LA DALLES PE 2 APRILIE…

Posted by Gabriela Petcu On April - 10 - 2011

CONFESIUNI IN CUVINTE ŞI IMAGINI DESPRE O LANSARE DE SUFLET

                                                                                                                      Mihaela Dordea

Întotdeauna lansarea propriei cărţi îţi creează sentimente contradictorii şi multă emoţie. Nu ştiu la alţii cum e, dar eu nu am nicio problemă emoţională până în dimineaţa evenimentului. Probabil că telefoanele, emailurile şi discuţiile cu invitaţii, premergătoare zilei celei mari, nu lasă timp pentru nelinişti. În momentul când mă trezesc, cu câteva ore înainte  îmi vine să las totul baltă şi să mă ascund undeva de unde să pot doar privi la ceea ce va fi. Aşa s-a întâmplat şi toamna trecută la Teatrul Nottara când am primit botezul. Sincer, dacă nu era Poetul(George Filip) cred că nici nu ajungeam la acea oră matinală acolo. Dar în momentul în care am păşit pe scenă, totul s-a liniştit.

La fel şi sâmbătă, 2 aprilie, când am intrat în librăria Dalles din Bucureşti, la o oră rezonabilă de data asta, panica, tracul, au dispărut ca prin minune.

 

 

Rătăcind printre şoapte şi trandafiri galbeni”… Numele meu pe copertă, afişul care anunţă lansarea şi invitaţii… şi ea, cartea, multiplicată în vitrina librăriei ca nişte flori abia răsărite..

 

 

 

 

 

Abia am apucat să pregătesc masa cu trataţia, undeva în lateral şi ..,primul autograf  al zilei!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Invitaţii au început să ia loc pe scaunele pregătite de organizatori. Actorul Eugen Cristea cu actriţa Cristina Deleanu, soţia sa, un cuplu pe care îl ador, apoi preotul Bota, duhovnicul meu, domnul Shuster, jurnalist pensionar, venit acolo atras de afiş.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Interviul pentru Televiziunea Naţională, TVR…

 

 

 

 

 

 

 Flori de la Cristina, fiica cea mică a “clanului Ciubotaru”, proaspătă mămică…

 

 

 

 

 

 

şi :”Bun găsit dragi prieteni…”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De la Iaşi , două mesaje de suflet, minte şi cuvânt, de la oameni dragi mie, prof.Constantin Paiu, teatrolog, scriitor şi prof. Constantin Blănaru, un extraordinar observator al scrisului si scriitorului. Mesajele au fost citite de Eugen Cristea şi de prietenul şi susţinătorul meu de moral şi suflet, nepotul scriitorului Eusebiu Camilar, scriitor la rându-i, prof. Constantin Ciubotaru.

 

 

Poetul Riad Awwad

                    Poetul Sorin Arbănaş                                          Actriţa Doina Ghiţescu

                           Actrita Cristina Deleanu                                      Eleonora Arbănaş

 

 

Poetul Theodor Râpan

 

 

 

 

 

 

A fost cu noi şi actorul Gabriel Fătu….şi

Măndiţa Constantin, soţia regretatului Nicu Constantin.Şi alţii, prieteni, cunoscuţi şi necunoscuţi, care au fost interesaţi sau doar curioşi să ne vadă şi să afle despre o carte cu şi despre actori, cu şi despre teatru…

 

Aşa cum am povestit cu toţii, cei care ştim şi ânţelegem şoaptele care se aud cînd atingi zidul unui teatru…Am stat de vorbă apoi La o vodcă…. La o cafea.

              Am mai  dat autografe…

 Ne-am luat rămas bun.

                                                                                                                                                                                                                                       Când totul era aproape de final, am simţit nevoia să ating cartea, să  îi mângâi coperţile şi odată cu ele pe cei care mi-au dăruit sufletul lor , gândurile lor, bucuriile şi tristeţile lor, iar eu le-am pus acolo adăugând şi din sufletul meu pentru toţi cei de acum şi cei ce vor urma, pentru că Ion Lucian, Mircea Albulescu, Radu Beligan, Ştefan Iordache, Gheorghe Dinică, Mihai Mereuţă, George Motoi, Dan Puric, Eugen Cristea, Carmen Stănescu, Magda Catone, şi alţii ca ei trebuie să rămână, pentru eternitate, pentru că ei sunt nemuritori.

Şi vă îndemn pe voi : încercaţi să atingeţi zidurile unui teatru! Măcar o singură dată. Veţi fi uimiţi câte şoapte şi câţi trandafiri galbeni veţi descoperi! Şi mai ales, câtă iubire!

                               Cât valorează o carte? Cred că măsura valorii unei cărţi constă în mesajul pe care îl transmite. Pentru că cititorul simte dacă paginile dintre coperţi au suflet. Mesajul din  „Rătăcind printre şoapte şi trandafiri galbeni” are ecouri şi asta mă face să cred că am reuşit să transmit mai departe iubirea de teatru şi pentru actorii noştri. O mare bucurie pentru mine, astăzi, 7 aprilie, când preşedintele fondator al Academiei Dacoromâne, domnul Geo Stroe, mi-a înmânat o diplomă pentru „promovarea valorilor zamolxiene dacoromâneşti”. Dincolo de satisfacţia aprecierii muncii mele, am simţit că ea nu a fost şi nu este degeaba. Că lupta mea pentru revenirea la adevăratul tablou de valori al acestei ţări nu este doar un vis, ci ea se concretizează în fapte. Am întâlnit, în ultimul timp, mulţi oameni din zona culturală şi nu numai, ca şi oameni ce îşi fac auzite glasurile din postura de cititori şi spectatori, care chiar vor ca ceea ce e cu adevărat valoros să îşi reia locul meritat. Şi iată că asta facem, şi sunt convinsă că vom reuşi!

Leave a Reply

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors