”,

cu „dragoste”, „războaie”, fapte „bune”, surde,

doar-doar, pe om, să îl mai poată minte…

Şi vorba lui Isus a transformat-o

în dogmă creştinească cruciadă,

în sânge fără vină lumea a scăldat-o

cu ai lui papi şi-arhiepiscopi la comandă…

Azi, nu mai poate, dogmele s-au frânt:

cel rău rămâne-n vorba-i ce-a impus-o „sfântă”,

şi piere-odat’ cu ea, pe buza de mormânt,

şi Adevărul iar, în Om, se vede că triumfă!

Îi mulţumesc lui Israel: mi-a deschis ochii,

în timp ce altora, tot el, le-a-nchis!…

Treziţi-vă şi voi, la Adevăr, cu toţii:

Înţelepciunea-i tot, în toate, chiar şi-n al nostru vis!

——————–

Alexandru TOMA

Madrid, Spania

Martie 2013

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.