Titu Maiorescu – 171 de ani de nastere

Posted by Stefan Strajer On February - 15 - 2011

Titu Maiorescu – 171 de ani de nastere      

 

Autor: Doina Popa (Dexter, Michigan)

Personalitate excepţionalǎ a poporului nostru, un om de o valoare incontestabilǎ care a dominat cu autoritate epoca din punct de vedere literar, cultural, politic, Titu Liviu Maiorescu s-a nǎscut pe data de 15 februarie 1840 la Craiova dintr-o familie de cǎrturari. Mama, Maria Popazu era sora Episcopului de Caransebeş Ioan Popazu iar tatǎl sǎu, Ioan Maiorescu, fiu de ţǎran transilvǎnean din Bucerdea Grânoasǎ. Numele adevǎrat de familie al tatǎlui era Trifu dar pentru a marca înrudirea cu Petru Maior şi-a luat numele de Maiorescu.

Teolog cu studii la Blaj, Pesta, Viena, Ioan Maiorescu  rǎmâne înscris ca o personalitate remarcabilǎ în procesul de formare a învǎţǎmântului românesc modern îndeplinind funcţiile de inspector al şcolilor din Oltenia şi profesor la Cernǎuţi, Craiova, Iaşi, Bucureşti. Titu Liviu Maiorescu începe viaţa de elev la şcoala primarǎ din Craiova apoi la Braşov unde continuǎ cursurile şcolii gimnaziale din Schei-Braşov, gimnaziu înfiinţat în 1850 cu eforturile unchiului sǎu Ioan Popazu, paroh şi protopop al oraşului.

Transferat în cadrul Ministerului de Justiţie, Ioan Maiorescu se stabileşte împreuna cu familia la Viena începând cu anul 1851, astfel încât fiul sǎu Titu se înscrie la Academia Terezianǎ, pe care o va absolvi în anul 1858 ca şef de promoţie, dovedind o personalitate puternicǎ, un caracter pasionat şi iubitor de culturǎ.

Din perioada terezianǎ dateazǎ redactarea caietelor cu “Însemnǎri zilnice” pe care le va completa pe parcursul întregii sale vieţi.

Urmeazǎ cursuri universitare la Berlin, Sorbona, Paris pe care le încheie cu calificativul “magna cum laudae”. Cariera de procuror o începe la Tribunalul din Ilfov  apoi profesor la Universitatea din Iaşi şi foarte repede va ocupa postul de Decan, respectiv Rector al Facultǎţii de Filozofie din cadrul Universitǎţii din Iaşi. În aceastǎ perioadǎ iniţiazǎ pentru prima oarǎ în ţara noastrǎ practica pedagogicǎ a elevilor. Ascensiunea sa vertiginoasǎ încǎ din tinereţe e aproape incredibilǎ: profesor universitar la 22 de ani, decan şi rector la 23, academician la 27, deputat la 30, ministru la 34… Nu este lipsit de probleme create mai ales de adversarii sǎi politici care-l implicǎ în procese în urma cǎrora este suspendat din funcţii în anul 1864 pânǎ în anul urmǎtor când va fi achitat prin retragerea acuzaţiilor.

Titu Maiorescu, academician, avocat, critic literar, filozof, pedagog, politician, scriitor, Prim Ministru al Romaniei între 1912-1914, membru fondator al Academiei Române, autor al celebrei teorii sociologice a “formei fǎrǎ fond” s-a impus ca un luptǎtor pentru promovarea valorilor iar activitatea şi opera sa de critic literar marcheazǎ adânc una din cele mai înfloritoare epoci din istoria literaturii române, aceea a “marilor clasici”. Împreunǎ cu prietenii sǎi : I.Negruzzi, Petre P. Carp, V. Pogor, Th. Rosetti întemeiazǎ Societatea Culturalǎ “Junimea” cea mai importantǎ grupare literarǎ reunind cele mai mari personalitǎţi intelectuale ale vremii şi având ca publicaţie revista “Convorbiri literare”.

Rolul “Junimii” lui Maiorescu este strâns legat de afirmarea unor scriitori ca: Mihai

Eminescu, Ion Creangǎ, I.L. Caragiale, I.Slavici, D. Zamfirescu, G.Coşbuc, Panait Cerna, Octavian Goga şi alţii,  care au devenit colaboratori permanenţi ai revistei “Convorbiri Literare”. Opera sa si calitǎţile sale morale l-au fǎcut sǎ fie admirat şi iubit de majoritatea colaboratorilor sǎi.

Selecţionǎm din opera lui Titu Maiorescu: “Critice”, “Critice-însemnǎri zilnice, corespondenţǎ”, ”Cugetǎri şi aforisme”, ”Discursuri parlamentare cu priviri asupra dezvoltǎrii politice a României”, ”Duiliu Zamfirescu şi Titu Maiorescu în scrisori”, “Jurnal epistolar”, “Logica”, ”Istoria contemporanǎ a României 1866-1900”, ”O cercetare criticǎ”, ”Prelegeri de filozofie”, ”Eminescu şi poesiile lui”, ”Octavian Goga-poesii” şi multe alte opere plus nenumǎrate articole apǎrute în revista “Convorbiri Literare”.

Titu Maiorescu a demonstrat prin întreaga sa activitate o plurivalenţǎ a personalitǎţii sale.

În 1992 Cezar Baltag îl defineşte cu o metaforǎ revelatorie “verticalitatea culturii” iar Eugen Lovinescu afirmǎ: “Soarta lui Maiorescu a fost sǎ rǎmânǎ şi astǎzi actual, adicǎ dupa trei sferturi de veac şi încǎ pentru multǎ vreme”.

One Response to “Titu Maiorescu – 171 de ani de nastere”

  1. FAMILIA PAPAZU ERA DE ORIGINE TRAKA, AROMANA: POPAZU este o – SKIMBARE [ mereu totul se misca] dela cea ce este usor de BANUIT s-o fi NUMIT in sudul Danubian PAPA ZIU. IN albaneza ZIU INSEAMNA negru, mavros. SKLIPIREA de inteligentsa- si RAPIDA ASCENSIUNE dovedeste o AMBITIE specifica de TRAKO-AROMAN nu tocmai pozitiva, carora putina modestie nu i-ar fi dus la PIEIRE. AMBITIA INDIVIDUALA are nevoe DE SUPUNEREA GERMANA CA SA DEA REZULTATE. GIURESCU L-A DESCRIS CEL MAI BINE PE IORGA , mare geniu cu arogantsa FEUDALA. AROGANTSA anuleaza geniul.NICOLAE IORGA A CREAT si a turnat in sufletele kinuite tinerilor OTRAVA NATIONALISMULUI de la ince-putul primului rezbel mondial care a adus vatatea lacrimi.dupa ce ia convertit NICOLAE IORGA pe 29 XI/ 1938 s-a dus si a dat cu piciorul in CADAVRELE asasinilor CELOR CE S-AU PREDAT dupa ce l-au pedepsit PE MERIT PE CIOKOIUL ARMAND KALINESO, la ordinul lui HELLEN WOLFF, si HOP-IN-TZOLUL FEMEILOR KAROL-SANGEROSUL. Sa revenim la TITUS LIVIU TRIFU o fi fost el CAP mare si geniu dar PT BUN politician NU e nevoe de asa ceva ci de VIZIUNE POLITICA pe care T. L T. NU A ARATAT-O IN acel an 1912 .ALIANTSA cu vecinul NU DELA MARGINEA SATULUI[cu- grecia lui Venizelos] CI cu cel dela HOTAR [bulgaria]ar fi ASIGURAT :-1] Victoria BULGARO/ ROMANA caci bulgarii erau cat pe ce sa castige singuri VICTORIA PE 3 FRONTURI : TURK+ GREK + SERBIA care a rapit macedonia DELA SKOPIE [O CRIMA] Cand e vorba de o JAPKA hienele APAR sa rupa o bucata din CADAVRU. 2] TOATA NORD- MACEDONIA- [SKOPIE] de limba bulgara nu serba, si MACEDONIA GREAKA [ASA O NUMESC SI GRECII pe cea din sud] unde erau f multi bulgari acum ELENIZATI PRIN CONSTRAGERE, AR FI REVENIT BULGARIEI, UN TERITORIU CAT BANATUL SAU OLTENIA. 3] LA un asemenea AVANTAJ BULGARII DADEAU TOT CADRILATERUL PRIN TRATATIVE solide INAINTE DE intrare in FOC,[ ka sa evita pericolul enorm,al unui dusmanul SIGUR LA spate. PRIN solicitarea de garantii dela Moskovea si Berlin ce ar fi sarit sa ajute favoritul lor BULGARIA , SOFIA NU MAI PUTEA SA SA APELEZE la CRETINUL DE HITLER IN 1940 si mai iainte la COMITAGII LUI ALEX ILIESCU care i-au asigurat pasaportul la KREMLIN sa-l vada pe DIMITROV SI BELLA KHUN KA sa RECUPEREZE CE A PIERDUT IN 1912 – 1913 la “PACEA” de mamaliga a LUI “TITUS LIVIU TRIFU” dela BUCURESTI- PACE CE aR fi durat SI MAI PUTIN MAXIM pana in 1918 [ 5 ani] DAR noroc cu VERAILLES CA A DURAT PANA IN 1940, si tactica lui T. L. T.cu tot geniul lui in CRITICA LITERARA, SI CORESPOMDENTSA CU gherea kats a dat FALIMENT INGROZITOR 4]CADRILATERUL ar fi fost pe veci AL ROMANIEI CU VIZIUNE predictie SI CONDITII TEMEINIC NEGOCIATE cum am aratat . AR FI FOST UN avantaj URIAS apartanenta Cadrilaterului la RO, azi granarul Bulgariei PT asta NU ERA NEVOE SA FII GENIU CI SA AI VIZIUNE nu sa te ocupi de poezie, critica, DORUL ARTEI si JUSTITIE mereu stramba ca funia in traista pt multime si buna pt ciocoi ca TANASE SCATIU. 5] ULTIMUL SI NU CEL DIN URMA AMARATA ETNIE TRAKO VLAHA [ Aromana] Ar fi EMIGRAT 100% IN CADRILATER PRIN SKIMB GARANTAT de VLAHI CU BULGARI daca ar fi cunoscut garantiile celor 2 MARI, NR LOR AR FI AJUNS ACOLO dupa 100 de ani DELA acele evenimente la minin 5 milioane DE ROMANI PROSPERI HARNICI SI FERICITI, f aproape de BUCURESTI [ PRIVITI HARTA RO]. MAJORITATE SUD VLAHA DIN GRECIA SI ALBANIA- n-au crezut in KACIALMAUA SKIMBULUI DE SCRISORI T.L.T. cu palikarul VENIZELOS, AU REFUZAT CADRILATERUL COMITAGIILOR BULGARI , au acceptat ASIMILAREA GREKO/ALBANEZA, decat umilintsa refugiului in TOATA TARA INCLUSIV surgiuniti in Baragan, DE BOLSEVICI II] MARELE GENIU T.L T. avea 40 ANI. IN 1880 NU stiu ce SCAUN avea dar oricum era o STEA. CAND S-A INKET PACEA DELA BERLIN,. NU REGELE CAROL I cel mai bun rege E V INOVAT CA ARMATA ROMANA VICTORIOASA S-A RETRAS DE PE TERITORIUL ROMANESC sud DUNA TIMOK,, intimp ce alte natii din jurul lumii ocupa teritorii cu populatii OSTILE NATIIEI CUCERITOARE, iar ROMANII arunca in brate straine TERITORII SI ETNIA LOR, cu asemenea genii ca T.L.T . si nicolae YORGA, SLUGA LUI CAROL II INTREBATI FAMILIA GIUTRESCU. GENII aromani au fost EMANOIL GOJDU , SI shaguna care a ferit poporul roman de a avea religii in dusmanie permanenta cum este KREMLINUL CU VATICANUL.

Leave a Reply

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors