Cornel Cotuţiu – “După cinci minute”

Posted by Gabriela Petcu On August - 5 - 2011

Doina Popa – recenzie

 

Prozator şi publicist de elitǎ, membru în Uniunea scriitorilor din România,

filiala Cluj- Napoca , semnatar al unei lungi liste cu publicaţii printre care se evidenţiazǎ romanele: “Opt zile pentru totdeauna”(1982); “Şarpele albastru”(1989); “Ce rǎmâne”(2002); prozǎ scurtǎ: “Spate în spate”(2004); nuvele: “Scorbura în cuib”2010; schiţe şi nuvele: “Dupǎ cinci minute”(20011); prozǎ nonfictivǎ: “Veveriţa de pe Rue Noel”(2007); volume de publicisticǎ: “Taifas în purgatoriu” (1995); “Am fost pe lumea cealaltǎ” (2000); “Cǎrǎbuşii de sub pernǎ” (2001); “Securea cu rotile” (2005) şi multe altele,  scriitorul Cornel Cotuţiu este prezent în mai multe antologii literare realizate la scarǎ naţionalǎ dar şi în dicţionare şi publicaţii din ţarǎ şi peste hotare, activitatea, talentul şi  meritele sale  fiind încununate cu multe premii literare.

  Pǎcǎlind timpul, scriitorul Cornel Cotuţiu ne surprinde din nou cu febra scrisului sǎu, imprevizibil  şi “dupǎ cinci minute” de gândire ne oferǎ un nou  volum de schiţe şi nuvele, al cǎrui miracol parcǎ l-am presimţit, o carte pe care o gǎseşti în buzunarul hainei, lângǎ lampa de pe noptierǎ sau pe raftul bibliotecii, o carte pregǎtitǎ sǎ-şi iubeascǎ cititorii prin autorul sǎu care parcǎ ne avertizeazǎ:

                       “Iar când mǎ întorc te îmbrǎţişez,

                        fiindcǎ am certitudinea cǎ mǎ înviorez,

                        cǎ îmi dai încredere în propriile mele sentimente”.

   Nu este doar confesiunea cǎtre femeia iubitǎ ( “Intre paranteze”), ci şi aceea a autorului cǎtre cititorul sǎu fidel.

   Volumul de schiţe si nuvele “ Dupǎ cinci minute” apare în colecţia “Scriitorii Transilvaniei” seria “Prozǎ” la “Casa cǎrţii de ştiinţǎ” din Cluj-Napoca -2011 şi cuprinde un numǎr de şapte schiţe şi nuvele, o “Addenda la modul gerunziu”, care vine sǎ motiveze prezenţa interviului între paginile cǎrţii,  interviu acordat studentei Mihaela Solomon intitulat “Preajma prezentului şi viaţa care a devenit istorie”, titlu care semnificǎ izvorul de inspiraţie ce stǎ la baza scrisului cotuţian, un fundal amplu pe care s-au ţesut textele. Cu ani în urmǎ, într-un alt interviu,  scriitorul îi recunoaşte artei mǎrturisirii  calitatea de ocrotire a echilibrului lǎuntric.

   Nuvela “Cerga” descoperǎ cititorului  povestea de iubire a Mariei, poveste ţesutǎ pe o cergǎ luatǎ de la Sǎpânţa, încadrând  eroina pe lista personajelor feminine ale literaturii noastre – personaj romantic dar puternic şi statornic, desprins din lumea satului românesc actual.

   “Înainte de “rest’, o schiţǎ bazatǎ pe impresiile lǎsate de drumeţiile intreprinse de autor în munţi, mǎ duce cu gândul la o “fotografie”din romanul scriitorului “Opt zile pentru totdeauna” cu tehnici de dincolo şi dincoace de obiectiv. Excursiile sale descriptive constituie proiecţia unor stǎri interioare sugerate de imaginile ce se succed : “ în stânga şi dreapta acareturile (mici, simple) iar pe latura din fund – casa, legatǎ, aproape lipitǎ de celelalte; curte micǎ, spaţiu economicos, abia reuşeşti sǎ întorci capul; senzaţia de spaţiu închis, de incintǎ, curtea fiind o prelungire a casei, a tindei, a intimitǎţii familiei.”

   Cu rucsacul în spate, autorul ne poartǎ pe aripile unui crâmpei din propria existenţǎ.

  “Înainte de rest” – o noţiune improprie, odatǎ ce abia începuse drumul dorit şi nici vorbǎ sǎ fi rǎmas din el doar un rest.

    Printre “paranteze”, ştiri oferite de cotidianul local privind explozia din minǎ se desfǎşoarǎ tragedia familiei Nǎlbaru, sentimentele de care sunt stǎpâniţi, siguranţa pe care, îmbrǎţişarea femeii  dǎ forţǎ şi încredere bǎrbatului înainte de a coborâ în minǎ.

    Autorul sondeazǎ cu abilitate psihologia personajelor, spaima în faţa morţii, dorinţa vie de a trǎi şi iubi (“Între paranteze”) .

    Petricǎ şi  Doichiţa , cei doi soţi din schiţa “Un crap într-o familie tânǎrǎ”, apar în postura cuplului fǎrǎ experienţǎ, superficial, al carui comportament în faţa peştelui încǎ viu, agonizând, provoacǎ zâmbete, ca-n scene comice. Dialogul vioi, picant uneori se deruleazǎ pe fundalul muzical oferit de Patricia Kaas sau Celine Dion, schimbând stǎrile psihice ale eroilor noştri, ironizaţi cu fineţe.

   Psihologia omului obişnuit, misticismul, superstiţia acestuia, imposibilitatea de a se pune în afara primejdiei, sunt relevate dureros în schiţa “Un preţ ascuns”.  Autorul ne reţine din nou atenţia prin fineţea observaţiilor sale: gesturi, sunete, nuanţe nebǎnuite, touşate cu naturaleţe şi talent de înaltǎ ţinutǎ artisticǎ.

   O adevǎratǎ terapie prin arta conversaţiei se realizeazǎ în nuvela “Propunere de recuperare’ surprinzǎtoare prin consistenţa monologului interior: limpede, concis, ingenios şi plin de isteţisme. Personaje istorice sau din imediata preajmǎ apar în amintirile emoţionante. Nuvela se încadreazǎ  în chenare literare de excepţie.

  Iubitor de drumeţie, profesor şi psiholog, scriitorul îşi conduce elevii pe itinerarii geografice bine studiate pentru îmbogatirea cunoştinţelor acestora  dar şi spre îmbogǎţirea surselor sale de inspiraţie. Îmbinând realul cu ficţiunea Cornel Cotuţiu deruleazǎ pe pânza ecranului sǎu povestea tristǎ cu final  tragic a Anei (“Un album refuzat”) asemǎnǎtoare unui film de Alfred Hitchcock, al cǎrui screen play îl semneazǎ autorul nostru cu ingeniozitate. Aspectul cinematografic al prozei cotuţiene este evident.

  Suspansul este urmǎrit  cu intenţie subtilǎ, dând frâu imaginaţiei cititorului spre libera alegere.

  Paginile cǎrţii, de o frmuseţe literarǎ şi stilisticǎ remarcabilǎ, dovedesc cu mǎiestrie  talentul, spiritul elevat şi rafinamentul scriitorului.

                                                                        

Prozator şi publicist de elitǎ, membru în Uniunea scriitorilor din România,

filiala Cluj- Napoca , semnatar al unei lungi liste cu publicaţii printre care se evidenţiazǎ romanele: “Opt zile pentru totdeauna”(1982); “Şarpele albastru”(1989); “Ce rǎmâne”(2002); prozǎ scurtǎ: “Spate în spate”(2004); nuvele: “Scorbura în cuib”2010; schiţe şi nuvele: “Dupǎ cinci minute”(20011); prozǎ nonfictivǎ: “Veveriţa de pe Rue Noel”(2007); volume de publicisticǎ: “Taifas în purgatoriu” (1995); “Am fost pe lumea cealaltǎ” (2000); “Cǎrǎbuşii de sub pernǎ” (2001); “Securea cu rotile” (2005) şi multe altele,  scriitorul Cornel Cotuţiu este prezent în mai multe antologii literare realizate la scarǎ naţionalǎ dar şi în dicţionare şi publicaţii din ţarǎ şi peste hotare, activitatea, talentul şi  meritele sale  fiind încununate cu multe premii literare.

  Pǎcǎlind timpul, scriitorul Cornel Cotuţiu ne surprinde din nou cu febra scrisului sǎu, imprevizibil  şi “dupǎ cinci minute” de gândire ne oferǎ un nou  volum de schiţe şi nuvele, al cǎrui miracol parcǎ l-am presimţit, o carte pe care o gǎseşti în buzunarul hainei, lângǎ lampa de pe noptierǎ sau pe raftul bibliotecii, o carte pregǎtitǎ sǎ-şi iubeascǎ cititorii prin autorul sǎu care parcǎ ne avertizeazǎ:

                       “Iar când mǎ întorc te îmbrǎţişez,

                        fiindcǎ am certitudinea cǎ mǎ înviorez,

                        cǎ îmi dai încredere în propriile mele sentimente”.

   Nu este doar confesiunea cǎtre femeia iubitǎ ( “Intre paranteze”), ci şi aceea a autorului cǎtre cititorul sǎu fidel.

   Volumul de schiţe si nuvele “ Dupǎ cinci minute” apare în colecţia “Scriitorii Transilvaniei” seria “Prozǎ” la “Casa cǎrţii de ştiinţǎ” din Cluj-Napoca -2011 şi cuprinde un numǎr de şapte schiţe şi nuvele, o “Addenda la modul gerunziu”, care vine sǎ motiveze prezenţa interviului între paginile cǎrţii,  interviu acordat studentei Mihaela Solomon intitulat “Preajma prezentului şi viaţa care a devenit istorie”, titlu care semnificǎ izvorul de inspiraţie ce stǎ la baza scrisului cotuţian, un fundal amplu pe care s-au ţesut textele. Cu ani în urmǎ, într-un alt interviu,  scriitorul îi recunoaşte artei mǎrturisirii  calitatea de ocrotire a echilibrului lǎuntric.

   Nuvela “Cerga” descoperǎ cititorului  povestea de iubire a Mariei, poveste ţesutǎ pe o cergǎ luatǎ de la Sǎpânţa, încadrând  eroina pe lista personajelor feminine ale literaturii noastre – personaj romantic dar puternic şi statornic, desprins din lumea satului românesc actual.

   “Înainte de “rest’, o schiţǎ bazatǎ pe impresiile lǎsate de drumeţiile intreprinse de autor în munţi, mǎ duce cu gândul la o “fotografie”din romanul scriitorului “Opt zile pentru totdeauna” cu tehnici de dincolo şi dincoace de obiectiv. Excursiile sale descriptive constituie proiecţia unor stǎri interioare sugerate de imaginile ce se succed : “ în stânga şi dreapta acareturile (mici, simple) iar pe latura din fund – casa, legatǎ, aproape lipitǎ de celelalte; curte micǎ, spaţiu economicos, abia reuşeşti sǎ întorci capul; senzaţia de spaţiu închis, de incintǎ, curtea fiind o prelungire a casei, a tindei, a intimitǎţii familiei.”

   Cu rucsacul în spate, autorul ne poartǎ pe aripile unui crâmpei din propria existenţǎ.

  “Înainte de rest” – o noţiune improprie, odatǎ ce abia începuse drumul dorit şi nici vorbǎ sǎ fi rǎmas din el doar un rest.

    Printre “paranteze”, ştiri oferite de cotidianul local privind explozia din minǎ se desfǎşoarǎ tragedia familiei Nǎlbaru, sentimentele de care sunt stǎpâniţi, siguranţa pe care, îmbrǎţişarea femeii  dǎ forţǎ şi încredere bǎrbatului înainte de a coborâ în minǎ.

    Autorul sondeazǎ cu abilitate psihologia personajelor, spaima în faţa morţii, dorinţa vie de a trǎi şi iubi (“Între paranteze”) .

    Petricǎ şi  Doichiţa , cei doi soţi din schiţa “Un crap într-o familie tânǎrǎ”, apar în postura cuplului fǎrǎ experienţǎ, superficial, al carui comportament în faţa peştelui încǎ viu, agonizând, provoacǎ zâmbete, ca-n scene comice. Dialogul vioi, picant uneori se deruleazǎ pe fundalul muzical oferit de Patricia Kaas sau Celine Dion, schimbând stǎrile psihice ale eroilor noştri, ironizaţi cu fineţe.

   Psihologia omului obişnuit, misticismul, superstiţia acestuia, imposibilitatea de a se pune în afara primejdiei, sunt relevate dureros în schiţa “Un preţ ascuns”.  Autorul ne reţine din nou atenţia prin fineţea observaţiilor sale: gesturi, sunete, nuanţe nebǎnuite, touşate cu naturaleţe şi talent de înaltǎ ţinutǎ artisticǎ.

   O adevǎratǎ terapie prin arta conversaţiei se realizeazǎ în nuvela “Propunere de recuperare’ surprinzǎtoare prin consistenţa monologului interior: limpede, concis, ingenios şi plin de isteţisme. Personaje istorice sau din imediata preajmǎ apar în amintirile emoţionante. Nuvela se încadreazǎ  în chenare literare de excepţie.

  Iubitor de drumeţie, profesor şi psiholog, scriitorul îşi conduce elevii pe itinerarii geografice bine studiate pentru îmbogatirea cunoştinţelor acestora  dar şi spre îmbogǎţirea surselor sale de inspiraţie. Îmbinând realul cu ficţiunea Cornel Cotuţiu deruleazǎ pe pânza ecranului sǎu povestea tristǎ cu final  tragic a Anei (“Un album refuzat”) asemǎnǎtoare unui film de Alfred Hitchcock, al cǎrui screen play îl semneazǎ autorul nostru cu ingeniozitate. Aspectul cinematografic al prozei cotuţiene este evident.

  Suspansul este urmǎrit  cu intenţie subtilǎ, dând frâu imaginaţiei cititorului spre libera alegere.

  Paginile cǎrţii, de o frmuseţe literarǎ şi stilisticǎ remarcabilǎ, dovedesc cu mǎiestrie  talentul, spiritul elevat şi rafinamentul scriitorului.

 

                                                                       

Leave a Reply

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors