Monarhia romana. Inceput frumos, final rusinos (3)

Posted by Stefan Strajer On March - 1 - 2010

Inceput frumos, final rusinos. Monarhia romåna
Partea I. Regele Mihai I påna la 23 august 1944

Istorie Regala

Autor: Aurel Sergiu Marinescu

 
Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen s-a nascut la 25 octombrie 1921, in castelul Foisor de la Sinaia. Scoala primara a terminat-o in noiembrie 1932.
Cånd tatal sau a renuntat la tron, pentru a treia oara, el a devenit rege la vårsta de sase ani. S-a constituit atunci o Regenta – un consiliu care a condus in numele lui, format din printul Nicolae (unchiul sau, fratele lui Carol), Buzdugan, primul presedinte al Curtii de Casatie si Patriarhul Miron Cristea. Ei au exercitat prerogativele regale dupa moartea regelui Ferdinand I (20 iulie 1927) påna la revenirea lui Carol ca rege (la 8 iunie 1930).
Tutelat de femei
Copil fiind, s-a aflat in permanenta alaturi de doua femei: mama lui, printesa Elena a Greciei, singura prin divortul de Carol II, iar cealalta fiind matusa lui, ducesa de Spoleto, ulterior devenita ducesa d’Aosta; doua femei parasite de sotii lor.
Cånd tatal sau a fugit din Romånia insotit de Elena Lupescu, Mihai a fost uns rege – la 6 ani – si se spune ca, plångånd si-a intrebat mama: „Ce inseamna sa fiu rege? O sa mi se ia jucariile?”
Dupa 25 octombrie 1939 pe långa ca era print ereditar al tronului (pe care il ocupase din 1930 tatal sau, fara vointa tarii) mai era senator de drept; membru al Academiei Romåne si sublocotenent in armata, titluri date din lichelism si linguseala politica caci el nu a studiat decåt 8 clase de liceu (cum era pe vremea aceea, n.n.).


Spre deosebire de alte vlastare regale care studiaza la scoli militare de prestigiu (fara nici o discriminare) – din tarile lor sau la faimoase universitati, Mihai a terminat 8 clase de liceu facute la o scoala din cadrul palatului; cu profesori alesi din diferite licee iar la sfårsitul fiecarui an scolar, la examen participa ca spectator si tatal sau, Regele Romånilor, asa ca niciun profesor nu-si risca cariera si poate viata sa puna in „incarcatura” odrasla regala. Clasa scolara in care a studiat – dupa un program scolar normal – a fost compusa din circa 12 elevi recrutati din toate mediile sociale. Deci nicio universitate n-a fost onorata de Mihai. Copil fiind insa a avut o viata fara bucurii intre cele doua femei austere. Baiatul era inspaimåntat si de bunica sa, regina Maria (care numai model de moralitate nu a fost) care i-a interzis sa se joace cu o fetita. O a patra femeie care a avut mare influenta asupra lui Mihai a fost miss Saint-John careia el ii datoreaza cunoasterea la perfectie a limbii engleze ca si talentul cu care cånta la pian.
In 1930, cånd tatal sau s-a urcat pe tron, printesa Elena – mama lui Mihai – si sora ei, au parasit Romånia iar el a devenit print mostenitor cu titlul de mare voievod de Alba-Iulia. Din acel moment a cincea femeie se intercala in viata lui, Elena-Magda Lupescu (Wolf), amanta regelui Carol II.
Regele Mihai I bun mecanic
Mihai s-a refugiat in unele divertismente: s-a ocupat de mecanica auto, tåmplarie si nu este gresit sa se spuna ca a avut o deosebita atractie in special pentru mecanica auto si cu anii a devenit un foarte inalt calificat mecanic si poate ca aceasta era singura meserie care o putea face.
Lui Carol ii conveneau preocuparile fiului sau; el nu ar fi vrut ca Mihaita sa se amestece in politica caci pentru el, fiul sau, ramånea un eventual rival. De cåte ori Carol dadea fiului un sfat, acesta ii raspundea invariabil: „Stii am fost si eu rege”.
In acest timp se stia la palat ca a fost in acelasi timp amantul a doua surori balerine.
In sfårsit, in septembrie 1940, tatal sau a abdicat de la tronul Romåniei, a plecat cu amanta sa si Mihai a devenit Rege in conditiile prezentate mai inainte. Si iata decretul dat de noul rege Mihai I la 14 septembrie 1940 prin care proclama noul guvern:
„Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, Rege al Romåniei, la toti de fata si viitori, sanatate. Am decretat si decretam:
1. Statul Romån devine stat national legionar.
2. Miscarea Legionara este singura miscare recunoscuta in noul stat, avånd ca tel ridicarea morala si materiala a poporului romån si dezvoltarea puterilor lui creatoare.
3. Domnul General Ion Antonescu este Conducatorul Statului National Legionar si seful Regimului Legionar.
4. Domnul Horia Sima este Comandantul Miscarii Legionare.
5. Cu incepere de la data acestui Inalt Decret, orice lupta intre frati inceteaza.
Dat in Bucuresti la 14 septembrie 1940, (ss) Mihai.
Conducatorul Statului Romån si Presedintele Consiliului de Ministri (ss) general Ion Antonescu”
Astazi, ca si in exil, fostul rege Mihai se lauda cu atitudinile sale, cu ideile sale democratice. In putinii ani de inceput ai exilului sau a refuzat cu inversunare o unitate nationala (a celor din exil, n.n.) din care sa faca parte si legionari.
In cartea Nimic fara Dumnezeu – Noi convorbiri cu Mihai I al Romåniei, autor Mircea Ciobanu, editura Humanitas, Bucuresti 1992, fostul rege face urmatoarea afirmatie (pag.21): „La constituirea primului Comitet (din exil, n.n.) au participat reprezentantii tuturor partidelor care intrasera in ultimul guvern democratic de la Bucuresti: taranisti, liberali si social-democratii lui Titel Petrescu. Atåt. S-a actionat in felul acesta pentru ca romånii si autoritatile de la Washington sa nu aiba nici o indoiala asupra orientarii noastre, care trebuia sa ramåna una democratica”. (Obs. Este vorba de primul CNR – Comitet National Romån – 1949, presedinte gen.N.Radescu, format la New York. Numai ca fostul rege dezinformeaza – in ultimul guvern „democratic” de la Bucuresti au intrat si comunistii prin L.Patrascanu, T.Georgescu s.a.)
Intrebare M.Ciobanu: „ar fi fost posibil altminteri?”
Fostul Rege raspunde: „Da, ar fi fost posibil. In vara 1948, membrii miscarii legionare care se aflau in Occident au cerut sa aiba si ei reprezentanti in Comitetul romånilor”.
Mircea Ciobanu: ‚Aceasta cerere vi se pare acum, legitima, dupa trecerea atåtor ani?”
Fostul Rege: „Nu vreau sa judecam asa lucrurile. Fiecare intåmplare are doua insemnatati; una din timpul cånd s-a petrecut si alta dobåndita dupa trecerea unui oarecare timp. In chestiunea aceasta, opinia mea de acum nu e importanta. Imi aduc aminte insa care a fost opinia noastra dictata de imprejurari. Am spus nu. Cei care au ridicat documentul afirmau ca sunt stråns legati de dinastie”.
Mihai Ciobanu, ca sa faca pe desteptul, lingusitor declama: „Asta era prea mult daca ne amintim numai felul cum au petrecut legionarii trenul cu care pleca din tara regele Carol” (incercare de a-l omori in gara Timisoara). Numai ca M.Ciobanu nu face distinctie intre dinastie si Carol un criminal imoral care a jefuit tara.
Regele raspunde: „Da, era mult din punctul lor de vedere. Ei erau insa fractionati si declaratia de azi a unui grup putea fi contrazisa måine de alt grup. Aproape insa toate asigurarile lor sunau bine”.
