Lecţia de limba română (8)

Posted by Gabriela Petcu On December - 18 - 2010

                 Lecţia de limba română (8)

                                Lecţia 8

                       Alte dezacorduri

“instituţii noi create”

 

De ce nu este corect?

Cuvântul nou poate fi adjectiv (emisiuni noi) sau adverb (o emisiune nou creată). Atunci când nou stă înaintea unui adjectiv participial (precum creată), este adverb şi are forma invariabilă nou (nu se acordă). Este corect:

instituţii nou create

 

greşit despre noii veniţi în Liga I
  Se pare că noile venite nu sunt înregistrate
corect despre nou-veniţii în Liga I
  Se pare că nou-venitele nu sunt înregistrate

 

cea mai greu încercat`”

provincia chineză cea mai grav afectată

 

De ce nu este corect?

In acest exemplu, elemental cel face parte din structura gradului de comparaţie/intensitate superlativ relative (cel mai) al adverbului grav. Grav este, în această situaţie, adverb pentru că determină un verb la participiu, devenit adjectiv. Adverbul (provenit uneori din forma de masculin singular a adjectivului corespunzător) este o parte de vorbire invariabilă, al cărei superlativ se construieşte întotdeauna cu cel mai.

Corect:

provincia chineză cel mai grav afectată

 

Verbele a merita şi a risca, nu se folosesc cu pronume reflexiv, în vorbirea îngrijită.

greşit Se merită să faci această investiţie
  Sunt şanse mari să pierd, dar mă risc.
corect Merită să faci această investiţie
  Sunt şanse mari să pierd, dar risc.

 

atât …, cât şi…

Atât…, cât şi formează o pereche sau, altfel spus, sunt elemente corelative (ceea ce înseamnă că trebuie să apară împreună, când sunt folosite pentru coordonare).

Exemplu:

greşit Fetiţa are o mătuşă, cât şi alte rude care doresc să aibă grijă de ea.
corect Fetiţa are atât o mătuşă, cât şi alte rude care doresc să aibă grijă de ea.
sau Fetiţa are o mătuşă, precum şi/ca şi/dar şi alte rude care doresc să aibă grijă de ea.

 

decât în partea de sud-est va mai ploua”

greşit Am obţinut decât faptul că nu vor să comenteze.

 

De ce nu e corect?

Adverbul decât (sinonim cu numai, doar) se foloseşte numai într-un enunţ în care verbul este la forma negativă.

Corect ar fi fost:

Nu am obţinut decât faptul că nu vor să comenteze.
Am obţinut numai/doar faptul că nu vor să comenteze.

 

                                      Greşeli de utilizare a prepoziţiilor

Enunţuri întâlnite:

s-a limitat doar în a întocmi acest raport

trăiesc după o zi pe alta

un trecut ce v-a introdus, de fragedă pruncie, cum s-ar spune, în tema politică

Obama a obţinut votul a 91 procente

 

Acestea conţin greşeli de utilizare a prepoziţiilor. S-a folosit o prepoziţie în locul alteia sau s-a omis o prepoziţie.

Corect ar fi fost să se spună:

s-a limitat doar la a întocmi acest raport

trăiesc de pe o zi pe alta

un trecut ce v-a introdus, din fragedă pruncie, cum s-ar spune, în tema politică

Obama a obţinut votul a 91 de procente

Prepoziţia datorită (ca şi mulţumită, graţie) impune substantivului următor cazul dativ.

Exemplu:

greşit datorită agilităţii sale şi a rezistenţei şasiului
corect datorită agilităţii sale şi rezistenţei şasiului

 

ca şi contribuabil, ca şi ghid”

greşit eu, ca şi contribuabil, vin şi spun
  agenţia de turism la care lucrează ca şi ghid

 

corect eu, în calitate de contribuabil, vin şi spun
  agenţia de turism la care lucrează ca ghid

 

De ce nu e corect?

Şi se poate alătura lui ca numai în cazul în care acesta este folosit pentru a exprima comparaţia (A luat aceeaşi notă la teză ca şi mine), nu pentru a arăta calitatea sau relaţia (Ca şi turist, am vizitat multe locuri exotice, Ca şi comportament, Ion e un băiat ciudat). În cazul în care vrem să evităm o cacofonie, apelăm la alte mijloace, în funcţie de context: în calitate de (În calitate de coleg, îţi spun că nu ai dreptate), drept (A fost desemnat drept campion european la box), fiind (A fost considerat ca fiind cel mai bun) sau chiar omiterea lui ca (A fost ales conducător) etc.

“eu aş vrea ca să scoateţi”

greţit dacă vreţi ca să vă înscrieţi

 

De ce nu e corect?

Ca să trebuie folosit numai pentru a introduce o propoziţie subordonată circumstanţială de scop (finală). În cazul tuturor celorlalte subordonate (completive – directă, indirectă etc. -, subiectivă, predicativă), conjuncţia să nu trebuie înlocuită prin ca să. Elementele ca şi să nu trebuie înlocuită prin ca să. Elementele ca şi să pot apărea însă disociate, în diferite tipuri de subordonate necircumstanţiale (Nu vreau ca Ion afle de greşeala pe care am făcut-o).

Ar fi trebuit să se spună:

corect dacă vreţi vă înscrieţi

 

                                                                                                                     Va urma.

Gabriela Petcu

decembrie 2010

2 Responses to “Lecţia de limba română (8)”

  1. florica gyarmath says:

    Extraordinar cum au involuat generatiile. Am terminat romana in 1968 si astfel de greseli nu se faceau pe atunci. Lumea vorbea mult mai corect. La dialectologie am invatat aceste greseli dar la capitolul graiuri. Intr-adevar le sesizez destul de des acum si ma “zgarie pe creier”. Este greu sa-i inveti si pe copii cum este corect pentru ca si le insusesc doar la lectia de romana, le stiu teoretic dar le folosesc in vorbirea curenta. Dupa mine, asta este urmarea traiului lor intr-o familie neinstruita. Si acum sunt foarte multe in Romania… Am o casa la tara si acolo sa vezi ignoranta….Dogma, superstitie si religie intr-un amalgam care ar uimi si pe bastinasii din Machu Pichu.

  2. Marius says:

    Aud, din ce in ce mai frecvent, in special la tv, expresia ”in raport de”, folosita mai ales de juristi, avocati, procurori, etc. Ex: ”in raport DE faptele mentionate, s-a dispus inceperea urmaririi penale”. Parca n-ar fi chiar corect, ce spuneti? N-ar fi corect ”in raport CU”? Bine, nici juristii pe care ii vedem la tv nu sunt niste somitati in comunicare si cu precadere in exprimare, asa cum ar trebui sa fie, dar….

Leave a Reply

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors