March 18, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

Capcanele antiromanesti din Legea Educatiei Nationale

9 min read

Capcanele articolelor 36 şi 37 din Legea educaţiei naţionale şi impactul lor financiar asupra contribuabilului român

 

Autor: Ioan Ispas (Delaware, USA)

 

Sintagma naţional din titulatura legii a fost introdusă pentru a ne induce în eroare, deoarece ea este profound antiromânească aşa cum rezultă şi din analiza a două din cele 316 articole întinse pe 126 de pagini.

Articolele 36 şi 37 fac parte din capitolul Învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale. Deşi legea are la sfârşit un dicţionar de termeni utilizaţi, ce se înţelege prin minoritate naţională nu este explicat. Nici în Mic dicţionar enciclopedic, ediţia 2008 nu este explicat acest termen. Nu l-am găsit nici în Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary, varianta electronică Franklin, căutându-l sub forma de national minority. Înţelegem că minorităţile naţionale sunt urmaşii celor care au venit din toate direcţiile, unii ca să supună populaţia băştinaşă, alţii doar ca să trăiască mai bine. Poporul român nu i-a căsăpit ca pe nişte invadatori, i-a lăsat să trăiască cu limba, obiceiurile şi religia lor, dacă aşa au vrut ei, acordându-le aceleaşi drepturi cetăţeneşti. Dar cei care au fost cândva bucuroşi că sunt acceptaţi să trăiască aici, în Ţara Românilor, acum vor privilegii, adică să fie mai cetăţeni decât cetăţenii.

De exemplu dacă pentru ca o unitate şcolară cu personalitate juridică numărul minim de elevi este de 300, pentru minoritari art.36, paragraful 5a, prevede Pe raza unei unităţi administrativ teritoriale, cu mai multe instituţii de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, funcţionează cel puţin o unitate şcolară cu personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi. Adică şcolile româneşti sunt comasate câte trei-patru ca să ajungă la 300 de elevi, sub pretextul economiei de fonduri, iar pentru şcolile minoritare nu contează numărul de elevi. Conform textului de lege plătim un director, o secretară şi un contabil român la fiecare 300 de elevi români şi un  director, o secretară si un contabil minoritar la fiecare patru elevi minoritari. Deşi pare absurd, paragraful permite această interpretare şi aplicare în formularea existentă.

Paragraful 5b, al art.36 vine cu precizarea că: În cadrul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal singulare în municipiu sau oraş, se acordă personalitate juridică, indiferent de numărul de elevi. Deci pentru români strângem cureaua, iar pentru minoritari suntem foarte darnici. Banii contribuabilului român sunt buni de primit, dar să se comaseze şi ei cu un liceu sau gimnaziu român nu pot primi.

Dacă pentru elevii români care au rămas fără şcoli (prin “grija” guvernului) se asigură transportul (acolo unde se asigură), paragraful 5c, al art.36, prevede pentru minoritari: …sunt sprijiniţi prin decontul transportului … sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul… Cu alte cuvinte elevii români în cel mai bun caz sunt duşi îngrămădiţi într-un microbus, iar cei minoritari în cel mai rău caz pot fi duşi de părinţi cu autoturismul pentru că se poate deconta, sau contribuabilul român plăteşte cazarea şi masa la internat pentru ei, cât o fi.

Art.36, paragraful 6 b: În unităţile şcolare cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale unul din directori va fi un cadru didactic din rândul minorităţii respective, cu respectarea competenţei profesionale. Asta ar însemna că într-o şcoală în care există o clasă cu o limbă de predare minoritară vor fi doi directori, deci o cheltuială suplimentară pentru contribuabilul român.

La pragraful 7 al art.36 se face precizarea: Cadrele didactice, care predau la grupe sau clase cu elevi aparţinând minorităţilor naţionale, trebuie să facă dovada competenţei profesionale în limba minorităţii respective şi au dreptul la pregătire şi perfecţionare în limba de predare. Fac excepţie cadrele didactice care predau limba şi literature română.

Care este efectul? Eliminarea profesorilor români din şcolile respective şi înlocuirea lor cu minoritari. O epurare etnică. Se pune întrebarea pentru ce ţară se pregătesc aceşti elevi minoritari dacă ei nu mai pot suporta nici un cuvânt românesc? Dacă nu sunt pregătiţi pentru România, de ce suportă contribuabilii români costurile?

Paragraful 8b: Pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, Ministerul… asigură manualele şcolare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităţilor şi manuale traduse din limba română. Este logic ca manualele de limbă minoritară să fie în limba respectivă, dar restul manualelor nu. În loc să se plătească drepturi de autor pentru un manual de matematică, de exemplu, se vor plăti drepturi de autor pentru 19 manuale. Cu alte cuvinte contribuabilul român plăteşte pentru drepturile de autor ale manualelor minoritare de nouăsprezece ori mai mult decât pentru dreptul de autor al manualului românesc, ca să scoată nişte absolvenţi care vor avea dificultăţi de comunicare cu românii.

În paragraful 10 din art. 36 se prevede că: În cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei…, va funcţiona şi o secţie de resurse de cercetare şi inovare în învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale. Vom avea aşadar câte o secţie pentru fiecare limbă, deci 19 secţii de cercetare de fapt, cu personalul corespunzător plătit evident de contribuabilul român. În final se va ajunge ca numărul cercetătorilor minoritari să fie mai mare ca al celor români, iar rezultatul cercetării să privească un segment foarte mic de elevi.

Pentru educaţia unui elev minoritar, contribuabilul român va trebui să plătească mai mult decât pentru un elev român, conform paragrafului 11 al art.36: În finanţarea de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, costul standard per elev şi preşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecţie, luând în considerare limba de predare. În cadrul acestor unităţi se are în vedere izolarea lingvistică, geografică şi numărul redus de elevi şi preşcolari. Acest coeficient de limbă se aplică şi în cazul unităţilor şcolare în limba română, aflate în condiţii similare. Ultima frază ar trebui să ne liniştească, pentru că în sfârşit sunt şi elevi români care beneficiază de un coeficient de limbă. Dar nu este decât praf în ochi. Tare mă tem că pentru limba română coeficientul de limbă va fi 1. Ceilalţi trei coeficienţi, de izolare lingvistică, geografică şi numărul redus de elevi, din moment ce nu sunt amintiţi şi în fraza respectivă înseamnă că nu se vor aplica. Nu  se aplică nici la preşcolari.

Dacă pentru elevii români legea stabileşte numărul minim pentru a forma o clasă la 20, pentru cei minoritari nu este stabilit un număr minim. Asta înseamnă că într-un sat în care sunt 18 elevi români şi doi elevi ţigani, pentru elevii români nu se poate forma o clasă, ei fiind obligaţi să înveţe în satul vecin, în schimb pentru cei doi elevi ţigani se poate forma o clasă cu număr redus. Este absurd? Da, dar legal dacă legea se adoptă.

Şi paragraful 1 din art.37 face o favoare românilor: În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.

V-aţi bucurat degeaba pentru că paragraful următor (2 a) precizează: Disciplina “Limba română“ se predă , pe tot parcursul învăţamântului preuniversitar, după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. Asta înseamnă un număr infim de ore, iar autorii studiaţi vor fi dintre minoritari. Evident că la manuale speciale de limbă română sunt necesare teste speciale, aşa cum rezultă din acelaşi paragraf, lit.b: Testele la disciplina limba şi literatura română se elaborează pe baza programei speciale şi lit. c) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din învăţământul preuniversitar şi lucrările semestriale pentru elevii din învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale se elaborează în baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul national. Rolul paragrafului 2 este ca elevii minoritari să nu se “obosească” cu învăţarea limbii române, dar să obţină calificative foarte bune. Are aceasta vreo relevanţă practică? Da pentru că media obţinută în liceu contează la admiterea în învaţământul superior. Este avantajarea elevului minoritar în detrimentul celui român. Apelarea la curriculumul national este praf în ochi, pentru că exprimarea cinstită era: textele de evaluare sunt unice indiferent de limba de predare.

Iată conţinutul paragrafului 3, din art.37: În învăţământul preuniversitar, activitatea de predare şi de educare la limba şi literatura maternă, la istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale respective şi la educaţia muzicală se realizează în baza programelor şi a metodologiilor specifice  elaborate de colective de experţi cunoscători ai limbii şi ai culturii minorităţilor respective şi aprobate potrivit legii. Vor fi manuale speciale, pentru fiecare minoritate, chiar şi la muzică. Se va studia şi o istorie paralelă cu Istoria României. Care va fi ponderea fiecăreia vor stabili experţii minoritari.

Dar pentru că minoritarii studiază Istoria României, şi românii vor trebui să studieze istoria minoritarilor, conform paragrafului 6b, art.37: În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale din România. În aceste condiţii în care în manualul de istorie trebuie introduse 19 manuale de istorie a minoritarilor va mai rămâne oare loc şi pentru istoria românilor?

Am folosit cifra 19 (18 plus UDMR-ul), când m-am referit la minorităţi naţionale, pentru că atâtea au reprezentanţi în parlament, dar ele sunt mult mai multe şi legea se va aplica la toate, aşa cum este ea formulată.

Degetul lui Toader, ca şi călcâiul lui Ahile, a arătat punctul slab al deputaţilor minoritari, adică sunt o anexă a celor aflaţi la putere. Deputaţii minoritari, la fel ca PDL-iştii, UDMR-iştii şi “independenţii“ s-au purtat ca o turmă cu privirea fixată pe degetul lui Toader. Situaţia este jenantă. Să votezi fără să ştii ce votezi, numai pentru că aşa a hotărât cineva? Se mai justifică, în aceste condiţii, reprezentarea în parlament a minorităţilor naţionale? Evident că nu. Ei nu reprezintă interesele minorităţilor respective, care suferă în urma măsurilor luate de actuala guvernare la fel ca restul românilor. Dovada este faptul că aceşti 18 deputaţi votează la moţiunile de cenzură de partea partidului de guvernământ. Pentru ca o organizaţie minoritară să fie reprezentată în parlament are nevoie de 7.000 de voturi. Un candidat român independent are nevoie de 35.000 de voturi pentru a intra în parlament. Dacă se continuă actuala politică referitoare la minorităţi se va ajunge la situaţia absurdă ca-n Parlamentul României să fie mai mulţi minoritari decât români.

Legea educaţiei naţionale are totuşi un merit şi anume acela de a arăta la ce situaţii absurde se poate ajunge prin forţarea separării învăţământului în limba maternă pentru minorităţile naţionale. De asemenea asumarea răspunderii guvernului pentru o asemenea lege ne dovedeşte de ce sunt în stare cei de la putere ca să rămână acolo: călcarea în picioare a intereselor naţionale fără nici o remuşcare.

Respingerea procedurii guvernului de către Curtea Constituţională este doar o pauză. Faptul că Senatul n-a găsit în articolele 36 şi 37 decât o rectificare: istoria şi geografia să se predea în limba română este deosebit de grav şi ne arată nivelul la care a ajuns patriotismul parlamentarilor noştri.

Problemele minorităţilor nu se pot rezolva decât apelând la modelul folosit în Franţa sau SUA.

(Delaware, Nov 2010)

      

1 thought on “Capcanele antiromanesti din Legea Educatiei Nationale

  1. Daca se merge pe linia asta cu invatamantul romanesc ma tem ca,
    vorba stimatului deputat Madalin Voicu,in cel mult 20 de ani,
    limba tiganeasca (pardon-romani!) va deveni limba oficiala a tarii romanesti iar tara nu va mai fi Romania ci RRomani(a)!Dar ce-i manau pe ei (nu in lupta!)in politica decat interesul lor si de gasca?!Interes national? Vorbe de adormit copii!
    Comentariul este foarte la obiect si poate-l vor citi si politicienii nostri ca sa vada cat sunt de dobitoci daca adopta legea in forma prezentata.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.