Paul Leu – Un condei transcontinental

Posted by Stefan Strajer On June - 10 - 2010

 PAUL LEU – UN CONDEI TRANSCONTINENTAL

Autor: Prof. Octavian NESTOR (Suceava, România)

Pentru profesorul şi scriitorul Paul Leu viaţa a însemnat, de la bun început, o opţiune clară – Cartea şi Şcoala. Drumul său a tăiat drept, fără ezitări şi ocolişuri, fără aventuri debordante, dar şi fără prăbuşiri inerente firilor exaltate.

Prezent printre semenii săi, ca o istorie vie a Ţării de Sus a Moldovei, cu aura unui senator roman, Paul Leu era, paradoxal, aproape şi departe, asemenea acelor înţelepţi care privesc lucrurile de sus, de foarte de sus şi înţeleg din acestea mai mult decât cei care se confundă cu ele. Aşa a rămas şi este istoricul, criticul literar, etnologul şi muzicologul Paul Leu, la cei 83 de ani ai existenţei sale.

Multe din cărţile publicate de Paul Leu fac parte din „genul celor pe care îţi face plăcere să le priveşti, să le atingi, să le răsfoieşti, nu doar interesat, să te cufunzi in lectura lor, reuşesc, în avalanşa de titluri noi a fiecărei zile, să atragă atenţia specialistului şi suceveanului”, remarca un cronicar referindu-se la perioada activităţii bucovinene.

În bogăţia de prezenţe editoriale, cele mai multe gravitează în jurul relaţiei S. FI. Marian – Paul Leu. „Este o relaţie peste care nu se va putea trece în istoria literaturii noastre, plătită cu o viaţă, dar şi în măsură să răsplătească o viaţă”[i].

Pe o bază factologică solidă, scriitorul-cercetător a dezvăluit relaţiile ştiinţifice ale lui Simion Fl. Marian cu Academia Română, Junimea, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, Jan Urban Jarnic, Gustav Weigand, Angelo de Gubernatis, A. E. Picot, Hugo Schuchardt, Matthias Friedwagner, Henry Carnoy, prinţesa Ştefania a Austriei şi mulţi alţii, a determinat, cu precizie, locul academicianului de la Suceava în procesul constituirii etnografiei, etnobotanicii române şi europene, a publicat numeroare facsimile şi manuscrise inedite, cum sunt cele patru volume de  Basme populare româneşti, apărute la editurile Minerva şi Euroland şi republicate, de Ioan Şerb, în Colecţia Arcadia a Editurii Grai şi Sufle-Cultura naţională, volumul de Nuvele şi amintiri  etc.

Continuându-şi neobosit prodigioasa activitate editorială, de valorificare a moştenirii culturale bucovinene, la ediţia a VI-a a Festivalului de Etnografie şi Folclor Simion Florea Marian, care a avut loc la Suceava, între 2-4 octombrie 1998, etnologul Paul Leu, sub genericul: 1998, anul editorial S. Fl. Marian, a lansat opt cărţi, realizate din ineditele creatorului etnobotanicii, dintre care şapte au apărut în România, iar unul la Miami, Florida.

După ce a cercetat aproape jumătate de secol istoria culturii şi literaturii române din Bucovina istorică, cu precădere, instituţii şi personalităţi (germane şi române) din ultima sută de ani a stăpânirii austriece, emin3entul pedagog a hotărât să facă cunoscute nepoţilor principalele momente ale vieţii zbuciumate prin care a trecut.

Pe când abia începuse să redacteze primele pagini ale lucrării memorialistice Lumea prin care am trecut, răsfoind, în 2001, o culegere de documente extrase din Arhivele MAI, de un gazetar străin de rigorile editării ştiinţifice, cercetătorul a fost impresionat de conţinutul şocant şi de bogăţia informaţiilor ce dezvăluiau, din interior, mecanismul represiv folosit de poliţia politică comunistă pentru a izola poporul român de civilizaţia din care făcea parte şi a transforma România într-o colonie sovietică.

„Repertoriul bibliografic al lui Paul Leu relevă o temeinică activitate în domeniul regionalismului cultural, de unde explorări exemplare în ethosul bucovinean, în special, preciza academicianul Constantin Ciopraga.

Cercetările aprofundate privind rolul unor personalităţi ca S. Fl. Marian, Ciprian şi Iraclie Porumbescu mi se par fundamentale, iar faptul (fericit) că multe comentarii au găsit răspândire în limba engleză contribuie la informarea studioşilor de pe diverse meridiane.  

Noua carte, despre dinastia de ierarhi-martiri, pe nume Leu, reactualizează meritele unor pilduitori slujitori ai altarului. Apreciez, în special, documentarea riguroasă şi tonul polemic adecvat. Cred că volumul Episcopi români răpiţi şi asasinaţi de KGB, Fundaţia Episcop Grigorie Leu, Bucureşti, 2005, contribuţie istoriografică de mâna întâia, va intra în atenţia istoricilor Bisericii Ortodoxe Române”[ii].

În ultimii 10 ani, Paul Leu a publicat patru volume de istorie contemporană şi, nu peste mult timp, va da tiparului pe un al cincilea, Grigorie Leu, arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

În cărţile tipărite în cel de al III-lea mileniu, dincolo de opţiunea religioasă a fiecărei monografii, Paul Leu a restituit posterităţii istoria contemporană neştiută a României, a evidenţiat adevăruri simple, inedite, trăite de autor şi atestate documentar, ce oferă o lectură extrem de interesantă, palpitantă, convingătoare, susţinută de un fluid epic cu nuanţe satirice.

Aşa cum a remarcat şi scriitoarea Angela Furtună, “în această epocă a defrişării arhivelor, Paul Leu „a adunat cristal după cristal, ca într-un mineral perfect, prezentând în volumul Răpit de KGB şi condamnat la moarte adevăruri dureroase din istoria noastră.

Cercetând ca un adevărat detectiv şi prezentând cu acribie informaţiile scoase din arhive, Paul Leu ne oferă o carte de istorie cu titlu de roman poliţist în care, aşa cum a mărturisit el, „a aşezat faţă în faţă documente extrase din arhiva Comitetului Naţional Român din Washington D.C. şi din arhivele Securităţii” pentru a contura efigia arhiepiscopului exilului românesc Victor Vasile Leu”[iii].

De la prima lecturtă a volumelor de istorie contemporană se evidenţiază verticalitatea caracterului său şi osmoza dintre viaţa trăită, document şi cuvântul autorului, iar fraza ofensiv-inteligentă e mai mult o armă de atac împotriva minciunii şi a imposturii,

Ori de câte ori se relativizează dictatura comunistă, se încearcă escamotarea şi cosmetizarea crimelor, terorii şi a trădării, iar fostele reţele se reactivează, Paul Leu, prin cuvântul său, încearcă să le bareze, să le arate opiniei publice aşa cum au fost ele în realitate.       

Acum, cercetătorul româno-american trăieşte alături de familia fiicei sale, în Seattle, Washington, dar preocupările sale continuă cu aceeaşi intensitate, situându-se printre cei mai proeminenţi şi activi intelecuali ai emigranţilor români din Statele Unite ale Americii, Canada, Australia şi Europa, după cum se poate constata şi din numeroasele colaborări la reviste ce apar pe mai multe continente, sau prin participarea la diverse simpozioane internaţionale.

În cadrul Săptămânii Culturale anuale, de la Câmpul Românesc din Hamilton-Canada, la 23 iulie 2009, cerctătorul istoriei contemporane  a conferenţiat despre Geneza monografiei  “Răpit de KGB şi condamnat la moarte, după cum rezultă şi din numeroasele informaţii publicate de  presa românească de pretutindeni.

„Seara a continuat cu o interesantă prezentare de diapozitive din Cambodia şi Vietnam, comentate doct de Prof. Dr. Claude G. Matasă.

A urmat un alt profesor, un cercetator istoric, Paul Leu, venit de la Seattle, a prezentat martiriul unui preot ortodox. A impresionat când din sală a luat cuvântul un fost deţinut politic care a împărtăşit închisoarea şi lagărul cu preotul martir. Amintirea l-a emoţionat, ne-a emoţionat”[iv].

În iulie 2010, Condeiul Transcontinental nu va lipsi de la festivităţile organizate de Asociaţia Culturală Română din Hamilton şi va vorbi despre Participarea lui Emil Bodnăraş la sovietizarea României.

Activitatea sa de scriitor, de cercetător, de om al şcolii, este evidenţiată de bibliografia de referinţă a unor publicaţii academice şi de specialitate, de presa pedagogică, de monografiile mai multor instituţii de învăţământ pe unde a trecut, de dicţionarele apărute pe diverse meridiane şi paralele ale Terrei şi de prezenţa lucrărilor sale în cele mai importante biblioteci ale ţării şi ale lumii contemporane, dovedind astfel că omul sfinţeşte locul şi nu invers, cum cred mulţi.

Paul Leu s-a afirmat în cultura românilor de pretutindeni prin cele circa 700 de studii, eseuri, articole, documente, scenarii, filme şi interviuri TV, studii, documente, fotografii şi recenzii difuzate în România [în peste 65 publicaţii], în presa  refugiaţilor români din Australia [Buletinul de Informaţii al Asociaţiei Românior din Australia şi Rădăcini], Canada [Alternativa şi Observatorul din Toronto, Românul Canadian], Statele Unite ale Americii, [Curentul internaţional, Gândacul de Colorado, New York Magazin, Romanian Meridian, Romanian Times], Republica Moldova [Revista de Lingvistică şi Ştiinţă Literară] şi în alte spaţii geografice ale Terrei.

În cele 41 volume apărute la diverse edituri din România şi străinătate, în textul coloanei sonore a filmului Remember-Ciprian Porumbescu, în interviurile susţinute la radio şi televiziune, în emisiunea Dans pe sârmă, de la PLUS TV, redactată de Doru Popovici şi în altele împrejurări, Paul Leu a comunicat şi comunică multe adevăruri nespuse încă.     

Un aspect semnificativ al locului pe care-l ocupă Paul Leu, în cultura românilor de pretutindeni, este stabilit nu numai de cele relatate în circa 19 dicţionare, în câte a apărut până acum, numele său, ci şi în Dicţionarul etnologilor români, întocmit de Iordan Datcu, la care se mai adaugă şi dedicaţia: „Confratelui Paul Leu, merituos exeget al operei lui S. FI. Marian, preţuirea şi prietenia autorului acestei ediţii”.

Lucrările monografice şi de istorie contemporană ale lui Paul Leu au fost difuzate în ţară, şi la schimb internaţional, de către Biblioteca Naţională a României şi Biblioteca Universitară din Bucureşti, la peste 50 biblioteci naţionale şi academice din lume, precum şi prin intermediul Catalogului Electronic TINLIB, a Library of Congress USA, din Washington DC, Cornell University Library din New York, Indiana University Libraries din Bloomington, Washington University Library din Seatlle etc.etc.

Contribuţia sa ştiinţifică a fost receptată şi selectată nu numai de bibliografia de referinţă academică din limba româna şi germană (Erick Bech, Bibliographie zur Kultur und Landeskmunde der Bukowina. Literatur aus den Jahren 1965-1970, Dortmund, 1985 şi 1966-1967, din 1999, apărută la Wiesbaden), ci şi 13 dcţionare în limba engleză, publicate în USA şi la Cambridge, Anglia, cum ar fi a XI-a ediţie a International Directory of Distinguished Leadership, Dictionary of International Biography ediţiile 32, 33, 34 sau 2000 Outstanding Intellectuals of the 21st Century, 4th edition etc.

NOTE


[i] Octavian Nestor, Între Suceava şi Washington: “Un condei pe două continente”, în Suplimentul Literatură & artă al cotidianului  Crai nou, nr. 4847, din 20 septembrie 2008.

[ii] Vezi Reverberaţii  în: Paul Leu, Martiri ai Bisericii Neamului, Ediţia a-II-a revăzută şi adăugită, Fundaţia Episcopul Grigorie Leu, Bucureşti, 2006, p. 365.

[iii]Tiberiu Cosovan: Lansare de carte„Răpit de KGB şi condamnat la moarte”, de Paul Leu, în NordLitera, Actualitatea, Postat: Marţi, iunie 02 @ 22:28:22 EEST, preluat de Buletinul de informaţii a românilor din Australia, Fairfeld NSW, Sydney, Australia, nr. 5, septembrie-octombrie 2009, p. 15, 2009.

[iv] Corneliu Florea, La Câmpul Românesc, în revista trilingvă Alternativa/THE ALTERNATIVE/ L’ALTERNATIVE,  Toronto-Canada, ANUL 7 Nr. 69 – august 2009 – Ediţie electronică, republicat de Curentul Internaţional, săptămânal independent de ştiri şi opinii, Detroit, Michigan etc.

One Response to “Paul Leu – Un condei transcontinental”

  1. Oana says:

    Mi-a fost profesor de limba și literatura română, la Liceul ”Ștefan cel Mare” din Suceava.

    O persoană pedantă, îngrijită, cu o ținută remarcabilă care impunea respect.

    Ca și profesor era extrem de exigent.

    Mulțumesc, domnule profesor Paul Leu!

    Oana Rotariu (fostă Doboșeriu), cu drag!

Leave a Reply

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors