Cucuveaua și vuvuzeaua

Posted by Stefan Strajer On September - 4 - 2010

Cucuveaua și vuvuzeaua

 

Auror: Cornel COTUȚIU

Într-o „anumită parte a presei” din primii ani postedembriști circula o sintagmă care se preta la conotații și atribuiri de valențe simbolice fel de fel: „Cucuveaua de la Cotroceni”. Președintele României era „săracul” kgb-ist Ion Iliescu.

Acum se ițește o nouă expresie: „Vuvuzeaua de la Cotroceni”, cu diferența că președintele țării, Traian Băsescu, cârmaci fiind, ține muștiucul în gură, dar zgomotul se produce la palatul Guvernului. Apoi, premierul Boc îl amplifică, asta chiar dacă din ce în ce mai puțini votanți se mai lasă impresionați de cei trei mici, o bere și o găleată de plastic pe care le-au primit la alegerile anterioare.

„Popolul suveran” a asistat în zilele acestea la un spectacol intitulat „Remaniere portocalie”; autor: jucăușul de la Cotroceni. Adică: șase hălci de osânză (cabotini și maeștri în furtișag, demagogie, impostură) au fost schimbate cu personaje proaspete ori reciclate. Altfel spus: să vină alții, care vor deprinde „arta” guvernării României, buzunărind un popor, ascunzând gunoiul sub preșul pretinsei democrații, mințind cât încape și adulându-l pe mare Cârmaci.

O paranteză: tovarășul  Marko Bela, în acest act al guvernării, are o tehnică simplă, dar extrem de eficientă: Dacă vă atingeți de miniștrii mei unguri, pa!, ne retragem și voi, portocaliilor, pierdeți sprijinul nostru, iar pentru o minimă majoritate de care ați avea nevoie în actul decizional nu aveți decât să vă machiați cu cosmeticalele coanei Udrea, cea care e luminița pe care Traian Băsescu o vede după ce străbate tunelul (politic, desigur). Deci, Băsescu/Boc – ciocu mic! Ba chiar, uneori, „hallgas!”

„Popolul suveran” confundă (nevinovat sau voit) două verbe: „a remania” și „a remaia”.

Să vedem: „a remania” înseamnă a aduce îmbunătățiri în cuprinsul unei lucrări, în organizarea unei instituții, în componența unui guvern etc. Ei bine, ce să remaniezi în sânul puterii executive care a bramburit o țară de second-hand (cum a numit-o Cârmaciul de la Cotroceni într-un recent interviu execrabil)? Sunt doar experimente pe buzunarul contribuabilului.

Dar „a remaia”? Iată: a reface (la un ciorap, la un tricot) firele deșirate, prinzând ochiurile scăpate, rupte, cu ajutorul unui instrument special. Ei bine, nu e nevoie de un mare efort de substituție, pentru a găsi corespondenți reali, potriviți expresiilor conținute în definirea noțiunii. Concret: Care sunt firele deșirate în România de azi? Dar ochiuri scăpate, rupte? Cine e instrumentul special în efortul de cârpoceală a unui dezastru? De la centru până la talpa țării veți găsi date, fapte concrete, oameni încadrabili în conturul semantic al sintagmelor de mai sus. Și veți recunoaște că e mult mai potrivit verbul „a remaia” (nu ca o soluție, ci ca o pecete calificativă!) pentru penibila comedie parlamentar-guvernamentală, regizată de Cotroceni, în care suntem siliți să supraviețuim.

Cornel COTUȚIU

Leave a Reply

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors