Un paradox tipic romanesc

Posted by Stefan Strajer On May - 6 - 2010

Un paradox tipic romanesc

Autor: Grigore L. Culian (New York Magazin)

Daca punem in balanta vocabularul colorat – uneori golanesc! – al presedintelui Traian Basescu si limbajul de lemn, servilismul si incompetenta premierului Emil Boc, comparandu-i pe cei doi cu actualul ministru de Externe al Romaniei, Teodor Baconschi, e foarte greu sa nu ne intrebam: cum e posibil ca ultimul sa fie subalternul primilor doi? Elegant, educat, dotat cu simtul umorului si un excelent comunicator, dl ministru de Externe pare un personaj venit din alta lume in politica romaneasca, acea lume unde se poate purta un dialog civilizat (chiar si cu presa!), fara bascalia de doi lei (transmisa in direct la tv sau radio) cu care ne-au obisnuit politicienii damboviteni in ultimii 20 de ani.

Asta a fost impresia pe care mi-a lasat-o dl Teodor Baconschi dupa intalnirea de luni, 3 mai (Ziua Mondiala a Libertatii Presei!) desfasurata la Consulatul General al Romaniei din New York, unde au fost prezenti jurnalisti, oameni de afaceri, membri ai Comunitatii Romanesti din New York, dar si inalti oficiali ai statului roman – precum dna Simona Mirela Miculescu (ambasadorul Romaniei la organizatia Natiunilor Unite), dl Adrian Vierita (ambasadorul Romaniei la Washington, D.C.) si dl Pietro Lucian Pavoni (consulul general al Romaniei la New York).

Dar sa revin la intrebarea initiala: cum a ajuns dl Baconschi subalternul lui Traian Basescu si Emil Boc, in loc sa fie invers? Raspunsul il putem gasi destul de usor dupa o scurta analiza a “varfurilor” clasei conducatoare, dar si a societatii romanesti. Intr-o tara (Romania) in care penibilul smecheras de cartier Gigi Becali si fiica cea mica a presedintelui, agramata Elena (“EBA”) Basescu, sunt europarlamentari; unde legea e un instrument de santaj impotriva adversarilor politici (aflat in mana Puterii, oricare ar fi ea); unde comunismul a fost condamnat – pe hartie si fara urmari in Justitie! – chiar de catre profitorii regimului (ex: Traian Basescu, Vladimir Tismaneanu), asta in timp ce adevaratii disidenti (ex: Paul Goma, Vasile Paraschiv) sunt umiliti, iar calaii lor traiesc linistiti din pensii grase; unde zeci de mii de romani au fost deposedati (in mod abuziv si neconstitutional, printr-un decret dat de Ceausescu) de cetatenia romana, iar acum li se cere sa “redobandeasca” un drept pe care il au inca de la nastere (fiind obligati sa si plateasca, validandu-se astfel o lege stramba lasata in vigoare de cei care au “condamnat” comunismul!); unde noii comisari ai Culturii Romane, in frunte cu antiromanul Horia -Roman Patapievici, promoveaza obscenitatea folosind argumentul “modernismului” si lovesc fara mila in tot ceea ce reprezinta cultura si spiritul acestui popor; unde terorismul cultural a devenit o arma de control menita sa distraga atentia populatiei de la dezastrul economic, politic, social si cultural prin care trece Romania; unde copiii vad la televizor (la ore de maxima audienta!) femei despuiate si violenta; unde mitocania presedintelui atrage aplauzele prostimii infometate; unde o parte dintre intelectuali au facut pact cu minciuna, impostura si ipocrizia, in schimbul confortului asigurat de colaborare, nu e de mirare ca dl ministru Teodor Baconschi e subalternul lui Traian Basescu si Emil Boc.

O buna parte din cele scrise mai sus si situatia de la Institutul Cultural Roman din  New York (unde arogantii angajati ai Institutului deruleaza unele “proiecte” – in afara celor bune – paralele cu realitatile din Comunitatea Romaneasca) le-am prezentat luni dlui ministru de Externe, fiind sustinut in afirmatii de Lia Lungu si de scriitoarea Mirela Roznoveanu, iar prof. univ. dr. Silvia Burdea a punctat foarte clar anomaliile din sistemul romanesc de invatamant. Din pacate, am primit un raspuns foarte politicos, dar evaziv, care facea trimitere la “libertatea de exprimare” in cadrul actiunilor ICR si la “pragul psihologic” peste care unii dintre noi (cei mai varstnici) trec ceva mai greu dupa caderea comunismului. Sunt curios sa aflu cum ar trece dl ministru “pragul psihologic” daca pe cladirea din 38 Street, institutie oficiala a statului roman, ar fi pictata o svastica, iar ofiterii SPP ar fi imbracati in uniforme ale Gestapo-ului (in numele “libertatii de exprimare”)! Interventia brutala in discutie a Oanei Radu, “locotenentul de serviciu” al directoarei ICR-NY, Corina Suteu, l-a impiedicat pe dl Baconschi sa raspunda punctual la intrebari, iar iesirea de mahala a ICR-istei a umbrit un dialog purtat civilizat pana in acel moment.

Cred ca dl Teodor Baconschi este “omul potrivit la locul potrivit”, desi mi-e greu sa accept ideea ca “superiorii” Domniei Sale se numesc Traian Basescu si Emil Boc! Este un paradox tipic romanesc, dar vom vedea daca ordinea se va schimba in 2013…

New York, 4 mai 2010

Grigore L.Culian

One Response to “Un paradox tipic romanesc”

  1. ROBERT HORVATH says:

    AGENTIA DE INFORMATII MEDIA :

    Cum l-a scapat Sarkozy pe Basescu
    Miercuri, 5 mai 2010 16:10 | 1282 vizualizari | Anchete

    Un scandal international a fost cat p-aci sa izbucneasca in 2008

    Ziarele si opinia publica din Franta cereau redeschiderea anchetei de la Rouen, legata de incendierea a 37 de nave * Pe baza marturiei din 1998 data lui Sorin Rosca Stanescu la Prima TV * Totul a pornit de la un articol de al lui Andrei Badin in Jurnalul National * Au intervenit Baconski, Ungureanu si Cavalerii de Malta

    Un fost ofiter SIE, pensionat fortat de Razvan Mihai Ungureanu la sfarsitul anului 2008, pe motive oarecum politice, si care actiona pe teritoriul Frantei ne-a povestit sub protectia anonimatului – dar din acest punct de vedere, avem si noi rezervele noastre – cum a fost scapat Traian Basescu de Nicolas Sarkozy de la un urias scandal international, ce ar fi fost determinat de redeschiderea in februarie-martie 2008 a dosarului legat de incendierea a 37 de nave la Rouen, din iarna lui 1981, soldat si cu poluarea Senei cu hidrocarburi.

    Redam declaratia fostului ofiter SIE:

    “Totul a pornit de la un articol de al lui Andrei Badin din Jurnalul National, din ianuarie 2008, cu putin inaintea vizitei fulger a presedintelui Frantei in Romania, legata de gaz de France. Acesta povestea incidentul de la Rouen, despre faptul ca Basescu era atunci de trei luni comandant de cursa lunga si ca a izbutit sa incendieze 37 de nave, plus nava Arges pe care o comanda. A stat atunci in ancheta 28 de zile, dar francezii n-au izbutit sa gaseasca o vina directa. Statul roman condus de Ceuasescu atunci era in relatii inca bune cu francezii si tocmai ce venise la putere Francois Mitterrand, asa ca s-a pus batista pe tambal, contra unei sume de 12 milioane de dolari, care apoi au fost scazuti din relatii de import – export pe care le stie bine, de pilda, domnul Dan Voiculescu. Dar chestiunea cu incendierea este cunoscuta. S-a prescris apoi in termenul legal, iar Basescu i-a acordat un interviu lui Sorin Rosca Stanescu cu care se afla atunci in relatii bune, la Prima TV, in ’98, prin vara, deci trecusera 17 ani, iar prescrierea era de 15. Si i-a povestit lui Rosca Stanescu, dar si telespectatorilor ca el a provocat de fapt incendiul, ca vina ii apartine, dar i-a fentat pe francezi, ca a inlocuit niste piese de la nava Arges ca sa se piarda urma locului de unde a izbucnit focul si, deci a vinovatului. Francezii n-ar fi aflat cum i-a pacalit Basescu, daca nu si-ar fi adus aminte Badin si care a citat din acel interviu. Ziarele frantuzesti au preluat articolul lui Badin si a aparut un imens curent de opinie anti-Basescu in Franta, dar si anti romanesc, asta chiar pe cand venise Sarkozy la Bucuresti. Ce se vede si azi, curentul asta negativ, apropo de salutul romanesc. Opinia publica si ziarele au cerut redeschiderea anchetei, care se face la instanta suprema, cu acordul presedintelui, conform legislatiei si numai daca exista motive temeinice ca hotararea ramasa definitva si apoi prescrisa este insatisfacatoare. Acum motivele existau. Caci Basescu recunoscuse. Era deci in februarie 2008. Sarkozy nu era presedinte de multa vreme, dar il simpatiza inainte de asta pe Basescu. Pe scurt, procuratura a cerut redeschiderea dosarului pe baza marturiei vinovatului, urma ca sa se prezinte probe la Curtea de Casatie. Ambasador la Paris era Theodor Baconsky, fiul cunoscutului poet. Care acum e ministru de Externe. La SIE era tot Ungureanu, fostul ministru de Externe. Pe noi ne bagase in alerta fata de serviciile secrete franceze. Ambii cu relatii bune la varf in Franta, ambii din ordinul Cavalerilor de Malta ca si Sarkozy. Si din tot felul de alte realtii masonice. Basescu nu avea legaturi de acest tip, dar in 4 februarie 2008, Sarcozy a facut vizita aia la Bucuresti. Asa scrisese si Badin materialul, in 30 ianuarie 2010, si de aceeea a atras atentia presei franceze, venita masiv la Bucuresti cu prilejul vizitei, care apoi i-a cerut lui Sarkozy sa caute vinovatul de la Rouen. Sarkozy era intr-o situatie dificila caci tocmai se intorsese de la Bucuresti si se pupase cu Basescu si era pe val chestiunea cu Gaz de France, care trebuia facuta neaparat. Revenind la momentul ala, asa ca s-a trecut cazul de la Curtea de Casatie la Consiliul de Stat. De aici, pe filiera malteza, cu sprijinul lui Baconsky si Ungureanu, dar si cu afacerea GDF SUEZ s-a oprit treaba, iar opinia publica din Franta a lasat-o moarta. Au intervenit si americanii, ca s-o lase asa, ca nu da bine in NATO. Si asa a murit. Dar de atunci, Sarcozy l-a tratat pe Basescu ca pe un nimeni, ba chiar la cateva summit-uri i-a intors si spatele ostentativ. Chestiunea s-a tratat repede, pana la inceputul lui martie, caci pe 4 martie, imi aduc aminte ca era coincidenta cu cutremurul din 77, Baconsky a fost numit, drept recompensa, ambasador plenipotentiar si in Andorra si Monaco. Apoi l-a facut ministru de Externe, iar pe Ungureanu, pai lui i-a dat puteri depline. S-a rezolvat apoi si preluarea cu GDF SUEZ. Iar basescu a mai fost in Franta in mai 2009, dar pe chestiuni economice, legate de mediul de afaceri, iar Sarkozy l-a trecut repede in revista, i-a dat mana in mare viteza. Cam asta a fost…”

    Nu cu multa vreme in urma, Emil Constantinescu a recunoscut pe un post de televiziune ca, pe vremea cand era presedinte al Romaniei, s-a opus arestarii lui Traian Basescu in dosarul Flota ca sa nu iasa un scandal urias si sa nu se compromita aderarea la UE. Si Adrian Nastase a spus ca pe vremea cand era prim-ministru a influentat dosarul Flota, in sensul ca basescu sa nu fie arestat. Prilejuite de aceste doua declaratii au sosit la Agentia de Investigatii Media si spusele ofiterului SIE la care am facut referire anterior.

    Mihail Fagarasanu

Leave a Reply

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors