Epigrama – scanteia de geniu a romanilor

Posted by Stefan Strajer On July - 9 - 2009

 

ov_creanga1Epigrama – scanteia de geniu a romanilor

Autor: Ovidiu Creanga

Un mare ganditor german, contele Keyserling (Das Spektrum Europas), dupa ce a calatorit mai mult prin tarile Romane marturisea ca nici într-o tara din Europa, Epigrama nu mai este apreciata si cultivata ca la romani. În orice înprejurare romanul gaseste o gluma, o snoava, o anecdota sau daca este mai evoluat o epigrama ca sa-si descreteasca fruntea. Pe timpul comunismului circulau epigramele lui Pastorel sau bancurile autorilor anonimi cu nastrusnicul Bula. Ce vreti un exemplu mai elocvent decat epitaful pe care si l-a scris romanul emigrant în Elvetia, Vasile Matei pe care l-a rapus un cancer de prostata, (Haz de necaz):
Sub aceasta piatra lata
Stau ucis de o prostata
Soarta m-a lovit se pare
Unde-am fost si eu mai tare

si dupa aceea a închis ochii zîmbind.

Eu scriitorul acestor rinduri marturisesc resemnat:
De nu mai ai succes la dame
si ti-ai saltat sculele-n pod
Nu te boci ca un nerod
Apuca-te de epigrame!
Adica treaba pe care o fac eu, ca unii ma întreaba de ce m-am apucat de scris la 80 de ani. Acum stiti care e motivul.
Epigrama trebuie ca într-un mod inteligent si subtire sa biciuiasca un defect, o situatie caraghioasa, sa te faca pe tine cititorule, sa te deconectezi pentru o clipa, sa te simti bine si eventual chiar sa si razi. si ce buna este mai ales acum cand toti suntem stresati, cand nu stim ce ne mai aduce viitorul, o doza de ras nu strica. Genialul Henry Bergson în celebrul sau studiu „Le Rire” declara ca rasul nu este totdeauna acelasi. Rasul depinde de cel ce rade, el il numeste „Le rieur” – nu am cum sa-l traduc de aceea nu spun „razatorul” ci „cel care rade” si care are un anumit nivel cultural. Altfel rade un burta verde, care moare de ras cand aude o gluma porcoasa si altfel rade un tip „subtire” – ca tine cititorul acestor randuri – cand vizioneaza o piesa de teatru reusita sau aude un banc bun. Rasul mai depinde de buna dispozitie sau de proasta dispozitie în care s-ar afla Le rieur.  si depinde foarte mult de situatie, de exemplu daca îl vezi pe Adrian Nastase umflat ca un caltabos care fiind in vizita la „gainaria” lui de la Cornu, în timp ce-si „numara ouale” (expresia îi apartine), calca pe un gainat, aluneca si se lungeste cat e el de falnic, desigur te umfla rasul.
Pe aceasta tema subsemnatul am „comis” urmatoarea epigrama, unui cabotin ghinionist care interpreta un monolog funerar:
Recita grav si fara gres
Dar s-a împiedicat d-un pres
si-n loc de lacrimi si suspine
Sala din ras nu-si mai revine
Epigrama este „inteligenta comprimata”. Marii nostri epigramisti au fost oameni foarte dotati, pot sa spun geniali. Astfel a fost Pastorel Teodoreanu, George Topîrceanu, Cincinat Pavelescu si foarte multi altii. Oricine poate sa scrie cu mai mult sau mai putin talent despre o calatorie în Muntii Vrancei sau la Manastirile din Modova si Bucovina, dar mai putini pot sa scrie o epigrama reusita. De ce am spus o epigrama reusita? Pentru ca, si epigrama are anumite reguli, caci în fond epigrama este un gen literar, mai exact este „cenusareasa” literaturii. Multi scriu catrene rasuflate care sunt mai mult „ravase de placinta”, dar se cred epigarmisti  (Doamne fereste oi fi si eu printre aceia?!)
Acum la noi în tara a reanflorit epigrama si este un numar impresionat de sagitari care scriu epigrame foarte reusite si am sa dau cateva exemple.
Asta care urmeaza ne atinge pe noi cei ce am plecat din tara:
Dracu-a zis: „Eu am mancare
Am de toate, masa-i mare
Hai, veniti, la voi e groaznic”
si ne-am dus la dracu-n praznic
Pe cel care „ne-a luat peste varice” îl cheama Titu Ionescu-Boeru. 
Alta epigrama scrisa de Stelian Ionescu, intitulata „Colindele si obsesia nevestei” (se potriveste cand vine Craciunul):
Auzind la geam eternul
„O ce veste minunata”…
Zise ea entuziasmata:
„Naeeee, a cazut Guvernul!”
Una dintre multele epigrame scrise de Marin Sorescu este cea intitulata „ Nedumerire Lingvistica”:
De se vor gasi, departe
Oameni pe planeta Marte
Cum se vor numi la noi
Martieni sau …martafoi?
Si una scrisa de doamna Stela serbu-Raducan: intitulata „De sarbatori”:
Cand nevasta l-a-ntrebat:
– Cine e la noi in pat ?
El sari ca un nebun
Mi-a adus-o Mos Craciun
Ca sa ne aducem aminte de guvernarea trecuta, uite ce zice Petru Banesti: Promisiuni preelectorale.
„Noi ajunsi la guvernare
O sa facem treaba mare!”
si-o facura de ma mir
Cum de naiba mai respir.
Colegul nostru Vasile Barzu ne spune ca a auzit pe una destainuidu-se:
În miez de noapte-adeseori
Mi-s toata plina de sudori,
Dar ma mai racoresc oleaca
Spre ziua… cand sudorii pleaca.
Sarmana femeie, e un biet suflet necajit si ea.
Ileana Cosanzeana intra la o maternitate si o zareste doctorul:
si cand o vede pe codana
Doctoru-o-ntreaba curios
„Ce cauti tu aici Ileana”
–  „Am venit sa… Fat Frumos”
Presedintele epigramistilor romani este domnul George Corbu, care este si critic de arta, poet, autor si traducator, director general în Ministerul Învatamantului. Ca orice tata iubitor uite ce face dumnul presedinte Corbu:
Cu baiatul meu Costel
Ma-nteleg destul de bine,
Eu fac teme pentru el,
si el doarme pentru mine.
Dar nici asta nu e rea (mi-e ca vorbesc de funie în casa spanzuratului):
Daca scumpa ta sotie
si cu altu’ mai traieste
Brovo lui si brovo tie,
Unde-s doi puterea creste.
Mi se rupe inima de bietul Ariel Sharon cand îl vad ca nu mai dovedeste razboindu-se cu teroristii, dar în sfarsit are si el  niste mici satisfactii:
Cu eforturi si cu chin
A scapat de Hussein
si-n sfarsit l-a îngropat
si pe Yasser Arafat.
Nu mai tin minte a cui e epigrama de mai jos, dar e haioasa si v-o spun si dumnevoastra.Se adreseaza celor de varsta a treia.
Dimineata pe racoare
De te scoli fara efort
si nimic nu te mai doare
Sa fii sigur ca esti mort.
Daca nu stiti, va spun eu. Pe 14 februarie 2009 am implinit 88 de primaveri, e o performanta, dar sa vedem motivul ( e buna dar nu am facut-o eu)
Dragii mei contemporani
Greu traiesti 80 de ani,
Dupa aia nu e greu,
Ca te uita Dumnezeu.
Stati asa ! Mi-a mai venit una buna în gand, dar si de data asta am unitat autorul. Asta ii cam atinge pe cei din leatul meu, dar asta-i situatia:
Discutau doi mosnegei
Ieri la o agapa:
– „Maine mergem la femei.”
-„Merg, dar cin’ne scapa?”
Nu stiu cum se face ca numai prostii îmi trec prin cap, mai mare rusinea!
Si acum, fiindca s-a împlinit o jumatate de mileniu de la trecerea în nefiinta a eroului nostru national stefan cel Mare si Sfant, e musai sa termin cu un catren istoric: Biata mama a lui stefan, grijulie ca orice mama:
Daca tu esti stefan cu adevarat
Ai sa dai de dracu’, ca si Arafat,
Deci copilul mami,  fii baiat destept
si cu Sharonica  nu te lua de piept!
Sa nu fie cu suparare daca am luat pe careva peste varice, dar asta-i epigrama.  
(Articolul e scris acum cativa ani)

Leave a Reply

VIDEO

TAG CLOUD

Sponsors