M.Ciobanu: „Vi le mai amintiti?”
Fostul rege Mihai: „Da, le-am retinut, pentru ca ne aflam intr-un moment important al vietii noastre politice. Ei asigurau intreaga diaspora ca renunta la organizatia lor politica si ca se vor incadra, fiecare, dupa constiinta lui, in formatiuni politice cu caracter democratic. Se angajau sa se tina cåt mai departe de framåntarile si luptele ce s-ar putea ivi in politica romåneasca si chiar sa renunte la orice idee sau formula politica totalitara”.
M.Ciobanu: „Si totusi s-a spus NU acestei participari”.
Fostul rege Mihai:  „Asa a fost, s-a spus nu. In toata lumea libera, frica de totalitarism…”
Observatie: Din nou fostul rege ocoleste adevarul; el era sub totala influenta a grupului Visoianu-G.Niculescu-Buzesti-Cretzianu, adica parte din conspiratorii de la 23 august care n-au dorit un comitet de unitate nationala ci o gasca restrånsa in jurul lor de oameni supusi. Mai ales pretinsul democrat Visoianu, in tinerete fusese de stånga si era mare dusman al legionarilor.
Si cu toate ca fostii legionari considerau Miscarea Legionara desfiintata si mai declarau ca ei nu vor sa aduca prejudicii Comitetului National Romån, ca nu se vor conuduce dupa nici un principiu extremist si asigurau ca vor sustine stabilirea unor relatii normale intre romåni si natiunile conlocuitoare – o spune fostul rege – acelasi care inveninat si influentat a respins aceasta colaborare spre binele tarii – unitatea nationala in exil.
Mai este insa o intrebare: daca fostul rege era asa de democrat, antitotalitar, de ce in septembrie 1940 a acceptat tronul si apoi de ce n-a demisionat sa plece in exil dupa tatal sau, declarånd el insusi, prin decret oficial publicat in Monitorul Oficial – Statul Romån „stat national legionar – Miscarea Legionara singura recunoscuta in tara – H.Sima, Comandantul Miscarii Legionare”. De ce a acceptat sa fie regele unui regim legionar totalitar? Cånd a fost cinstit?
Ca rege al tuturor romånilor, fata de barbaria si crimele savårsite de autoritatile horthyste in Ardealul de Nord ocupat, niciodata nu a dat o declaratie de protest.
Ca rege al tuturor romånilor, dupa rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941 niciodata nu a facut o declaratie de condamnare a crimelor si faradelegilor petrecute, indiferent cine le-a facut.
Dupa inscaunarea sa ca rege, preucuparile sale s-au diversificat: pe långa mecanica auto, caii de rasa, pustile de vånatoare si femeile. Era probabil la Curtea Regala, un sistem de educatie, neaplicat in alte parti, gratie caruia amantele tatalui erau trecute fiului; asa s-a intåmplat cu Mihaita, care a mostenit imoralitatea bunicii si a tatalui sau. Prima sa „prietena” a fost o cunoscuta actrita bucuresteana care a trecut din alcovul din fundul curtii in acela din Calea Victoriei al Marelui Voievod. Si urmånd pilda tatalui sau a inceput sa ia la rånd fiicele si sotiile marilor industriasi. Din fostele colege de joaca din palatul de la Sosea, Mihai le-a facut amantele sale, fara nerusinare. Nicolae Malaxa, pentru a obtine avantaje, a adus plocon la palat pe singura lui fiica, Irina, care l-a avut pe Mihai ca primul ei „prieten”. Ea era bruneta, cultivata, tandra, gånditoare si romantica; Mihai o invita deseori la castelul Peles de unde plecau la vånatoare de lupi, conducånd masina Alfa-Romeo cu 120 km/h. Faptul arata nu numai desfråul de la curte ci si putreziciunea si adånca imoralitate ce a domnit in clasa romåneasca avuta. Intåmplator, datorita unei boli in familie, Irina l-a cunoscut pe doctorul Palade care ulterior i-a devenit sot, si asa a scapat din mocirla si cupiditatea in care fusese introdusa.
Nici sectorul artistic nu era neglijat de Mihai, „fermecatorul” Mihaita. Numeroase actrite si-au datorat ascensiunea faptului ca au trecut macar o noapte prin alcovul regal.
Generalul Ion Antonescu, intr-adevar odata instalat la cårma tarii in mod voit a ignorat familia regala; conceptia lui fiind aceea de monarhie constitutionala asa cum vazuse in Anglia cåt timp a fost la Londra atasatul militar al Romåniei. In plus el avea o bogata cunoastere a imoralitatii, coruptiei si intrigilor ce au domnit in dinastia Hohenzollern; doar pentru protestul sau facut regelui Carol caruia ii condamna comportarea scandaloasa a fost internat cu domiciliu fortat la Bistrita olteana. Si, deci, nu a fost nimic neasteptat cånd la inceputul lunii septembrie 1940, a lansat un apel catre tara in care afirma: „Familia Regala va fi de acum inainte, prin exemplul de moralitate, de sobrietate, de nepartinire, de modestie, de constiinta si de tinuta patriotica, simbolul de care se va inspira vesnic familia romåneasca. Trebuie inlaturate cu deosebire din Curtea Regala, politica, imoralitatea, cupiditatea si intriga; persoanele de la Palat vor fi numite de Rege, cu consimtamåntul Conducatorului Statului si se vor schimba – in afara de marii demnitari si marea doamna de onoare – din 6 in 6 luni”.
Evident, Antonescu facea aluzie la viata de scandal pe care o dusese tatal tånarului rege Mihai. Saracul general Antonescu cåt de naiv a fost cånd a ignorat proverbul romånesc „aschia nu sare departe de trunchi”.
Regel Mihai suferea de o anumita insuficienta. De aceea, de foarte multe ori era apucat de crize nervoase care frizau nebunia. Martorii au fost pusi de multe ori in situatia de a-l duce in camera sa pe regele care-si pierduse cunostinta. Deseori se iscau certuri intre Mihai si mama sa din cauza acestor crize provocate de prea repetatele vizite feminine. Din cånd in cånd ziarele anuntau: „Majestatea Sa Regele a plecat cu avionul la Savårsin”. Savårsin a devenit locul de desfråu si de vånatoare al lui Mihai. Domeniul era foarte ferit de indiscretie; aici veneau reprezentantii diferitelor trusturi sau puteri straine. Aici se puneau la cale afacerile politice si economice. Registrul cu semnaturi asezat in holul castelului a disparut caci din acele iscalituri se puteau trage concluzii si se puteau explica unele atitudini asupra unor masinatii. Dar in afara de aceasta era ultimul refugiu al „tulburatorului” Mihaita.
Orgiile care nu puteau avea loc la Bucuresti se desfasurau la Savårsin. Fostul rege, aici la Savårsin, lua „contact cu tara”; medicul de plasa (forma de organizare administrativa, n.n.) si preotul ii aduceau in pavilionul de vånatoare fetele satelor, care erau pångarite de regele desfrånat, iar aducatorii fetelor erau coplesiti de onoruri si inaintati in slujba. Unul dintre medici, prin meritele si serviciile sale aduse „patriei si regelui” a ajuns secretar general al Ministerului Sanatatii.
Mihai pleca insotit de unul din cåinii sai, Haiduc sau Hotul, la Savårsin pe calea aerului. Cu masinile sosisera mai inainte „bachantele”. Se incingeau chefuri monstruoase regizate de tånarul secretar particular al regelui si fost coleg de liceu, Mircea Ioanitiu.
Trebuie stiut ca termenul „Regina-mama” pentru Elena, sotia lui Carol al II-lea si mama lui Mihai a putut fi folosit in Romånia datorita generalului Ion Antonescu care in prima zi de guvernare a trimis principesei Elena o telegrama in Italia, unde locuia ea, in care o ruga respectuos sa ia primul tren si sa vina „cu un minut mai devreme långa prea tånarul rege al tarii (avea 19 ani, n.a.) spre a-i completa educatia (!!) „pe care patria noastra i-o doreste fierbinte”.
La sosirea in tara, in ziua de 14 septembrie 1940, Antonescu i s-a adresat cu apelativul „Regina-mama” – care a devenit titlul ei oficial.
Probabil insa ca nici in fata plutonului de executie, el nu a realizat imensa greseala pe care a facut-o aducånd in tara aceasta femeie vicleana care profitånd de o oarecare insufienta mintala a fiului ei si lipsa lui de cultura, de fapt ea s-a implicat in multe atitudini politice ale lui Mihai, careia i-a dictat hotarårile ei. Apoi rolul nefast pe care l-a avut in conspiratia de la 23 august nu trebuie neglijat; ea, ani de zile, a alimentat cu ura pe fiul ei, contra maresalului Antonescu.
In „Amtintirile unui romån-american” de Jacques Vergotti, fost ofiter de ordonanta la palat, amintiri pe care le-a publicat mai intåi in ziarul „Lumea Libera” din New York, intr-o serie de articole si apoi, am auzit ca, si intr-o carte la Bucuresti, scrie: „Numai Regina mama realiza ca Antonescu il ignora pe rege in mod intentionat. Eu imi dadui seama numai cu timpul cum Majestatile lor se refereau, in limba engleza si oarecum ironic, la Antonesti, folosind numele de Bij pentru general si numele de Bijded pentru Mihai Antonescu. Si aceasta atitudine regala era deja din primavara anului 1941 cånd Conducatorul se ocupa din ce in ce mai mult cu pregatirile razboiului contra bolsevismului”.
Si tot J.Vergotti mai scrie: „… am aflat de la tatal meu vitreg, prieten cu generalul Ion Gheorghe, atasatul militar din Berlin care cunostea amanunte despre intrevederea Hitler-Antonescu de la München (in vederea pregatirii razboiului contra URSS)” Se poate crede oare ca acest domn Vergotti nu a informat pe rege si regina-mama, de favorurile careia se bucura, despre aceste noutati? In acei ani 1938-40 erau mari concentrari si lumea stia de desplasari militare in Moldova, de provocarile sovietice, zilnice, la noua frontiera de pe Prut incåt si un taran mai istet banuia ca razboiul era aproape. Nu mai vorbim de bucurestenii aflati in functii mai mici sau mai mari care la råndul lor impartaseau prietenilor vestile, informatiile, parerile, incåt toata tara stia ca va urma razboiul.
Azi, ca sa faca pe persecutatul de catre generalul Antonescu, afirma ca el n-a stiut ca rege de inceperea razboiului din rasarit decåt ascultånd postul de radio englez BBC.
La 22 iunie 1941, luptånd alaturi de armata germana impotriva bolsevismului, in acele momente de glorie militara romåneasca si euforie a intregului neam romånesc, cånd lupta pentru repunerea bornelor de hotar pe Nistru – nimeni in Romånia nu a fost impotriva, in afara de comunisti.
Desi nu a fost consultat in legatura cu angajarea tarii in razboi (in primul rånd „domneste nu guverneaza” si in al doilea rånd era total needucat politic si infantil) regele Mihai a trimis in dimineata zilei de 22 iunie 1941 o telegrama lui Ion Antonescu, aflat in zona frontului prin care ura militarilor romåni „sanatate si putere sa statorniceasca pentru vecie dreptele granite ale neamului”
Si cum razboiul s-a declansat la ora 4 dimineata, 22 iunie 1941, se poate crede oare ca expediind telegrama de mai sus in dimineata aceleaisi zile chiar nu stia de inceperea razboiului si a trebuit sa afle de la radio englez BBC långa care a lipit urechea la ore asa de dimineata? (va urma)
Aurel Sergiu Marinescu

Nota autorului la momentul publicarii acestui serial in editia tiparita. Cu nr.33 (384), 30 august 2007, a inceput publicarea unui vast material istoric privind Casa Regala romåna, in special viata si activitatile ex-regelui Mihai I. Materialul va fi publicat in patru parti: Partea I. Regele Mihai påna la 23 august 1944; partea a II-a. Perioada 23 august – abdicarea din 30 decembrie 1947; partea a III-a va cuprinde activitatea si neactivitatea ex-regelui Mihai in exil, in perioada 30 decembrie 1947 påna dupa 1990 (revenirea in tara), si partea a IV-a, atitudinea noua fata de neocomunisti si cea de-a doua abdicare. Materialul – care va fi publicat in serial, timp de mai multe saptamåni, este sustinut de documente, lucrari publicate, articole din presa straina si romåna si se bazeaza strict pe ADEVAR; adevar care trebuie stiut asa cum a fost, placut sau dureros. Nu este inutil sa precizez ca responsabilitatea pentru cele scrise imi revine in totalitate. Aurel Sergiu Marinescu

Nota redactiei. Republicam acest serial in versiune online.

2 Responses to “Monarhia romana. Inceput frumos, final rusinos (3)”

  1. Formidabil!Ma intreb dece istoriografii dela Bucuresti nu sufla un cuvant despre aceste intamplari,care explica istoria acestei tzari.

  2. dan ghenea says:

    Uitati sa mentionati ca avea 18 ani cand a devenit rege. Voiati sa plece la Oxford cand Anglia era deja in razboi? Argumentul e ridicol.

Leave a Reply

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors